828 matches
-
întreagă literatură autohtonă, de la origini și până în prezentul deceniului patru: toate acestea nu au cum să reprezinte niște artificii retorice și subterfugii scripturale. Ele presupun o teribilă încordare intelectuală și o trudă creatoare pe care o atestă, între altele, și singularitatea acestei Istorii, absența unor opere similare în spațiul nostru literar. Deși modelul lui Mircea Martin pare să fie mai curând Tudor Vianu (cu refuzul de principiu al stilului creator în critică), autorul își mărturisește fascinația pentru spiritul călinescian. Ceea ce nu
Ideea critică by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11406_a_12731]
-
angrenarea în extremism sufletesc, emană toxine prin breșe dispersate în câmpul memoriei. Fie că memoria ridică la suprafață cazuri de gelozie superlativa, fie că în registru involuntar otrăvește rememorările, si Ury Benador și, involutiv rafinat, M. Blecher merg împreună prin singularitate. Moștenirea traumelor iudaice din Subiect banal și Hilda denotă solide calități artistice, dorite astăzi exact în măsura în care facilitează paroxismul individualității debordate de irosiri vitale. Nimic nu pare previzibil în această cazuistica a arderii subiective. Pentru recenzenții dispuși a menționa iraționalul implicațiilor
Sondarea abisului by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/17663_a_18988]
-
ori se merge într-o direcție cu totul diferită. Nimic nu e întemeiat pe apriorisme, ca de exemplu axele lui Jakobson - axa paradigmatică și axa sintagmatică etc. Să spunem așadar, că după părerea dvs. trebuie să fim foarte atenți la singularitatea fiecărei opere, la sens, la metamorfoza cuvintelor în interiorul textului... ...la mobilitatea continuă, care se pretează variațiilor de la un text la altul... Dar există, la cealaltă extremă față de structuralism, deconstructivismul. Ce părere aveți despre această orientare - căci s-a manifestat aici
Michael RIFFATERRE "Textul literar nu e niciodată desuet" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15544_a_16869]
-
cosýd)) unde: SQR este rădăcina pătrată Valorile necesare d și a pot fi calculate prin implementarea software a formulei: arccos(x) = 90 - arctg (x/(1 - xý)) [deg], ABS(x) Într-o implementare software este necesar să se țină cont de singularitățile pentru DELTA y = 0, 180 grade Al doilea pas este de calculare a valorilor prin transformarea noilor coordonate had și vda din parametrii precalculați d și a Antena este acum rotită în poziția ei de bază, adică vom avea x1
ACORD din 12 octombrie 2005 încheiat între Administraţiile pentru telecomunicaţii din Austria, Belgia, Republica Cehă, Germania, Franţa, Ungaria, Olanda, Croaţia, Italia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Polonia, România Republica Slovacă, Slovenia şi Elveţia, în materie de coordonare a frecvenţelor cuprinse între 29,7 MHz şi 39,5 GHz pentru serviciul fix şi serviciul mobil terestru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/199004_a_200333]
-
vda Funcția arcsin din ultimele două formule a fost calculată prin implementare software și avem: arcsin(x) = arctg (x/(1 - xý)) ABS(x) Într-o implementare software din cadrul celei de-a doua transformări, este necesar să se țină cont de singularități similare celor descrise mai sus 122 Combinarea diagramelor parțiale de radiație orizontală și verticală într-o diagramă de radiație tridimensională Acest calcul evaluează atenuarea rezultantă a diagramei de radiație tridimensională din următoarele date de intrare: h Code, niu Code, h
ACORD din 12 octombrie 2005 încheiat între Administraţiile pentru telecomunicaţii din Austria, Belgia, Republica Cehă, Germania, Franţa, Ungaria, Olanda, Croaţia, Italia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Polonia, România Republica Slovacă, Slovenia şi Elveţia, în materie de coordonare a frecvenţelor cuprinse între 29,7 MHz şi 39,5 GHz pentru serviciul fix şi serviciul mobil terestru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/199004_a_200333]
-
vârșirea infracțiunii prevăzute de art. 272 pct. 2 din Legea nr. 31/1990 . În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că art. 281 din Legea nr. 31/1990 încalcă normele constituționale referitoare la un proces echitabil, pe cele referitoare la singularitatea și legalitatea pedepsei și pe cele privind dreptul la apărare. În acest sens, arată că, în redactarea actuală, art. 281 din Legea nr. 31/1990 "stabilește o dublă/multiplă incriminare a aceleiași fapte", astfel că există posibilitatea ca o faptă
DECIZIE nr. 609 din 27 mai 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 281 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale şi ale art. 334 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/199442_a_200771]
-
sunt combinate și sunt introduse elemente de ficțiune pentru a se ajunge la scenariul pe care actorii îl vor performa. Boal scrie că „toate elementele singulare ale poveștii individuale trebuie să dobândească un caracter simbolic și să treacă dincolo de constrângerile singularității”. Boal identifica singularitatea ca domeniu al psihoterapeutului, iar generalizarea că cel al artistului de teatru. El ține să sublinieze faptul că „Teatrul Oprimaților” „este teatrul persoanei întâi plural. Este esențial să începi cu o relatare individuală, dar dacă nu se
De la povestire personală la act politic () [Corola-website/Science/295715_a_297044]
-
sunt introduse elemente de ficțiune pentru a se ajunge la scenariul pe care actorii îl vor performa. Boal scrie că „toate elementele singulare ale poveștii individuale trebuie să dobândească un caracter simbolic și să treacă dincolo de constrângerile singularității”. Boal identifica singularitatea ca domeniu al psihoterapeutului, iar generalizarea că cel al artistului de teatru. El ține să sublinieze faptul că „Teatrul Oprimaților” „este teatrul persoanei întâi plural. Este esențial să începi cu o relatare individuală, dar dacă nu se pluralizează de la sine
De la povestire personală la act politic () [Corola-website/Science/295715_a_297044]
-
mai fi valabilă încă 5-10 ani. Pentru viitor se speră că noile tehnologii (cuantice, optice, holografice, nanotehnologiile ș.a.) vor permite menținerea creșterii exponențiale, astfel că în maximum 20 de ani computerele să depășească puterea de procesare a creierului uman (vezi: Singularitate tehnologică). Unul dintre principalii susținători ai acestei ipoteze, pe lângă Vernor Vinge, este cunoscutul expert Ray Kurzweil cu a sa celebră lege a întoarcerilor accelerate. Însă aceste considerații sunt în general de natură cantitativă, neglijând din păcate nenumăratele fațete calitative ale
Inteligență artificială () [Corola-website/Science/296821_a_298150]
-
abundă în mituri. (Pentateuhul grupează aproape toate miturile din întreaga Biblie), anumiți autori cedează tentației și caută astfel de explicații (în mod obișnuit în știință se caută explicații unor fenomene atestate în mod repetat ca fiind reale, și nu unor singularități, care pe deasupra sunt relatate și în context religios de niște texte pioase ale istoriei antice (iată ce spunea în acest sens, într-un interviu în Les Cahiers de Science & Vie nr. 75, iunie 2003, p. 37, istoricul evreu israelian Israel
Moise () [Corola-website/Science/298697_a_300026]
-
cuprinse între cele trei sacramente (celelalte două sunt Botezul și Mirul) care lasă o "amprentă perpetuă" în sufletul celui care le primește, și care este numită "caracter sacramental". În Biserica Anglicană se mai folosește sintagma "caracter episcopal" pentru a exprima singularitatea consacrării episcopale. pot fi conferite numai de către episcopi, după reguli bine stabilite. Bisericile răsăritene mai au și două "ordinele minore", și anume: lector și subdiacon. Candidații la preoție primesc tonsura înainte de a fi hirotoniți, prin impunerea mâinilor, primind astfel aceste
Ordurile sacre () [Corola-website/Science/299585_a_300914]
-
condițiile inițiale și dezvoltarea ulterioară a Universului. Acest model este susținut de explicațiile cele mai complete și corecte din punct de vedere științific. Termenul de Big Bang, în general, se referă la ideea că Universul s-a extins de la o singularitate primordială fierbinte și densă acum aproximativ 13 miliarde de ani. „Teoria Big Bang” este modelul care explică apariția materiei, energiei, spațiului și timpului, altfel spus a existenței Universului. Această teorie încearcă să explice de ce universul se extinde permanent încă de la
Big Bang () [Corola-website/Science/299086_a_300415]
-
temă pentru acasă". El pornește de la ideea că la începuturi, cu circa 13,7 miliarde de ani în urmă, Universul încă nu exista. Ceea ce a existat a fost doar un punct de o natură cu totul specială, o așa-numită singularitate, ceva fără dimensiuni dar cu o energie infinită. La momentul "zero" acest punct a ieșit din starea lui de singularitate (încă nu se știe din ce cauză) și și-a manifestat uriașa energie printr-o inimaginabilă explozie, Big Bang-ul
Big Bang () [Corola-website/Science/299086_a_300415]
-
încă nu exista. Ceea ce a existat a fost doar un punct de o natură cu totul specială, o așa-numită singularitate, ceva fără dimensiuni dar cu o energie infinită. La momentul "zero" acest punct a ieșit din starea lui de singularitate (încă nu se știe din ce cauză) și și-a manifestat uriașa energie printr-o inimaginabilă explozie, Big Bang-ul, care mai continuă și în ziua de azi. În anul 1940 fizicianul ruso-american George Gamow și asistenții săi Ralph Alpher
Big Bang () [Corola-website/Science/299086_a_300415]
-
elementele mai grele decât fierul s-au format în urma exploziilor supernovelor. Vezi articolele Radiație cosmică și Radiația cosmică de fond. Două scenarii posibile au fost propuse pentru a descrie viitorul Universului: Astfel, în prima variantă, Universul are un început la singularitate, urmat de o fază de expansiune; dacă masa galaxiilor depășește un anumit prag, așa-numita masă critică, forța de gravitație va putea depăși inerția initială și va duce în cele din urmă la încetinirea expansiunii, apoi galaxiile vor începe să
Big Bang () [Corola-website/Science/299086_a_300415]
-
așa-numita masă critică, forța de gravitație va putea depăși inerția initială și va duce în cele din urmă la încetinirea expansiunii, apoi galaxiile vor începe să se miște una spre cealaltă, Universul sfârșind printr-o contracție într-o altă singularitatea, eveniment numit "Big Crunch" (marea contracție). Cealaltă posibilitate era ca masa materiei din Univers să nu ajungă la valoarea necesară pentru a invinge viteza inițială, în care caz expansiunea ar continua la infinit, intr-o rată tot mai lentă, dar
Big Bang () [Corola-website/Science/299086_a_300415]
-
de „orizontul evenimentului”. Nici măcar radiația electromagnetică (de ex. lumina) nu poate scăpa dintr-o gaură neagră, astfel încât interiorul unei găuri negre nu este vizibil, de aici provenind și numele. Gaura neagră are în centrul ei o regiune cunoscută și drept „singularitate". La suprafața limită gravitația este atât de mare, încât nicio rază (particulă) de lumină din interiorul găurii nu are energie suficientă pentru a scăpa în afară. La această suprafață limită deplasarea gravitațională spre roșu este infinit de mare. Viteza de
Gaură neagră () [Corola-website/Science/299088_a_300417]
-
luni mai târziu, Johannes Droste, un student al lui Hendrik Lorentz, a obținut separat aceeasi soluție pentru o masă punctiformă descriind amănunți proprietațile acesteia. Această soluție are un comportament straniu pentru o anumită zonă (numită acum Raza Schwarzschild) generând o singularitate, adică o parte din termenii ecuațiilor lui Einstein deveneau infinit. Natura acestei suprafețe nu a fost pe deplin înțeleasă la momentul respectiv. În 1924, Arthur Eddington a arătat că singularitatea dispărea după o schimbare a coordonatelor, abia in 1933 Georges
Gaură neagră () [Corola-website/Science/299088_a_300417]
-
pentru o anumită zonă (numită acum Raza Schwarzschild) generând o singularitate, adică o parte din termenii ecuațiilor lui Einstein deveneau infinit. Natura acestei suprafețe nu a fost pe deplin înțeleasă la momentul respectiv. În 1924, Arthur Eddington a arătat că singularitatea dispărea după o schimbare a coordonatelor, abia in 1933 Georges Lemaître a realizat că de fapt aceasta înseamnă că sistemul de coordonate nu este unul fizic. În 1931 Subrahmanyan Chandrasekhar susține în conformitate cu teorie relativității, un corp care nu mai emite
Gaură neagră () [Corola-website/Science/299088_a_300417]
-
solare (limita Tolman-Oppenheimer-Volkoff) devin în urma colapsului găuri negre din motivele indicate de Chandrasekhar, și au concluzionat că este improbabil ca vreo lege a fizicii să prevină (cel puțin pentru unele stele) transformarea în găuri negre. Oppenheimer și colaboratorii săi interpretează singularitatea de la limita razei Schwarzschild ca fiind granița unei zone în care timpul se oprește. Acest punct de vedere este valabil pentru un observator extern, nu și pentru un observator care se prăbușește spre singularitate. Datorită acestei proprietăți respectivele stele au
Gaură neagră () [Corola-website/Science/299088_a_300417]
-
negre. Oppenheimer și colaboratorii săi interpretează singularitatea de la limita razei Schwarzschild ca fiind granița unei zone în care timpul se oprește. Acest punct de vedere este valabil pentru un observator extern, nu și pentru un observator care se prăbușește spre singularitate. Datorită acestei proprietăți respectivele stele au fost numite stele înghețate (observatorul extern ar vedea suprafața stelei înghețată în timp la momentul în care colapsul duce steaua sub limita razei Schwarzschild). În 1958, David Finkelstein identifică suprafața Schwarzschild pe care o
Gaură neagră () [Corola-website/Science/299088_a_300417]
-
fiind o membrană perfect unidirecțională : cauzalitatea o poate traversa într-un singur sens. Aceste concluzii nu contrazic în mod direct rezultatele lui Oppenheimer, ci mai degrabă le completează prin includerea punctului de vedere al unui observator care se prăbușește spre singularitate. În 1967 Stephen Hawking și Roger Penrose demonstrează că ideea de gaură neagră a plecat de la teoria relativității a lui Einstein iar în unele cazuri formarea lor este inevitabilă. Interesul general crește odată cu descoperirea pulsarilor (stele care emit un semnal
Gaură neagră () [Corola-website/Science/299088_a_300417]
-
presupune că este extrem de luminos, deoarece lumina este și ea prinsă în gaura neagră. Materia absorbită de gaura neagră este supusă diverselor efecte fizice precum și comprimării. În centrul unei găuri negre se află unul dintre cele mai misterioase fenomene fizice: singularitatea. Singularitatea este un punct de volum ce tinde spre zero dar care conține o masă ce tinde spre infinit. În cazul unei găuri negre, singularitatea este masa unei întregi stele de minim 20 de ori mai mare ca Soarele nostru
Gaură neagră () [Corola-website/Science/299088_a_300417]
-
că este extrem de luminos, deoarece lumina este și ea prinsă în gaura neagră. Materia absorbită de gaura neagră este supusă diverselor efecte fizice precum și comprimării. În centrul unei găuri negre se află unul dintre cele mai misterioase fenomene fizice: singularitatea. Singularitatea este un punct de volum ce tinde spre zero dar care conține o masă ce tinde spre infinit. În cazul unei găuri negre, singularitatea este masa unei întregi stele de minim 20 de ori mai mare ca Soarele nostru, concentrată
Gaură neagră () [Corola-website/Science/299088_a_300417]
-
comprimării. În centrul unei găuri negre se află unul dintre cele mai misterioase fenomene fizice: singularitatea. Singularitatea este un punct de volum ce tinde spre zero dar care conține o masă ce tinde spre infinit. În cazul unei găuri negre, singularitatea este masa unei întregi stele de minim 20 de ori mai mare ca Soarele nostru, concentrată într-un punct al spațiului. Singularitatea are o forță gravitațională colosală, ea dând forța de atracție a unei găuri negre. O gaură neagră poate
Gaură neagră () [Corola-website/Science/299088_a_300417]