1,909 matches
-
este indicată (clasă IIb A). Nitrații pot fi administrați pentru controlul anginei pectorale la pacienții cu insuficiență cardiacă congestivă, sau în cazul în care este limitată utilizarea betablocantelor sau IECA (14,20). Administrarea nitraților trebuie evitată la pacienții cu TA sistolică mai mică de 90 mmHg sau cu o scădere mai mare de 30 mmHg, bradicardie, tahicardie, infarct de ventricul drept sau în asociere cu inhibitori de fosfodiesterază 5 (23). 18.4.7. Statinele Există puține studii referitoare la utilizarea statinelor
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cătălina Arsenescu Georgescu, Liviu Macovei () [Corola-publishinghouse/Science/91935_a_92430]
-
statinelor în prevenția secundară la această categorie de vârstă (20). Blocantele canalelor de calciu, magneziul și soluția glucoză-insulină-potasiu nu s-au dovedit eficiente în faza acută a STEMI (21). 18.5. Complicațiile STEMI la vârstnici Insuficiența cardiacă prin disfuncție diastolică, sistolică sau mixtă complică frecvent IMA. Severitatea tabloului este influențată de mărimea zonei de necroză, iar unele complicații mecanice, cum ar fi ruptura de sept interventricular sau insuficiența mitrală acută prin ruptură de pilier, determină caracterul acut al manifestărilor clinice - edemul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cătălina Arsenescu Georgescu, Liviu Macovei () [Corola-publishinghouse/Science/91935_a_92430]
-
2. Manifestările clinice ale NAC Tahicardia fixă, neinfluențată de mișcările respiratorii, modificările posturale, exercițiile de intensitate medie, poate fi explicată prin denervarea completă a cordului. Hipotensiunea arterială ortostatică, de cele mai multe ori invalidantă pentru pacient, se definește prin scăderea tensiunii arteriale sistolice cu mai mult de 30 mmHg la modificarea poziției din clino- în ortostatism. Nu este însoțită de adaptarea frecvenței cardiace. De obicei, când aceste scăderi sunt mai mari de 50 mmHg, apar manifestări clinice precum: vertij, slăbiciune, rareori pierderi scurte
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
este însoțită de adaptarea frecvenței cardiace. De obicei, când aceste scăderi sunt mai mari de 50 mmHg, apar manifestări clinice precum: vertij, slăbiciune, rareori pierderi scurte ale conștienței. Pacienții tole - rează greu aceste simptome din cauza scăderii fluxului cerebral, când tensiunea sistolică scade mai mult de 80 mmHg. Este posibilă o adaptare la tensiunea arterială cronic scăzută sau este un efect în timp al denervării simpatice a vaselor cerebrale, ceea ce determină o reducere a perfuziei cerebrale. Hipotensiunea ortostatică este influențată de efort
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
pacienții diabetici tip 2, cu vârsta mai mică de 80 de ani, cu toleranță bună la medicație, care pot să se îngrijească singuri și/sau la cei cu afectare renală. Tratamentul antihipertensiv este recomandat la pacienții diabetici la care valoarea sistolică depășește 160 mmHg, valoarea-prag recomandată de ambele ghiduri fiind sub 140/80 mmHg. Pentru pacieții fragili (cu demență, dependenți de alte persoane pentru îngrijire, cu boli multisistemice), la care prevenirea instalării insuficienței cardiace sau a AVC sunt mai importante- decât
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
LDL-coles- terolului în grupul tratat cu torcetrapib. În schimb, reacțiile adverse au fost semnificative statistic în grupul cu torcetrapib, motiv pentru care studiul a fost întrerupt prematur. S -a identificat o creștere cu 5,4 mmHg a valorilor tensiunii arteriale sistolice și o creștere cu 25% a incidenței evenimentelor cardiovasculare, precum și a mortalității globale cu 60% (107). O analiză ulterioară a rezultatelor acestui studiu a arătat că reacțiile adverse alte torcetrapibului nu sunt consecința inhibării proteinei de transfer a colesteryl -esterului
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91921_a_92416]
-
AVC), care să fie determinate de testarea de efort. Au existat un episod de fibrilațe ventriculară și un episod de tahicardie ventriculară susținută în relație cu testarea de efort. Concluzia studiului a fost că la pacienții cu insuficiență ventriculară stângă sistolică, clasele II -IV NYHA, frecvența decesului și a evenimentelor cardiovasculare majore apărute pe parcursul testării de efort cardio-pulmonare este sub 0,5 la 1.000 de teste. Chiar dacă frecvența complicațiilor majore la testarea de efort este scăzută, laboratoarele unde se realizează
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]
-
normale sau aproape normale, riscul de mortalitate cardiacă este redus și se recomandă managementul farmacologic (23). 12.3.4.2. Alți parametri cu rol prognostic în testarea de efort la vârstnici Răspunsul cronotrop, revenirea ritmului cardiac și a tensiunii arteriale sistolice la testul de efort sunt considerate factori prognostici importanți în evaluarea pacientului vârstnic. Studiul efectuat de Dresing și colaboratorii săi a evaluat valoarea prognostică a afectării răspunsului cronotrop la testul de efort la covorul rulant. Răspunsul cronotrop anormal a fost
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]
-
dovedit că atât scăderea capacității de efort, cât și afectarea recuperării frecvenței cardiace după testul de efort reprezintă predictori independenți ai mortalității la pacienții vârstnici (27). McHam și colaboratorii săi au studiat valoarea prognostică a întârzierii scăderii tensiunii arteriale (TA) sistolice după testarea de efort. Întârzierea declinului valorii sistolice a fost definită ca valoare peste 1 a raportului TA sistolice la 3 minute, respectiv la 1 minut în perioada de recuperare post efort. Rezultatele au arătat valoarea predictivă a întârzierii declinului
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]
-
și afectarea recuperării frecvenței cardiace după testul de efort reprezintă predictori independenți ai mortalității la pacienții vârstnici (27). McHam și colaboratorii săi au studiat valoarea prognostică a întârzierii scăderii tensiunii arteriale (TA) sistolice după testarea de efort. Întârzierea declinului valorii sistolice a fost definită ca valoare peste 1 a raportului TA sistolice la 3 minute, respectiv la 1 minut în perioada de recuperare post efort. Rezultatele au arătat valoarea predictivă a întârzierii declinului valorii sistolice a TA post efort pentru boala
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]
-
independenți ai mortalității la pacienții vârstnici (27). McHam și colaboratorii săi au studiat valoarea prognostică a întârzierii scăderii tensiunii arteriale (TA) sistolice după testarea de efort. Întârzierea declinului valorii sistolice a fost definită ca valoare peste 1 a raportului TA sistolice la 3 minute, respectiv la 1 minut în perioada de recuperare post efort. Rezultatele au arătat valoarea predictivă a întârzierii declinului valorii sistolice a TA post efort pentru boala coronariană severă la evaluarea angiografică (28). Un studiu care a inclus
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]
-
testarea de efort. Întârzierea declinului valorii sistolice a fost definită ca valoare peste 1 a raportului TA sistolice la 3 minute, respectiv la 1 minut în perioada de recuperare post efort. Rezultatele au arătat valoarea predictivă a întârzierii declinului valorii sistolice a TA post efort pentru boala coronariană severă la evaluarea angiografică (28). Un studiu care a inclus 2.546 de pacienți de sex masculin, adresați pentru testarea de efort, a creat un scor prognostic pentru mortalitatea de cauză cardiacă incluzând
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]
-
de efort, a creat un scor prognostic pentru mortalitatea de cauză cardiacă incluzând ca variabile independente: prezența antecedentelor de insuficiență cardiacă congestivă sau de utilizare a tratamentului cu digoxin, subdenivelarea segmentului ST indusă de exercițiul fizic, modi - ficarea presiunii arteriale sistolice în cadrul testului și capacitatea de efort (29). 12.3.4.3. Valoarea prognostică a testării de efort postinfarct miocardic Testul de efort reprezintă un instrument util în evaluarea prognosticului pacienților după infarct miocardic la populația vârstnică. Incapacitatea de a susține
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]
-
4% la cei la care testul de efort a fost eligibil (30) . La subiecții vârstnici capabili să desfășoare testul de efort postinfarct miocardic, cel mai bun predictor al mortalității la un an s a dovedit a fi amplitudinea variației TA sistolice în timpul exercițiului fizic. Studiul care a evidențiat acest factor cu valoare prognostică a arătat o mortalitate de 15% la subiecții cu o variație a TA sub 30 mmHg față de mortalitatea de doar 1,8% la subiecții cu o variație a
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]
-
exercițiului fizic. Studiul care a evidențiat acest factor cu valoare prognostică a arătat o mortalitate de 15% la subiecții cu o variație a TA sub 30 mmHg față de mortalitatea de doar 1,8% la subiecții cu o variație a TA sistolice de peste 30 mmHg la testarea de efort (31). Studiul efectuat de Ciaroni și colaboratorii săi a confirmat valoarea predictivă postinfarct miocardic a variației TA la testarea de efort, oferind în plus și alți factori predictivi pentru mortalitatea de cauză cardiacă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]
-
34). Totuși, expunerea la factorii de risc comuni crește, de asemenea, cu vârsta. Aproximativ 30 -50% dintre diferențele legate de vârstă (25 -49 versus 50-59 și 60-64 ani) privind riscul cardiovascular sunt explicate prin fumat, raportul HDL-colesterol total, tensiune arterială sistolică, indice de masă corporală și DZ (12). Alți factori de risc, ca sedentarismul și statusul socio -economic precar, pot contribui, de asemenea, la diferențele privind riscul cardiovascular în funcție de vârstă. La vârstnici există pericolul supraestimării riscului cardiovascular prin calcularea sa după
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
mmHg în absența tratamentului antihipertensiv. În ceea ce privește profilul de risc „non-optim”, Berry și colaboratorii săi au încadrat în această categorie subiecții nefumători, fără diagnostic de DZ, dar cu valori ale colesterolului total cuprinse în intervalul 180 -199 mg/dl, sau TA sistolică între 120 i 139 mmHg, sau TA diastolică între 80 i 89 mmHg fără tratament antihipertensiv. Riscul a fost considerat crescut pentru subiecții nefumători, fără DZ, cu valori ale colesterolului total de 200-239 mg/dl, sau ale TA sistolice de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
TA sistolică între 120 i 139 mmHg, sau TA diastolică între 80 i 89 mmHg fără tratament antihipertensiv. Riscul a fost considerat crescut pentru subiecții nefumători, fără DZ, cu valori ale colesterolului total de 200-239 mg/dl, sau ale TA sistolice de 140-159 mmHg, sau ale TA diastolice de 90-99 mmHg, fără tratament antihipertensiv. Factorii de risc majori au fost statusul de fumător, DZ, hipercolesterolemia sub tratament, cu valori ale colesterolului total peste 240 mg/dl, sau hipertensiunea arterială (HTA) sub
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
sau ale TA diastolice de 90-99 mmHg, fără tratament antihipertensiv. Factorii de risc majori au fost statusul de fumător, DZ, hipercolesterolemia sub tratament, cu valori ale colesterolului total peste 240 mg/dl, sau hipertensiunea arterială (HTA) sub tratament, sau TA sistolică > 160 mmHg, sau TA distolică > 100 mmHg, fără tratament (tabelul 10.2) (37). Prin acumularea factorilor de risc cardiovascular tradiționali ca HTA, fumatul, DZ, sedentarismul, obezitatea, dislipidemia și exercitarea efectului pe o lungă perioadă de timp, crește riscul potențial la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
sau necunoscuți. Subiecții relativ tineri prezintă un risc absolut scăzut de evenimente cardiovasculare în următorii 10 ani, în ciuda faptului că dețin o gamă completă de factori de risc. De exemplu, un bărbat de 45 de ani care fumează, are TA sistolică de 180 mmHg și colesterol plasmatic de 8 mmol/l prezintă un risc de evenimente cardiovasculare fatale de doar 4% la 10 ani (conform diagramelor SCORE), ceea ce sugerează lipsa necesității tratamentului farmacologic. Cu toate acestea, diagrama riscului relativ conform grilei
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
de ani au dezvoltat ulterior HTA. În plus, conform statisticilor din Statele Unite ale Americii, în 2005 HTA a reprezentat prima cauză de deces, independent de vârstă. În plus, estimările arată creșterea prevalenței HTA odată cu îmbătrânirea populației (41,42). Prevalența HTA sistolice izolate este cu peste 50% mai mare la subiecții cu vârsta peste 65 de ani (43). Așadar, HTA este predominant sistolică și este prezentă la 65% din persoanele cu vârsta peste 60 de ani și la 90% dintre subiecții cu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
de deces, independent de vârstă. În plus, estimările arată creșterea prevalenței HTA odată cu îmbătrânirea populației (41,42). Prevalența HTA sistolice izolate este cu peste 50% mai mare la subiecții cu vârsta peste 65 de ani (43). Așadar, HTA este predominant sistolică și este prezentă la 65% din persoanele cu vârsta peste 60 de ani și la 90% dintre subiecții cu peste 70 de ani. Este mai frecventă la femei, fără diferențe semnificative legate de rasă. Conform ghidului din 2011, TA sistolică
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
sistolică și este prezentă la 65% din persoanele cu vârsta peste 60 de ani și la 90% dintre subiecții cu peste 70 de ani. Este mai frecventă la femei, fără diferențe semnificative legate de rasă. Conform ghidului din 2011, TA sistolică este factor de risc independent puternic pentru boli cardiovasculare (41). Studiile actuale arată că tratamentul HTA sistolice izolate la vârstnici reduce riscul de apariție a complicațiilor cardiovasculare și scade morbi-mortalitatea la acest segment populațional. În schimb, valoarea prognostică a TA
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
dintre subiecții cu peste 70 de ani. Este mai frecventă la femei, fără diferențe semnificative legate de rasă. Conform ghidului din 2011, TA sistolică este factor de risc independent puternic pentru boli cardiovasculare (41). Studiile actuale arată că tratamentul HTA sistolice izolate la vârstnici reduce riscul de apariție a complicațiilor cardiovasculare și scade morbi-mortalitatea la acest segment populațional. În schimb, valoarea prognostică a TA diastolice este mai redusă. Valori ale TA diastolice peste 90 mmHg și sub 70 mmHg se asociază
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
peste 90 mmHg și sub 70 mmHg se asociază cu un risc mai ridicat de evenimente adverse (41). La hipertensivii vârstnici, presiunea pulsului, și nu TA medie este factor predictiv de evenimente cardiovasculare și mortalitate. La niveluri similare ale TA sistolice, riscul crește cu atât mai mult cu cât TA diastolică este mai mică, deci cu cât presiunea pulsului este mai mare. Presiunea pulsului, care reflectă rigiditatea arterială legată de vârstă, este așadar un predictor mai puternic decât TA diastolică după
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]