858 matches
-
demascat corupți din partide socialiste, nu m-am oprit să mă întreb dacă servesc stânga sau dreapta ("22", 15-21.II.2006). Aceste prepoziții introduc mult mai rar un complement partitiv (al unei mărci de gradare), ca în exemplele: Tocmai el, slăvitul administrator, el, cel mai înțelept între înțelepți? (www.fanclub.ro) Eu, unul, nu vă permit să-l jigniți pe cel mai cinstit între cinstiți și pe cel mai iubit între iubiți (www.gandul.info) Iată ce solie mi-au adus
[Corola-publishinghouse/Science/85020_a_85806]
-
argint, purtând data 7010, april, 23 (1502, n.n.). Nota în limba slavonă ne informează că a fost dată de către Ștefan cel Mare, pentru pomenirea sa și a familiei "la biserica Curții, care este pe Bistrița, unde este hramul Nașterea Cinstitului, Slăvitului Prooroc Ioan, în anul domniei noastre al 46-lea și s-a sfârșit cu mâna mult păcătosului Ieromonah Spiridon din Mănăstirea Putna". Nu se știe c�nd și în ce împrejuirări a ajuns de la Mănăstirea Bistrița la biserica Sf. Nicolae
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
profunde pentru istorie. Prin conținutul său, își propunea „a deștepta un interes mai viu pentru știință și nație 7', urmând să includă „priviri asupra analelor patriei, biografia celor mai însemnați români, deci nu numai a principilor - înfățișarea întâmplărilor celor mai slăvite, obiceiurile, prejudețele, ceremoniile, instituțiile vechilor noștri strămoși”. De la primul număr, revista a fost silită să renunțe la titlul „Propășirea”. Comitetul de redacție compus din Ion Ghica, Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri și Panait Balș a izbutit cu greu să mențină noua
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
iluminiștilor români și el se regăsește, în zeci de variante, la poeți și descoperirea Europei luminători profesioniști, la oficialități, în presă și literatură. Toți vor să lumineze nația românească: Negura să depărteze Ci dimult se-au răspândit p'acest continent slăvit. Era convingerea naiv exprimată, dar autentică și adâncă, a unui versificator obscur, G. Stihi. Ea este însă a epocii, a curentului iluminist întreg, plin de admirație pentru luminata Europă, în cadrul căreia conștiințele românești înțeleg să se integreze și să acționeze
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
fur!!! Dar e păcat! N-ai teamă! Nu scrie în Scripturi, că apele furate Mai dulci sunt, mai curate... Și-acum, deschide bine ușa-n lături, că vine, Vine iute o zână fără seamăn... Zâmbind să-i ieși în cale, slăvitei caracatiți! Nu, n-o primesc, afară... dar, prea târziu, Căci vulpea cea șireată și șarpele mlădiu Dau ușa la perete... și sute de ventuze Se prind în rotocoale, pe umeri, peste buze... Vai, ce rece-mbrățișare! Cum mi se frânge
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
tradiția civilizatorilor, construind cetăți "din ruinele cele vechi" și "ținându-și țara lui în rânduieli și cu puteri înfloritoare" (Miron Costin 264). De la acest personaj istoric care, "asemenea unui rege, a fost numit cel dintâi hospodar, întocmai ca un monah slăvit" (Miron Costin 265), începe glorioasa și neliniștita dinastie a domnitorilor creștini, apărători ai ortodoxiei și ai civilizației românești. Deși supuși destinului istoric, cei patru reprezentanți ai mitului întemeietorului (Traian, Dragoș, Negru-vodă și Alexandru cel Bun) sunt redați în cronici după
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
de această poruncă mântuitoare și de cele ce s-au făcut pentru noi: de cruce, de groapă, de Învierea cea de-a treia zi, de înălțarea la ceruri, de șederea cea de-a dreapta, și de cea de a doua și slăvită iarăși venire", cât și în promisiunea făcută de Hristos ucenicilor săi la Cina cea de Taină: "Și vă spun vouă că nu voi mai bea de acum din acest rod al viței până în ziua aceea când îl voi bea cu
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
aceasta: - Omule, te-ai străduit cu adevărat de-a lungul vieții tale să-ți descoperi, să-ți urmezi adevărata chemare, vocația?! Iar mulți oameni sărmani, evident, ar putea răspunde cu uimirea În suflet: - Dar bine, Doamne sau... Domnule, Dominus, Prea Slăvite, apăi că nu mi-o spus nimeni până amu că aș avea dreptu’... și-apoi, să fiu iertat, ce-i asta... vocație, chemare?! Este oare aceeași „chemare” de care l-am auzit odată pe popa al nostru vorbindu-ne Într-
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
la 15 noiembrie 1968 în localitatea Halchiu, județul Brașov, România, fiica lui Stănescu Gheorghe și Geta, cu domiciliul actual în Germania, 75248 Olbronn-Durrn, Kirchstr. 7, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Halchiu, str. Laterală nr. 562, județul Brașov. 475. Iocsa Slăvita, născută la 6 august 1965 în Timișoara, județul Timiș, România , fiica lui Radivoi Milan și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 35305, Grunberg, Kantstr. 38, cu ultimul domiciliu din România, Timișoara, str. Emil Zola nr. 61, județul Timiș. 476. Luft
HOTĂRÂRE nr. 259 din 11 mai 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia rom��nă de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120766_a_122095]
-
ar fi fost hărăzit de sus un curs politic mai lung, era în stare să săvârșească ceea ce alții numai au gândit sau numai au început. Omenirea creștină i-a rămas recunoscătoare pentru ceea ce a făcut pentru dânsa: faptele lui cele slăvite sunt trâmbițate în toate părțile; isprăvile lui cele mari împodobesc foile istoriei omenirei și meritele lui s-au învrednicit de o pomenire neuitată! Dar rumânii toți de obște au trebuit cu mai adâncă amărăciune să simtă pierderea lui Mihaiu. El
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
și rumânii puind în lucrare făcea minuni. Unind pe toți rumânii într-un tot, făcu o nație mare, vrednică de recunoașterea altor nații, destoinică de a se apăra și în stare de a se civiliza. Aceasta era vremea cea mai slăvită pentru rumâni, era o epohă care prevestea pentru dânșii un veac de aur. Încă puțin și rumânii s-ar fi fericit [p. 319]. Împrejurările, soarta, nenorocirea a precurmat zilele acestui om mare înainte de a întemeia puterea aceasta nuouă a rumânilor
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de ceea ce poate face o nație unită când este norocită ca să se nască dintr-ânsa un nou mare nu-și uite niciodată că țărânei celei scumpe a lui Mihaiu Viteazu, pomenirei lui celei mărite, și aducerii aminte de faptele sale cele slăvite, sunt datori a-i înălța un monument la care să aducă tot dauna recunoștință pentru ceea ce a vrut el să facă pentru dânșii, și lacrimi pentru pierderea lui cea fărăvreme!!! [p. 322]. Temele cardinale ale unității și independenței politice, mesianismul
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
necesitatea sacrificării întru împlinirea "tainei misiunii noastre istorice pe pământ" (p. 23), anume formarea unei singure ființe românești, una și nedespărțită. Tulburătoare sunt elogiile închinate morții, care prefigurează tragicul cult al morții fanatizat în crezul legionar, în care moartea este slăvită și îmbrățișată ca misiune patriotică și destin suprem. Copii, uitați-vă la Patria cea mai elocinte din lume [Franța]. [...] Copilul măcelarului din piață cu urmașul nobilului din vremea lui Henric al IV stau alături, luptă alături și mor alături, cuprinși
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ca biserica să poarte pictură interioară și a adus zugravii pe care i-a văzut pictând Golia. După săvârșirea picturii a pus să se scrie grecește: „S-a ridicat din temeliile pământului dumnezeescul și preacinstitul acesta templu al sfântului și slăvitului mare martir Georgie purtătorul de biruință, prin ajutorul bănesc și cheltuiala prea evseviosului și prea strălucitului domnitor Domnul Io Vasile Voievod. Apoi s-a zugrăvit de prea evseviosul și prea strălucitul fiul seu Domnul Io Stefan Voievod, domnitor a toată
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
pătimirea mamelor și soțiilor ai căror fii și soți au devenit în temnițele comuniste urmașii Mântuitorului. Tu stai învăluită în lunga Ta tăcere, În poală porți pe Fiul - mănunchi de crini zdrobiți El poartă-n cap cunună din spinii cei slăviți, Și peste Fiul curge în val a Ta durere. Ființa Ta întreagă grăiește către Dânsul: «Și Eu am fost pe Cruce cu Tine, Fiul Meu. Și coasta Mea-i străpunsă cu fierul lăncii greu, Și fața Mea-i uscată de
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
clipă, repede s-a risipit... Două dintre copilițe, tam-nisam și fără vină, BASARABIA cea blondă și cu dulcea BUCOVINĂ, Rupte iarăși, cu cruzime, din fruntariile Țării, Iau toiagul pribegiei, și-al tăcerii, și al uitării... De atunci, bătrânul tată, CARP, slăvitul împărat, În mormânt se zvârcolește și se roagă ne-ncetat: Doamne, ce-au făcut copiii și cu ce ți-au mai greșit, C-așa brusc și fără milă Tu din nou i-ai părăsit? Ți-au făcut vreo mâhniciune copilițele-mi
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
întuneric al pădurii de argint/ Vezi izvoare sdrumicate peste pietre licurind 127, așa încât, ecourile terestre se sublimează într-un peisaj transmundan. Poate că rangul cel mai înalt pe care l-a acordat vreodată cineva codrului a fost acela de împărat slăvit, căci toate înfloresc din mila/ Codrului, Măriei Sale128. Povestea codrului este, în fapt, povestea întregii structuri vii a cosmosului: Lună, Soare și Luceferi/ El le poartă-n a lui herb129. Toate vietățile trăiesc în armonii de Eden. De ce, atunci, nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
evreesc") tabletele lui Art Buchwald sunt umoristice și-atât? Am îndoieli. * O propunere: eternizarea memoriei cărților topite! După scurgerea a două secole, literații români ar avea șansa redescoperirii unei teme predilecte pe la 1800: poezia ruinelor. "O, ziduri întristate! O, monument slăvit!/ In ce mărime-naltă și voi ați strălucit / pe când un soare dulce și mult mai fericit / Își revărsa lumina pe-acest pământ robit" se tânguia Cârlova. Călinescu observa că "fiece poet din preajma lui 1800 își are ruina sa" în care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
pacea vă iubiți de-a pururi Și va fi dragoste-ntre voi. Așa pe ucenici adesea Duios Iisus îi învăța. Și nu s-a auzit vreodată Mai blândă voce ca a Sa. Și cântă pururi mărire Și slavă biruinței lui. Slăvit să fie-ntotdeauna În veci numele Domnului. Nu mai fi trist o suflete dragă Nu mai fi trist o suflete dragă Și nu-ți face inimă rea Căci se va schimba viața degrabă Te iubește Iisus, nu uita. Ai tu
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
înălțat ruga și Mihalache Sturza-Vodă, emoția care mă înstăpâni n-o pot înfățișa în cuvinte. Razele soarelui pătrundeau în Capelă prin fereastra cu vitralii, din peretele nordic al Pronaosului, ca o pânză trandafirie, transparentă, așternând o pulbere aurie, pe chipul Slăviților Mitropoliți, Veniamin Costache și Iosif Naniescu, înfățișați pe peretele sudic. „De față” pe peretele nordic, erau și...Marele Logofăt Grigore Sturza și Mihail Gr. Sturza - domnul Moldovei. Sus, în bolta din plafon, înconjurată de îngeri, Maica Domnului cu Pruncul în
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
jur. Pentru câteva clipe, toți am rămas într-o stare de profundă contemplație. Ctitorie a Mitropolitului Veniamin Costache ! rupse un coleg tăcerea. Da, așa e..! am murmurat toți într-un glas. Dar, de la prima piatră de temelie, pusă aici de Slăvitul Mitropolit, în 1883, i-a trebuit peste o jumătate de secol ca să fie terminată în forma pe care o vedem azi. Adăugă alt coleg, și tot el continuă... A fost desăvârșită și sfințită în ziua de Sf. Gheorghe, 1887, pe
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
în vârstă de 78 de ani.”. Deci, nu atât povara anilor l-a istovit, cât mai ales, cum o spune chiar el,. ”.. Biruit de atitudinile unora din contemporanii săi, „pirosești” scaunul mitropolitan..”, în care păstorise aproape patru decenii. Și, astfel.. Slăvitul, luminatul Mitropolitul Veniamin Costache, a trecut la cele Sfinte, ca simplu monah... un simplu monah..! În „Patratul cu castani” se lăsă o liniște deasă, că-ți puteai auzi bătaile inimii. Tulburătoarea viața a Mitropolitului... ne copleșea. Pe vremea aceea, răzvrătirile
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
creștine, viile egiptene au fost distruse. În afara Egiptului, islamul 28, care se extindea, a eradicat vița de vie și a interzis vinul în ansamblul peninsulei arabe, adică Libia, Palestina, Siria, Mesopotamia și Armenia. La un secol de la moartea lui Mahomed ("slăvitul"), mort în 632 în urma unei pleurezii fără a lăsa vreun moștenitor masculin, succesorii săi, califii (pentru arabi califul este succesorul Profetului) de la Damasc, apoi de la Bagdad, au preluat controlul Africii de Nord berbere în 709 și de aici au debarcat
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
Germania, 90451 Nurnberg, Brunndlesweg 29 b. 221. Hoffmann Anita, cetățean german, născută la 27 iulie 1944 în localitatea Cergau Mic, județul Albă, România, fiica lui Dan Cristea și Linca, cu domiciliul actual în Germania, 42719 Solingen, Lilienstr. 9. 222. Jeck Slăvita, cetățean german, născut la 6 ianuarie 1966 în localitatea Sannicolau Mare, județul Timiș, România, fiul lui Sesin Milan și Emilia, cu domiciliul actual în Germania, 42899 Remscheid, Luttringhauserstr. 121. 223. Roatis Ilie, apatrid, născut la 23 februarie 1929 în localitatea
HOTĂRÂRE nr. 279 din 8 aprilie 1999 privind acordarea cetateniei române unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/123963_a_125292]
-
o baie și am ieșit proaspăt, ca dintr-un botez al biruinței, fără oboseala drumului. Ne-am rugat în ceasul Utreniei în templul sfânt al naturii, simțindu-L pe Dumnezeu în toate fibrele ființei noastre, în toată creația Sa. „Împărat slăvit e codrul...”, auzeam glasul lui Mihail Eminescu prosternat în rugăciune și, prin deșișul frunzarului, pe raza de lumină ce-l străbătea îl vedeam purtat de mână de Maica venerată și pururea Fecioara Maria, iar în urma lui un alai de lumini
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]