11,011 matches
-
umanității, din momentul în care ea a devenit conștientă de existența și rolul său pe scena Creației. Sfântul Apostol Pavel, în Epistola sa către Romani definește idolatria ca formă de manifestare a credinței în vremurile de atunci: “Și au schimbat slava lui Dumnezeu Celui nestricăcios cu asemănarea chipului omului celui stricăcios și al păsărilor și al celor cu patru picioare și al târâtoarelor.” (Rom. 1, 23). De fapt, prin idolatrie se substituie autoritatea și puterea lui Dumnezeu cu o alta, inexistentă
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
Scriptură: “Dacă vorbește cineva, cuvintele lui să fie ca ale lui Dumnezeu; dacă slujește cineva, slujba lui să fie ca din puterea pe care o dă Dumnezeu, pentru că întru toate Dumnezeu să se slăvească prin Iisus Hristos, Căruia Îi este slava și stăpânirea în vecii vecilor. Amin.” (I Petru 4, 11). PORUNCA A X-A “Să nu dorești casa aproapelui tău; să nu dorești femeia aproapelui tău, nici ogorul lui, nici sluga lui, nici slujnica lui, nici boul lui, nici asinul
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
mai rușinați și mai de ocară.Iar Ștefan Își aduna morții de prin văi și-i plângea pe fiecare, zicându-le pe nume, Îi Îngropa creștinește ca pe copiii lui.Apoi Înălța o monastire spre pomenirea acelei bătălii și spre slava lui Dumnezeu. Dar turcii, că nu degeaba erau turci, veneau iarăși și mai mulți și mai porniți pe rele.Și atunci Ștefan iar Încrunta din sprânceană.Și nimeni nu cuteza să-l supere În acele momente. La curtea lui era
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
plecat apoi la Viena, la Paris, la Tokio, la New York. Începusem să particip la marile prezentări de bijuterii din toată lumea. Câștigam bine, chiar foarte bine. Eram mereu pe drumuri, preocupat de afacerea mea, de bunăstarea familiei. Cu banii câștigați, și, slavă Domnului, nu au fost puțini, am achitat împrumutul, am cumpărat spațiul unde îmi aveam atelierul, eram "revoluționar" și aveam dreptul să-l dobândesc fără licitație. Ceva mai târziu am luat și o casă la Bușteni, să aibă copiii unde se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
livadă și strugurii de pe cele două sfori de vie, păstră pentru el câteva lădițe cu mere, pere și prune, duse câteva lădițe cu mere și struguri la școala din sat, împărți și la copiii care-l ajutaseră și ce rămase slavă Domnului rămăsese destul conveni cu Carmen să le ia la ea acasă, să facă ce-o ști cu ele magiun, țuică vin... Cu recolta strânsă și cum vremea începuse a se strica anunțând sosirea primelor ninsori, se pregăti de plecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
ne-om înțelege. Bine. Vânzare bună și mai vorbim. O să te anunț cam la cât m-am gândit eu pentru noua chirie și ne vedem. Ieși, zicându-și pe drum că o să-l strângă bine cu șurubul pe chiriaș, căci, slavă Domnului, îi pusese în brațe o cloșcă cu puii de aur. Săptămânile treceau una după alta, își intrase bine "în mână" cum se spune, începuse să-i placă aerul de familie. Fetele îl asaltau zilnic cu micile lor probleme, Camelia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
vise... Într-o sâmbătă seara, când toată familia era reunită în sufragerie, Petre deschise discuția: Dragele mele, vine Moș Crăciun, vine Revelionul, Anul Nou... Ce facem, unde petrecem? Stăm acasă sau... Stăm acasă spuse ferm Camelia. Nu ne încurcă banii, slavă Domnului, avem ce ne trebuie dar... Mamă, iar acasă, m-am săturat, sări Ana, fata cea mică. Joacă la loto, poate câștigi premiul cel mare și mergem toți în Honolulu, îi tăie Camelia elanul. Mamă, în Honolulu poate vom ajunge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
Am delegat-o pe Ana să le informeze, știind că o va face cu competență și plăcere. Eu m-am dus la baie, am făcut un duș rece și prelungit, de simțeam că-mi pierd suflul și m-am culcat. Slavă Domnului, am dormit buștean câteva ceasuri, fără să fiu deranjat de tovarășul, acum domn, Argatu. Mai erau vreo zece zile până la Crăciun când, pe la prânz, Ana dă buzna ca o furtună în casă și, fără să spună nimic, sare la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
Lazăr; 2.3.1 SATUL BUDA Este situat la NE, la 4 km de centrul comunei Lespezi, pe valea pârâului Pietrosu, care izvorăște de sub Dealul Buda și se varsă în Siret, pe partea stângă. „Buda” este un cuvânt de origine slavă și înseamnă locuințe retrase în pădure sau locuințe de curătură. Poate proveni și de la un oarecare proprietar Buda. Satul a fost înființat înainte de anul 1800. - 1780 - sat în ținutul Sucevei; - 1803 - sat în ocolul Siretului de Jos, contopit cu satul
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
pe a cărei moșie s-a aflat, câteva sute de ani, și o parte din moșia comunei Lespezi. La Probota, între Șomuz și Probota, a fost ridicată în 1397 (sau 1391) prima mănăstire din Moldova, cunoscută din documente „Probata” (în slavă, frație) cu hramul ,,Sf. Nicolae”. Ctitorită de Ștefan I ori de Petru I Mușatinul (1375 - 1391), din lemn, în această biserică au fost înmormântate Oltea Doamna (1465) și Evdochia din Kiev (1467), prima soție a lui Ștefan cel Mare. Un
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
flamandă, norvegiană, suedeză și daneză. Cel de-al doilea a fost dedicat literaturilor romanice: franceză, provensală, belgiană, elvețiană de limbă franceză, catalană, spaniolă, portugheză, latino-americană de limbă spaniolă și portugheză. Volumul al treilea a cuprins literaturile antichității greco-latine și cele slave, orientale, asiatice și arabe. În 1997, Institutul de Istorie și Teorie Literară " G. Călinescu" a inaugurat o nouă serie a acestei monumentale lucrări, extinzând Bibliografia relațiilor literaturii române cu literaturile străine în periodice într-o nouă perioadă istorică, dintre anii
Literatura universală în periodicele românești by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7183_a_8508]
-
portugheză și latino-americană (Mexic, Nicaragua, Cuba, Argentina, Chile, Bolivia, Peru, Columbia, Ecuador, Venezuela, Uruguay, Brazilia). Volumul 8 a fost destinat literaturilor clasice: latină, latină medievală și modernă, greacă, bizantină și greacă modernă, finalul volumului cuprinzând un prim capitol despre literaturile slave, mai întâi literatura rusă. Cu puțin timp în urmă a apărut volumul 9, sub egida Academiei Române, la Editura Saeculum I.O. Toate aceste volume au fost elaborate, în cadrul Institutului de Istorie și Teorie Literară " G. Călinescu", de către un eminent colectiv
Literatura universală în periodicele românești by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7183_a_8508]
-
brutalele și tendențioasele intervenții ale cenzurii, și culminând cu istorica - mai bine zis - isterica hotărâre a parti-du-lui (prin - Jdanov!) de a lichida Poetul. Iată ce scrie, după prăbușirea colosului sovietic, poetul Mihail Dudin, unul dintre admiratorii și ucenicii Anei Ahmatova: " Slava stătea mereu la ușa ei și poetesa nu că nu o lăsa să intre, pur și simplu nu-i dădea prea mare importanță... Îi închinau poezii Blok și Pasternak. Cei mai buni artiști ai vremii îi pictau portretele, și realiștii
Anna Ahmatova: RECVIEM 1935-1940 by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Journalistic/7188_a_8513]
-
modernității decît în Imn sufletului, o polemică - deși e departe de Voiculescu asemenea cuvînt... - cu bolovanii: "Unde n'ajung piatră, nici braț bont,/ Peste vastul vânt svârlit avuzuri,/ Să culeagă 'naltele auzuri/ Ochi zămislitori de orizont.// Exilatul fruct biruitor,/ Vârful slavei neatins îl ține/ Dar sămânța încă grea de sine/ Cade'n trist pământ interior." Nu va rodi, deci, acest suflet învățat să îndure, nu să schimbe. Urcîndu-și, cu popasuri neîngăduite, drumul Crucii. Și umplîndu-se, fără putința de-a se curăța
Aspre căi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7191_a_8516]
-
povara numelui Pomponia. Chiar și pe mine m-a păscut, până în ultima clipă, primejdia unui nume prestigios. Din aceleași binecuvântate motive se decisese să fiu botezat Marius, și numai o inspirație de ultim moment a mamei a deschis spre zona slavă o potecă derivată din șoselele post-romane pe care mărșăluiau glorios legiunile de neamuri și neamuri ale neamurilor. Diferența (era să zic dizidența!) s-a accentuat când fratele meu a fost botezat Voicu, iar astăzi, cu generația copiilor noștri, începem să
V-ați gândit vreodată să vă schimbați numele? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7195_a_8520]
-
se afla aninate stemile lui Ghete, ce înfățișa o stea în ceriu albastru, sicriu era încongiurate de șese chiparese, simbolul întristării și între aceste era așezate diplomele de evghenie, de doctorie și de dregătoriile, împreună cu ordinile răposatului, pentru a căruia slavă poetică, le-au dat curțile: Rosia, Austria, Prusia, Saxonia, Franța și alte și alte, asemene și o cunună de dafini, din curat aur lucrată, ce au fost hărăzit răposatului de patria sa Francfort. Trupul era îmbrăcat în veșminte albe și
Goethe și Schiller - ecouri românești în primele decenii ale sec. XIX by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8713_a_10038]
-
mare piață circulară, între port și începutul ramblei. A fost conceput de Gaietá Buigas, lucrat de sculptorul Rafael Atché și inaugurat la 1 iunie 1888, cu ocazia Expoziției Universale. Sunt astfel 120 de ani de când Amiralul, Navigatorul, Descoperitorul, cu toată slava și păcatele sale, stă în vârful acestei coloane de 70 de metri, cu brațul întins spre mare, dar în direcția opusă celei în care a navigat. Au fost atunci polemici pe chestia asta, dar în cele din urmă s-a
În căutarea Spaniei by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/8767_a_10092]
-
aflat niciodată numele acestor zeități ce mi-au străjuit copilăria": Munții albaștri și Apuseni au dispărut după pereții sălii de sport. Ca Blaga au pățit cei mai mulți; nu mai au case, iar locul lor trebuie căutat altundeva, în cărțile pe care - slavă Domnului - nu le revendică nimeni. în rest, plăci de bronz sau de marmură pe case unde stau oameni de azi; și străzi, școli, cartiere (cum Ovidius, în Constanța), adesea doar cu firave, presupuse (sau deloc) legături cu biografia scriitorilor. Modernii
Casele memoriale de la bloc by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/8856_a_10181]
-
Constantin sau Puiu Călinescu. Știu că e inutil să te bați pentru puritatea genurilor. Și totuși, dacă ai curiozitatea să intri într-o sală de teatru, vei vedea că există și altceva decât cuplurile Stela-Arșinel și Bănică jr.-Emilia. Există, slavă Domnului, o pleiadă de actori extraordinari, care ar trebui declarați, de pe acum, cât sunt încă alături de noi, monumente vii ale României. N-am să fac, la rându-mi, liste, ci am să mă refer, abrupt, la actorul pe care-l
Frumusețea inteligenței by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8904_a_10229]
-
literară, de tinerețe dezolată, coleg de birou la Direcția Presei de la Ministerul Propagandei etc. - nu se străduiește, de cîțiva ani, decît să vîneze și să recolteze elogii și premii. își regizează cu măiestrie campaniile de presă ca să-l ridice în slăvi și nu pierde nici o ocazie ca să pună mîna pe o nouă distincție. Anul trecut, împlinind 70 de ani, a fost decorat de șeful statului și a primit (de fapt, a ciupit) marele premiu al Uniunii Scriitorilor. Osanalele n-au contenit
Mărturia unui longeviv (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9794_a_11119]
-
cu care pleci la drum. Am întâlnit destui muzicieni putrezi de cât talent le fusese hărăzit, dar care și-au amanetat harul pentru un pumn de satisfacții de-o clipă. Compozitori, dirijori, pianiști, violoniști, cântăreți, cu toții dăruiți din belșug întru slava artei sunetelor, dar și hărțuiți ori amăgiți întru exhibarea apucăturilor demonice. De cele mai multe ori, în existența unui artist, talentul disponibilizează talantul, în timp ce talantul, la rândul lui, înăbușă talentul. Iar atunci când din interacțiunea lor rezultă un rest semnificativ, cu siguranță că
Talent și talant by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9801_a_11126]
-
a pierdut." În timp ce despre români, latinii zonei, micii parizieni și gestionarii de frumuseți, după deja firescul dar, aflăm: "sunt puțin prea fataliști, totuși, se dau după cum bate vântul, mereu de partea învingătorilor, și chiar limba lor e împănată de cuvinte slave, și, în plus, ei zic că nu sunt balcanici, că Balcanii se opresc la Dunăre, nimeni nu e însă mai balcanic decât românul, te asigur." Repet, nu ne interesează de aici nici o etichetare morală care să-i vizeze pe relaxații
Matei Vişniec, dar... by Cosmin Ciotloş () [Corola-journal/Journalistic/9889_a_11214]
-
al lui Horia Bădescu fiind convins că, dacă uneori rafinează, iar alteori lansează asemenea eboșe critice așteptându-și completarea, Ioana Bot a reușit, prin Sensuri ale perfecțiunii, o carte care poate oferi extrem de mult. Modele, metode, autori, premise. Niciodată însă - slavă Domnului ! - răspunsuri.
Sensuri ale promovării by Cosmin Ciotloş () [Corola-journal/Journalistic/9876_a_11201]
-
unghiul din care privirea se abate asupra lumii din jur. Vedem lumea, cu deformările ei, agresivă, egoistă, uneori timidă, alteori vădind delicatețe involuntară prin aceeași pânză gri, același ochi. Fie că privim prin pupilele personajului (un personaj este construit și slavă Domnului că este și semnează moartea "eului liric"), fie că privim din afară, există mereu o grilă, un văl, un ciob fumuriu. Ca la eclipsă. În poezia Violetei Ion, aparentul pesimism nu e decât o mască protectoare: "când trăiești dacă
Mart(ir)a by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/9923_a_11248]
-
Aderca, 9. T. Arghezi, 10. M. Eliade (Domnișoara Cristina), 11. G. Călinescu (Cartea nunții). Iar Paul Papadopol alcătuiește un alt top negativ, în Cuget clar: 1. F. Aderca, 2. T. Arghezi, 3. Ion Biberi, 4. Camil Baltazar, 5. Geo Bogza. Slavă Domnului, ne-am emancipat! Să ne întoarcem la fondul chestiunii. "Indecența" și "onorabilitatea" se amestecă mereu pe teritoriul erosului. Ponderea lor depinde de tendința pe care i-o aplicăm, cea a senzualității dezlănțuite, a carnalității lascive, sau cea a îmblînzirii
Despre pornografie (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9942_a_11267]