4,254 matches
-
nainte ce să crează. Dar să presupunem, fără a admite, că așa ar fi. Ei bine, e posibil ca Rusia să voiască serios a-și mări și întări, într-un mod indestructibil, piedica ce se opune până azi la unirea slavilor de nord cu cei de sud? E probabil ca, din moșoroiul din calea ei, ea însăși să contribuie a face munte de piatră? Așadar, alternativa aceasta nu e bună nici măcar ca poveste de înțărcat copiii, necum ca combinație politică. D.
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a făcut decât să piarză provincii. {EminescuOpXI 319} La 1873 era convenit cu Austria ca ea să nu favorizeze pe polonii din Galiția, pentru a nu escita aspirațiile polonilor supuși Rusiei. În schimb Rusia avea să ție în liniște elementul slav de care se temea contele Andrassy. "Mașina austriacă e atât de exact balanțată încît un singur slav mai mult preste cei actuali ar aduce dezordine", zicea contele, ceea ce nu l-a oprit însă de-a anexa Bosnia și Herzegovina. De la
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
nu favorizeze pe polonii din Galiția, pentru a nu escita aspirațiile polonilor supuși Rusiei. În schimb Rusia avea să ție în liniște elementul slav de care se temea contele Andrassy. "Mașina austriacă e atât de exact balanțată încît un singur slav mai mult preste cei actuali ar aduce dezordine", zicea contele, ceea ce nu l-a oprit însă de-a anexa Bosnia și Herzegovina. De la cel din urmă război oriental încoace raporturile între Viena și Berlin au devenit mai intime în detrimentul Rusiei
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
egală către toate puterile mari. Avem nevoie și de Italia, și de Rusia, și de Germania, și de Englitera, și de Franța, în mod cu totul egal. Acesta este întreg înțelesul poziției noastre dificile în Orient. Popor latin, înconjurat de slavi, de maghiari, de germani, noi nu ne putem răzima pe nici o simpatie de rasă, care e cea mai puternică dintre toate. Așadar sîntem avizați a ne răzima pe bunăvoința egală a vecinilor noștri, răsărită dintr-un echilibru nu de simpatii
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
noastre, cum pe de altă parte ideea națională, conștiința deosebirii noastre de celelalte popoare ale Orientului, reamintirea originii romane și a latinității noastre era timp îndelungat contragreutatea ce se opunea unui ideal politic care se promitea a se realiza cu ajutorul slavilor. "L'Independance roumaine" ne-ntreabă dacă se poate dovedi aceasta tot atât de limpede pentru politica austriacă precum se poate face în privirea Rusiei. Manținînd deosebirea de mai sus desigur. Rolul pe care-l prescria politica rusească țărilor române era deosebit de acela
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
lui Balint, împăratul, fără s-aștepte recomandarea, îl recunoscu numaidecît: - Uite, zise, și bătrânul Balint, cu care am călărit atâta împreună în munți. - E mult de atuncea, împărate. - Douăzeci și patru de ani. [ 8 aprilie 1880] ALBANIA (Schiță istorică - Vechimea antagonismului între slavi și albaneji. - Invaziunea turcească și învingerea lui Ivan Cernoievici. - Cucerirea Muntenegrului de cătră Suleiman Pașa. - Chior Mehmed. - Familia Bușatlia. - Eroul albanez Cara Mahmud. - Bătălia de la Crușa. - Încercări franceze de cucerire. - Ridicarea și moartea lui Mustafa) "Gazeta generală" din Augsburg arată
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
învingerea lui Ivan Cernoievici. - Cucerirea Muntenegrului de cătră Suleiman Pașa. - Chior Mehmed. - Familia Bușatlia. - Eroul albanez Cara Mahmud. - Bătălia de la Crușa. - Încercări franceze de cucerire. - Ridicarea și moartea lui Mustafa) "Gazeta generală" din Augsburg arată că antagonismul între albaneji și slavi nu e atât de nou precum s-ar părea la prima vedere, ci că, din contra, se întemeiază pe o istorie de sute de ani. Antagonismul datează din timpul invaziunii turcești, din jumătatea a doua a secolului al XV[-lea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
doua a secolului al XV[-lea], timp în care la noi domnea Ștefan cel Mare. Când Cernoievici, "Domn de Zeta", stăpânea din înfloritoarea sa rezidență Jabliac, viu departe de lacul Scutari, gințile albaneze avură cele dentîi dispozițiuni dușmănoase față cu slavii. Vecinătatea ginților slave de munte nu le venea la îndemînă albanejilor; turcii, la intrarea lor, aflară în ei niște aliați naturali, deși nu era în tradițiile cuceritorilor osmani de-a încheia alianțe cu popoare creștine. Dispoziția favorabilă a turcilor pentru
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
catolici și cari prin interregnul venețian intraseră în relațiuni diferite cu străinătatea, se distinge din capul locului prin următoarea {EminescuOpXI 478} particularitate: turcii ar fi preferat de-a-i supune pe albaneji sub același jug aspru la care-i supusese pe slavi; dar gințele muntene respinseră cu atâta energie orice tentativă de cucerire a noilor lor adversari încît, de voie, de nevoie, turcii au căutat să renunțe la supunerea lor. Astfel, în chiar timpul invaziunii turcești, plaiurile albaneze dintre Drin și lacul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
au rămas pe lângă religia lor veche. Acelea dintre ele cari, asemenea bosniacilor și herțegovinenilor, voiau să tragă un folos din invazia străină, după ce s-au convins că n-o mai pot înlătura au trecut la moametanism și, îndată după retragerea slavilor, albanejii de nord dispuneau deja de domni feudali de naționalitatea lor, dar de lege moametană. Ținuturile odinioară slave, Zeta, Jabliac și Podgorița, fură întrunite într-un singur ținut și date pe mâna unui guvernator moametan. E un detaliu demn de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
actual îi stimula însă tocmai împrejurarea aceasta. Cel întîi "vlădică" (episcop), căpetenie și religioasă și politică, organizase plaiurile munților, iar unde astăzi e capitala Țetinie, se întemeie o mănăstire ca reședință. Muntenegrenii începură ofensiva. An cu an, deceniu cu deceniu, slavii irumpeau în ținuturile ocupate de turci. Ei părăduiră Herțegovina, Rascia (ținutul Novibazar) și cercetară des locurile pe unde fuseseră așezați din amândouă laturile râului Sem, pentru a face stricăciuni inamicului. Două secole continuară aceste acte de dușmănie, faptele cetelor muntenegrene
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
anume Chior Mehmed, membru al unei puternice, binevăzute și influente familii feudale albaneze, numită Bușatlia. Acesta a fost cel dentîi guvernator scutariot care și-au manifestat naționalitatea, deși nu activ, ci pasiv, lăsând pe agalele din Podgorița, Șabliac și Spuci, slavi maometani, la discreția adversarilor lor. Iubirea de pace a lui Chior Mehmed n-a rămas fără influență asupra muntenegrenilor și avea un înțeles bun. Aceștia încetară de a supăra granițele albaneze și-și aleseră un nou teren de acțiune. Acest
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a înțelege mai bine întreprinderile ulterioare ale lui Cara Mahmud cată să premitem câteva observații de natură administrativă. După cucerirea jumătății apusene a Peninsulei Balcanice, Poarta a creat o împărțeală în provincii conformă cu stările etnografice. Tot pământul cu locuitori slavi l-au unit cu Bosnia, încît marginea administrativă a Bosniei ajungea până aproape de lacul Scutari. Muntenegru se număra asemenea la Bosnia, ca teritoriu nepacificat. Această împărțeală administrativă nu-i convenea însă deloc lui Mahmud, căci [î]i lua ocazia de-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
să cred) profesionistă a romanului ce se produce azi în lume. În care lume? O persistentă (și pînă la un punct îndreptățită) mefientă îmi blochează tot ce provine acum dintr-un răsărit al tuturor răvășirilor și alterărilor. Din vastul cîmp slav, doar marii ruși s-au plasat în definitivul top mondial. Abominabila revoluție roșie a distrus criminal tot ce-ar fi putut da încă imensa vocație narativă a locului. Situație similară ca să restrîngem subiectiv a cunoscut și romanul românesc, atît de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Sînt oare? Gata, fug la Ciric. Pentru ce? 26 aprilie Recenta expoziție Brâncuși de la Galeriile Tate Modern din Londra prin amploarea ei covîrșitoare și prin masiva audiență provoacă pentru noi, românii, două teme de meditație. Chiar dacă un invidios (cu nume slav, explicabil!), W. Januszczak, tincturează în The Sunday Times împotriva evidențelor unanime: "Bine, oamenii pot să spună ce vor, dar proba pe care o avem la Tate Modern îmi apare ca indiscutabilă: Brâncuși a fost supraapreciat", chiar cu aceste mici pișcături
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
mai putea ameliora situația. Carența vine, evident, dintr-o alterare lungă și brutală a tradiționalului stat românesc de către un comunism care, aici, în spațiul ce s-a mîndrit cu unicitatea lui latină, a proliferat mult mai habotnic decăt la vecinii slavi. Viciindu-i ființa profundă și scoțînd din imunde afunduri la suprafață o pătură care a avut obrăznicia să se priceapă la toate. Nepricepîndu-se la nimic. Decimarea elitelor competente: cu asta s-a ocupat ocupantul de după război, dar și mai abitir
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
2. Pe sexe: Bărbați: 439.673 (81,10%) Femei: 102.464 (18,90%) 3. Compoziția națională: Români: 447.188 (82,49%) Unguri: 63.682 (11,75%) Germani: 3.332 (0,61%) Evrei: 14.106 (2,60%) Ruși, sârbi și alți slavi: 10.247 (1,89%) Alții: 3.582 (0,66%) TOTAL: 542.137 (100,00%) (...) /ss/ indescifrabil 20.IV.1956 SL/3 ex. A.N.I.C., fond C.C. al P.C.R.-Cancelarie, dosar nr. 44/1956, f. 6-11, passim. 72. 1956 aprilie 24
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
plină ofensivă contra Imperiului Otoman, devenit obiect al expansiunii lor. Or, Principatele Române se interpuneau în calea axelor de înaintare a celor două imperii creștine. Trupele ruse nu puteau ajunge pe uscat la Dunărea de Jos, în Balcani (deci; la slavii de sud) și Constantinopol decât trecând prin Principatele Române. Totodată, acestea din urmă se interpuneau între Imperiul Habsburgic, gurile Dunării și Marea Neagră. Apoi, după cum spuneam, Principatele Române aveau un statut juridico-politic internațional special. Ele se bucurau de autonomie, adică de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
din cultura rusă, în particular de unii istorici cu tendințe liberale, între care și S. Jigarev. Acesta din urmă a invocat, îndreptățit, următoarele argumente: lumii greco-slave, deci ligii ortodoxe, îi aparțin și românii și albanezii și, în parte, ungurii; există slavi care sunt catolici; totodată, lumii romano-germane sau catolice îi aparțin state nelatine (Anglia, Prusia); apoi, din Europa apuseană fac parte state fără nici o legătură cu chestiunea orientală. Nu se poate opune - continuă Jigarev - lumea greco-slavă celei romano-germane, ca două civilizații
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
politică, pentru că este de necrezut ca Petersburgul să fi acceptat închiderea unicului culoar de trecere pe uscat a trupelor sale în sudul Dunării și spre Constantinopol, să-și fi tăiat cu propriile mâini terenul de tranzit al legăturilor sale cu slavii de sud. Dimpotrivă, Rusia era interesată să-și fortifice influența în Principate pentru a degaja de piedici propriul ei drum la capătul căruia se afla anexiunea. Acest ultim țel a fost și formal avuat în proiectele lui Panin de împărțire
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
vor accepta vreodată ca rușii să rămână în posesia Moldovei și Valahiei”, ceea ce ar fi echivalat cu blocarea pentru Imperiul Habsburgic a Dunării de Jos, ar fi oferit Rusiei drum deschis spre Constantinopol și contact direct cu românii transilvăneni și slavii de sud. În drum spre Torino, Alexei Narîșkin îi scria țarinei din Viena, la 7 iunie 1770, că Austria era mai favorabilă turcilor de teamă că Rusia, luând Principatele, devenea vecin nemijlocit; situație care, cu timpul, i-ar provoca multe
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a Crimeii era privită de otomani ca incompatibilă cu menținerea Imperiului ca putere. Era vorba nu numai de prestigiu, ci și de probabilități reale și primejdioase pentru el: deschiderea căilor de penetrație spre Constantinopol, pe mare, și pe uscat spre slavii de sud. * * * Toate puterile implicate direct sau indirect în conflict doreau, din motive diferite, pacea, dar una cu rezultate cât mai apropiate de obiectivele urmărite inițial, prin angajarea în război sau numai prin mediere. Atingându-și principala țintă prin cucerirea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
încercări de armonizare a acțiunilor și cooperare definită au avut o înrâurire pozitivă. Precăderea acordată caracterului național (în dauna celui social) al mișcării de emancipare, combaterea ideilor republicane și legarea chestiunii române de cea a eliberării Poloniei, Ungariei și a slavilor din sud, sunt cele trei direcții - nota P. P. Panaitescu - în care s-a exercitat influența polonă asupra ideologiei române, influența partidei aristocratice am preciza noi. Se cuvine totuși să subliniem că este vorba numai de o influență, deoarece coordonatele
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
deci fără români și unguri, ceea ce explică pasajul dintr-o scrisoare (15.XII.1849) a lui N. Bălcescu către I. Ghica: s-a luat „îndatorire reciprocă” de a face din „La Pologne” o foaie generală a popoarelor, nu numai a slavilor. Revista nu corespundea însă integral concepției lui Adam Czartoryski, avansând idei republicane, de unde și atacurile la adresa ei din partea partidei aristocratice. Pe de altă parte, „Demokrata polski” reproșa revistei că sacrifică independența Poloniei pentru unitatea slavă. Concomitent, după iunie 1848, N.
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
unele dintre ele, din păcate, vizând neîncetata dispută între partidele emigrației. Aceasta rezultă foarte limpede din instrucțiunile pe care i le-a înmânat M. Czajkowski, în care se sublinia obligația sa de a stabili, prin intermediul lui Lenoir, o înțelegere între slavi și români și alcătuirea unei federații slavo-române, din partea românilor urmând să fie angajați în tratative Al. Golescu și I. Câmpineanu, de a impune o înțelegere între români și emisarul otoman (Emin Efendi) cu respectarea capitulațiilor, de a trata prin Lenoir
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]