906 matches
-
scrisă de Ion Creangă. Se dă textul: "Era în anul 1475. Mahomed, sultanul turcilor, a hotărât să-l ucidă pe Ștefan Vodă și să calce Moldova în copitele cailor. Toate țările din calea lui fuseseră ocupate, numai Moldova sta încă slobodă și-i era ca un ghimpe în coastă. Și era în anula acela o iarnă goală. Din porunca lui Vodă, poporul se trăsese din calea turcilor spre munte, pârjolind totul în calea lui și otrăvind fântânile. Caii turcilor trecuseră ca
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
pentru care îi poartă și numele. Dar cea mai frumoasă legendă, povestită de bătrâni este despre ziua în care a trecut pe la Giurgeni Alexandru Ioan Cuza. Acesta a poposit și a adormit sub un copac, lângă mănăstire, iar calul, lăsat slobod, a păscut și a făcut stricăciuni maicilor. Stareța din acea vreme a confiscat calul acela deosebit de frumos și nu l-a înapoiat decât după ce Cuza a făcut canon de penitență în biserică. Așa că, în 1860, în timpul domniei lui Alexandru Ioan
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
actualul preot Econom Protos. Metodie Dabija. CUM A TRECUT CUZA PE LA GIURGENI Legenda spune că însuși Cuza Vodă a trecut prin ținut Giurgenilor și și-a lăsat calul să pască în voie pe câmpul cu grâne al mănăstirii. Lăsând calul slobod acesta a păscut și a făcut stricăciuni maicilor. Mânioasă, stareța de atunci, Xenia Sion, i-a confiscat animalul acela deosebit de frumos și, fără să se lase impresionată de veșmintelor domnești, nu l-a înapoiat decât după ce Cuza s-a rugat
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
cu ele fără a le scoate în față, neînvederându-le; cum să mai spun, deja neaprinzându-le? În eseul evocat mai înainte (care este, se înțelege, conștiința de sine a romanelor sale), Mihail Diaconescu remarcă, poate cam răstit pentru mintea slobodă și lenevoasă: "Așadar, cine este împotriva diverselor naționalisme europene este, de fapt, antieuropenist. Eludarea, evitarea aporiei sugerează aci Theodor Codreanu este cu putință numai rediscutând conceptele (și realitățile acelea atotcuceritoare) în perspectiva transmodernității depășire a abia răposatului postmodernism (vezi Transmodernismul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
număr de pași fiziologic determinat, consumă distanța în el, faptele previzibile din actul enunțării lor, focă adormită, coada îți alunecă de pe banchetă, cizmele prinse cu ea, fondul sonor de la două femei, învîrtoșată ești de tăria lui și el se simte slobod cu tine! Ora 3,25, în acceleratul Vatra Dornei București, în gara Bacău, donatorul mamei de 16 ani la peron, spatele în mers rigid, bolile, vorbește-mi de ele! perspectivele se restrîng la analiză, pe măsură ce trenul prinde contur ca viteză
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
ești luat drept străin, expert în inutil, lumina doarme în pleoapele lui dezlipite, parc de vagoane îmbătrînit dar funcțional, trafic susținut în cruciș de culoarul de zbor peste Apuseni, în gară mă confundase cu un militar, vorbea în toate felurile, slobodă la gură, prin ce mi-am trădat înregimentarea! Aiud pușcăria cea mai grea, aici combinatul, tăt s-o distrus, ca și la noi la Oțelu! unii au creat, s-or dus toate de rîpă, să muncească la negru și n-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
școlile din București și Craiova, unde școlile începătoare durau patru ani). În privința conținutului învățământului și a programei școlare, materiile predate erau următoarele: la clasa I se predau cititul și scrisul; la clasa a II-a se introducea scrierea dictando, cititul "slobod" din cărți, cele patru operațiuni aritmetice, precum și o gramatică elementară a limbii române ce cuprindea exerciții de declinări și conjugări ale verbelor; în clasa a III-a era introdus catehismul legii ortodoxe, alături de elemente de gramatică românească, de geografie și
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
predate se numărau retorica, geometria și algebra, fizica, chimia, logica, morala, arheologia, precum și limbile elină și latină. • Cursurile speciale, cu durata de trei ani, erau alcătuită din trei discipline: cursul legilor, cursul de matematică aplicată și cursul de agricultură. • Cursurile slobode, se organizau doar la București, în afara sistemului format din cele patru cicluri de învățământ. Ele cuprindeau istoria naturală și limbile greacă, slavonă și rusă. Dincolo de Milcov, în Principatul Moldovei, structura învățământului, deși în mare parte similară celei din Țara Românească
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
slobozenia, acestea era ideile de care era absorbiți rumânii [p. 320] din țara rumânească în vremea cârmuirii lui cei viteze. Din rumâni apăsați sub un jug greu, amorțiți printr-un dispodism nesuferit și degradați printr-o tiranie sălbatică, făcu oameni slobozi, făcu atâțea eroi care dădură lumei probă de celea ce poate o nație slobodă și cârmuită de un prinț mare. Niciodată țara rumânească n-a fost mai slăbită și mai vrednică de respectul și cinstea altor staturi ca în vremea
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în vremea cârmuirii lui cei viteze. Din rumâni apăsați sub un jug greu, amorțiți printr-un dispodism nesuferit și degradați printr-o tiranie sălbatică, făcu oameni slobozi, făcu atâțea eroi care dădură lumei probă de celea ce poate o nație slobodă și cârmuită de un prinț mare. Niciodată țara rumânească n-a fost mai slăbită și mai vrednică de respectul și cinstea altor staturi ca în vremea aceasta. Ca să îngrădească, să întemeieze slobozenia și să asigureze țării fericire vecinică, croii proiectul
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
din cîmp. Cu tata și mama în frunte. Vine să mă ridice, declanșa tata panica. Noi știam ce înseamnă ridicatul de acasă. Te lua și gata, te evaporai, nu mai existai. Așa a fost ridicat dascălul Furtună, gospodarul cu gură slobodă Vasile Mihai și mulți alții. Stăteam în păpușoi și eu eram trimis să spionez împrejurimile. Dacă mașina oprea la poarta noastră, atunci era clară intenția. Dacă nu oprea și pleca spre Crasnaleuca, concluzionam că iar a vorbit ce nu trebuie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Că doar nu putem sta cu picioarele în sus și cu capul în jos! Se frecau oamenii la ochi și nu se dumireau cum poți trăi pe o minge și să pleci în orice direcție la deal. Gura lumii este slobodă și a auzit învățătorul. Gîndeam că de acum sigur o să mă ridice. Ia spune, mă, cum este pămîntul? Rotund, răspund ca fript. Cum este rotund? ?!! Spune, mă, căposule, cum adică este rotund? Ca o minge. Da, așa este, dar tu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
apă aflată într-o curgere lină, netulburată. În fapt de seară, gândurile mă purtau către sfintele alcătuiri izvodite din inimă și cuget domnesc...Aproape fără voia mea, pașii au pornit în căutarea unei oaze de liniște. Privirea am lăsat-o slobodă precum pasărea cerului. Undeva, în piscul Repedii, mi s-a arătat chip de lumină, cu irizări purpurii furate din vatra de jeratic a asfințitului...Era primăvară! Lunga-i trenă purtată în triumf pe aripile molatecului zefir mângâia tandru firul de
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
în școală se caută și voința iaste a hultui inimile tinerilor, precum mlădița cea bună în pădurețul cel tânăr, prin carele să rodească ei în obște: buni cetățeni, buni lăcuitori și buni creștini. Din carele urmează folositoare și cu voie slobodă, buni lucrători, înțelepți și chevernisitori la casăle lor. Buni în însoțire, înțelepți părinți, pacinici și liniștiți megiași; îndestulați întrucât să află și oameni cinstiți și temători de Dumnezeu și iubitori de pace și credincioși și supuși, întru toate cinstitori monarhului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
nivel superior celor elementare urmau să fie făcute atât pe criterii valorice, cât, mai ales, pecuniare, fiind favorizați "numai acei feciori care au părinții îndestulați cu avere, ca să le poată purta chiverniseala hranei lor, până ce vor învăța desăvârșit, apoi este slobod să intre și la cele mai mari școale", în detrimentul copiilor "lăcuitorilor celor săraci", pe motivul că prin trimiterea acelora la studii, "în școalele cele mari", părinții ar fi nevoiți să suporte "împuținarea cheverniselii hranei și a țănării lor"126. Într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
școlar se renunța în mod oficial la obligativitatea învățării în școlile elementare rurale a limbii germane, "limba stăpânirii împărăției", instituită prin reformele iosefiniste, lăsându-se locuitorilor din comunitățile rurale libertatea de opțiune în această privință: "prin sate fieștecui să lasă slobodă voe a învăța sau a nu învăța limba nemțească". Spre a nu se închide complet copiilor din mediul rural accesul în școlile de nivel superior, unde predarea se făcea în limba germană, se poruncea învățătorilor, ca acolo unde părinții vor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
că-i dăm ceea ce-i trebuie, ca la „mama acasă“. Și Încă: pe Înălțimea de zece centimetri, cel mult o jumătate de metru, a glastrei sau hârdăului În care silim planta să-și țină rădăcinile, deși la ea acasă era slobodă să le Înfigă chiar la zeci de metri adâncime, umiditatea variază de la glod - pe fundul glastrei - la uscăciune - la suprafață. Așa ceva nu se Întâmplă În Natură, chiar pe cei zeci de metri invocați mai Înainte. Cine nu crede, n’are
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
în diverse studii și anchete de specialitate, reținem câte ceva în limita spațiului de care dispunem: Vai sărac bărbatu-meu, El crede doar ce-i spun eu. De ce-aude prin vecini Zice că toate-s minciuni * Nevasta care-i nevastă Slobodă-i ca să iubească Șî cu unu șî cu altu’. Poate să știe tot satu’ Da’ să n-o prinză bărbatu’ ! Foaie verde de pe coastă Nici aceea nu-i nevastă Care n-are țol pe pat Și-un drăguț lângă bărbat
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
De-ar arde ei toate cărțile românești din Ardeal, gândiți dumneavoastră c-om rămâne pe întuneric ? Ne dă ea drăguța Românie, câte vrem și câte om mai cere !» Ai ! cum s-o mai răstit primul ministru de după birău ! -«Rumunie, nem slobod !...Teremtette !» -«Eu n-am făcut niciun rău Măria Ta. Am luat cărți de unde erau și am dat la cei ce nu aveau...Ori ți se pare faptă slabă să-l trezești pe ăl din întuneric ?» - «No, meri kase de la tine
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
sine. O analiză logică elementară a consecințelor respinge fără doar și poate "soluția sânge pentru sânge" barem în cazul Iorga. N-a fost să fie din pricina eterogenității mișcării legionare, a divizării ei în grupuri mai mult sau mai puțin independente, slobode să ia hotărâri "în absența stăpânilor". Dacă în cazul deciziei de a-l suprima pe Armand Călinescu poate fi acceptat amestecul malefic al lui Moruzov (declarația lui T. Borescu), în ce-i privește pe Iorga și Madgearu, e mai greu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
-i nici un lup... E vaca voastră, pe care bădița Costache și mătușa Mălina au luat-o astă dimineață s-o vândă la târg... Și se vede treaba, că n-au primit prețul cerut și i-au dat drumul, lăsând-o slobodă din dealul târgului... Și vine și ea, tot o fugă, spre casă... ... Și-am ajuns eu acasă teafăr, odată cu "lupul" care a intrat în grajd, unde-i era locul... Și-am zăcut trei săptămâni la pat... Și bunica m-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
eu, n-aveți încă nici caș la gură cum se zice pe la noi și vă cam zburdă prea de timpuriu gândul după fuste... Se vede treaba că nici părinții voștri nu v-au ținut în hățuri și că, lăsându-vă slobozi, ați pornit-o buiestrași pe imaș; însă, măi dragii moșului, flăcăul care n-are încă armata făcută, nu-i nici de zeama ouălor; și până atunci n-are să vă aștepte, în nici o casă, ușa deschisă și cu felurite bunătățuri pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
norocu-i cum vrea Domnul, nu cum gândește omul Însă discuțiile nu s-au oprit când au dorit cuscrii și nuntașii. Pe la colțuri, între vecini și-ntre cunoscuți s-a mai șușotit încă multă vreme. Că vorba ceea: "gura lumii e slobodă. Numai pământul o astupă". Săracu domnu'șef. L-a cam îmbrobodit coana Zitta, zicea câte-o salariată mai guralivă. Calic să fii, noroc să ai, adăuga cu o vădită răutate, alta... Numai că, vezi tu, calicul dacă nu-i și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
nostru "rând de băuturi" sau că unii dintre convivi, precum Socrate, erau capabili să "bea și să rămână treji" (cel puțin așa afirmă Eryximah în Banchetul lui Platon considerat a fi avut loc în 416 î.Hr.)... ori că vorbele foarte slobode ale lui Alcibiade (venit și el la Agathon pentru a-și sărbători victoria la un concurs dramatic) puteau fi atribuite unei alcoolemii foarte ridicate. În cazul încălcării regulilor stabilite de simposiarh, regele banchetului îl putea obliga pe contravenient să danseze
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
pe boltă giganticul disc astral. Răcoarea a plecat dintr-odată, alungată de răsuflarea de jar a deșertului. S-a făcut ziuă, mă reîntorc În cabină printre ai mei, fără ca nimeni să știe de mica mea aventură nocturnă, când mintea-mi slobodă s-a jucat cu luna și stelele! Deschid, aiurea, internetul și mâinile lunecă alene pe clape, formând un sigur cuvânt: Oceania! Continent pierdut În apele Marelui Pacific! Insulele Oceaniei se Împart din punct de vedere geografic, În trei mari grupuri
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]