1,313 matches
-
fost devastată de turci. Prima datare scrisă se regăsește în anul 1787 sub numele de "Bachova", iar în anul 1847 în "Bachovar". După 1820 a mai venit un nou val de coloniști germani din Boemia, țărani și meșteșugari cehi și slovaci. Elementul german a rămas cel dominant, ceilalți coloniști fiind asimilați. În primul război mondial au murit 79 de oameni pentru care s-a ridicat un monument în parcul de lângă biserică. În timpul și imediat după cel de al doilea război mondial
Bacova, Timiș () [Corola-website/Science/301336_a_302665]
-
cu numele "Mâli Gaj", cu 30 de case și aparținând de districtul Ciacova. Hartă lui Mercy de la 1723-1725 o arată ca fiind nelocuita. În anul 1782, contele Cristofor Naco, aduce pe proprietatea să de la Gaiu Mic, mai multe familii de slovaci. De altfel, si localitatea vecină, Stamora Germană (pe atunci slovaca), încă mai era locuită de slovaci. Însă slovacii din Gaiu Mic nu au rămas aici pentru mult timp. La 1806, ei au urmat calea slovacilor din Stamora Germană - care fuseseră
Gaiu Mic, Timiș () [Corola-website/Science/301361_a_302690]
-
de la 1723-1725 o arată ca fiind nelocuita. În anul 1782, contele Cristofor Naco, aduce pe proprietatea să de la Gaiu Mic, mai multe familii de slovaci. De altfel, si localitatea vecină, Stamora Germană (pe atunci slovaca), încă mai era locuită de slovaci. Însă slovacii din Gaiu Mic nu au rămas aici pentru mult timp. La 1806, ei au urmat calea slovacilor din Stamora Germană - care fuseseră nevoiți să se mute pentru a lăsa loc valurilor masive de coloniști germani - și s-au
Gaiu Mic, Timiș () [Corola-website/Science/301361_a_302690]
-
o arată ca fiind nelocuita. În anul 1782, contele Cristofor Naco, aduce pe proprietatea să de la Gaiu Mic, mai multe familii de slovaci. De altfel, si localitatea vecină, Stamora Germană (pe atunci slovaca), încă mai era locuită de slovaci. Însă slovacii din Gaiu Mic nu au rămas aici pentru mult timp. La 1806, ei au urmat calea slovacilor din Stamora Germană - care fuseseră nevoiți să se mute pentru a lăsa loc valurilor masive de coloniști germani - și s-au stabilit în
Gaiu Mic, Timiș () [Corola-website/Science/301361_a_302690]
-
Mic, mai multe familii de slovaci. De altfel, si localitatea vecină, Stamora Germană (pe atunci slovaca), încă mai era locuită de slovaci. Însă slovacii din Gaiu Mic nu au rămas aici pentru mult timp. La 1806, ei au urmat calea slovacilor din Stamora Germană - care fuseseră nevoiți să se mute pentru a lăsa loc valurilor masive de coloniști germani - și s-au stabilit în alte localități slovăcești din Banat (precum Butin sau Clopodia). Astfel, Gaiu Mic a rămas o localitate mixtă
Gaiu Mic, Timiș () [Corola-website/Science/301361_a_302690]
-
este legat la calea ferata prin stația de la Gelu, aflată la 3km distanță la marginea satului Gelu. De la Sânpetru Mic până la stația de calea ferata există o alee asfaltata. În jurul anului 1250, sub regele ungar Bela al IV-lea, coloniști slovaci au întemeiat aici o localitate cu numele "Toți" (în înseamnă "slovac, slav"), așezare dispărută ulterior. În 1843, 36 de familii din Sânpetru German, producători de tutun, au reîntemeiat localitatea, de această data sub numele "Sânpetru Mic".
Sânpetru Mic, Timiș () [Corola-website/Science/301395_a_302724]
-
3km distanță la marginea satului Gelu. De la Sânpetru Mic până la stația de calea ferata există o alee asfaltata. În jurul anului 1250, sub regele ungar Bela al IV-lea, coloniști slovaci au întemeiat aici o localitate cu numele "Toți" (în înseamnă "slovac, slav"), așezare dispărută ulterior. În 1843, 36 de familii din Sânpetru German, producători de tutun, au reîntemeiat localitatea, de această data sub numele "Sânpetru Mic".
Sânpetru Mic, Timiș () [Corola-website/Science/301395_a_302724]
-
doua oară, cu numele de "Mezo-Sumlo". Între 1344 și 1370 avea deja statutul de oraș ("civitas Mezeusumplyo"). A decăzut spre sfârșitul Evului Mediu, coborând la rang de târg. În 1624 e menționat ca "oppidum Mezo Somyo". Satul a devenit majoritar slovac după 1720, când a fost reînființat, cu numele de "Semlak" și colonizat cu familii de slovaci. Astăzi Șemlacu Mare este un sat majoritar românesc.
Șemlacu Mare, Timiș () [Corola-website/Science/301401_a_302730]
-
Mezeusumplyo"). A decăzut spre sfârșitul Evului Mediu, coborând la rang de târg. În 1624 e menționat ca "oppidum Mezo Somyo". Satul a devenit majoritar slovac după 1720, când a fost reînființat, cu numele de "Semlak" și colonizat cu familii de slovaci. Astăzi Șemlacu Mare este un sat majoritar românesc.
Șemlacu Mare, Timiș () [Corola-website/Science/301401_a_302730]
-
Vucova este un sat în comuna Chevereșu Mare din județul Timiș, Banat, România. Aici trăiește una dintre cele mai importante comunități de slovaci din România. Se situează în zona centrală a județului Timiș, la o distanță de circa 6-7 km vest-sud-vest de orașul-stațiune Buziaș. Față de municipiul Timișoara, este amplasat la o distanță de aproximativ 25 km est-sud-est. Cea mai importantă cale de comunicare
Vucova, Timiș () [Corola-website/Science/301411_a_302740]
-
așezat acolo începând cu 1785. De-a lungul secolului XVIII, Vucova a continuat să fie locuită de români. Aceștia aveau și o biserică ortodoxă din lemn. În prima jumătate a secolului XIX, administrația maghiară a decis să colonizeze satul cu slovaci de confesiune augustană, cărora urma să le fie atribuite pământuri din fondul religios din Ciacova. Astfel, primele familii de slovacii s-au așezat aici începând cu 1807 însă grosul colonizării a avut loc între 1825 - 1850. Majoritatea erau originari din
Vucova, Timiș () [Corola-website/Science/301411_a_302740]
-
și o biserică ortodoxă din lemn. În prima jumătate a secolului XIX, administrația maghiară a decis să colonizeze satul cu slovaci de confesiune augustană, cărora urma să le fie atribuite pământuri din fondul religios din Ciacova. Astfel, primele familii de slovacii s-au așezat aici începând cu 1807 însă grosul colonizării a avut loc între 1825 - 1850. Majoritatea erau originari din orășelul slovac Veľký Krtíš. Deja în 1852, slovacii au construit prima lor biserică evanghelică. Biserica ortodoxă a fost reconstruită din
Vucova, Timiș () [Corola-website/Science/301411_a_302740]
-
confesiune augustană, cărora urma să le fie atribuite pământuri din fondul religios din Ciacova. Astfel, primele familii de slovacii s-au așezat aici începând cu 1807 însă grosul colonizării a avut loc între 1825 - 1850. Majoritatea erau originari din orășelul slovac Veľký Krtíš. Deja în 1852, slovacii au construit prima lor biserică evanghelică. Biserica ortodoxă a fost reconstruită din cărămidă în 1893. Atât românii cât și slovacii aveau școală proprie, cu predare în limba maternă. Ocupațiile lor de bază erau agricultura
Vucova, Timiș () [Corola-website/Science/301411_a_302740]
-
fie atribuite pământuri din fondul religios din Ciacova. Astfel, primele familii de slovacii s-au așezat aici începând cu 1807 însă grosul colonizării a avut loc între 1825 - 1850. Majoritatea erau originari din orășelul slovac Veľký Krtíš. Deja în 1852, slovacii au construit prima lor biserică evanghelică. Biserica ortodoxă a fost reconstruită din cărămidă în 1893. Atât românii cât și slovacii aveau școală proprie, cu predare în limba maternă. Ocupațiile lor de bază erau agricultura și creșterea animalelor. Conectarea la rețeaua
Vucova, Timiș () [Corola-website/Science/301411_a_302740]
-
însă grosul colonizării a avut loc între 1825 - 1850. Majoritatea erau originari din orășelul slovac Veľký Krtíš. Deja în 1852, slovacii au construit prima lor biserică evanghelică. Biserica ortodoxă a fost reconstruită din cărămidă în 1893. Atât românii cât și slovacii aveau școală proprie, cu predare în limba maternă. Ocupațiile lor de bază erau agricultura și creșterea animalelor. Conectarea la rețeaua telefonică a avut loc în 1896 iar din 16 noiembrie 1911 Vucova a avut și un oficiu poștal. În perioada
Vucova, Timiș () [Corola-website/Science/301411_a_302740]
-
creșterea animalelor. Conectarea la rețeaua telefonică a avut loc în 1896 iar din 16 noiembrie 1911 Vucova a avut și un oficiu poștal. În perioada comunistă, Vucova a cunoscut un regres datorat colectivizării proprietăților. O bună parte dintre români și slovaci au fost nevoiți să migreze spre centrele urbane apropiate (Timișoara, Gătaia). Cooperativele agricole nou create îi determină în schimb pe unii slovaci din zona Bihorului să se așeze în localități bănățene cu comunități puternice de slovaci, printre care și Vucova
Vucova, Timiș () [Corola-website/Science/301411_a_302740]
-
poștal. În perioada comunistă, Vucova a cunoscut un regres datorat colectivizării proprietăților. O bună parte dintre români și slovaci au fost nevoiți să migreze spre centrele urbane apropiate (Timișoara, Gătaia). Cooperativele agricole nou create îi determină în schimb pe unii slovaci din zona Bihorului să se așeze în localități bănățene cu comunități puternice de slovaci, printre care și Vucova. Da-a lungul secolului XIX, comunitatea slovacă a crescut numeric în mod constant, în timp ce românii au scăzut treptat ca număr, fie din cauza
Vucova, Timiș () [Corola-website/Science/301411_a_302740]
-
parte dintre români și slovaci au fost nevoiți să migreze spre centrele urbane apropiate (Timișoara, Gătaia). Cooperativele agricole nou create îi determină în schimb pe unii slovaci din zona Bihorului să se așeze în localități bănățene cu comunități puternice de slovaci, printre care și Vucova. Da-a lungul secolului XIX, comunitatea slovacă a crescut numeric în mod constant, în timp ce românii au scăzut treptat ca număr, fie din cauza inundațiilor frecvente, fie din cauza migrației spre oraș. La recensământul din 1930 s-a înregistrat
Vucova, Timiș () [Corola-website/Science/301411_a_302740]
-
Da-a lungul secolului XIX, comunitatea slovacă a crescut numeric în mod constant, în timp ce românii au scăzut treptat ca număr, fie din cauza inundațiilor frecvente, fie din cauza migrației spre oraș. La recensământul din 1930 s-a înregistrat schimbarea balanței demografice în favoarea slovacilor. Cu toate că populația totală a scăzut, românii i-au întrecut pe slovaci în jurul anilor 70. În prezent românii alcătuiesc circa 60% din populație iar slovacii 35%. Conform recensămintelor, populația a evoluat astfel: Din punct de vedere confesional, distribuția populației reflectă caracteristicile
Vucova, Timiș () [Corola-website/Science/301411_a_302740]
-
mod constant, în timp ce românii au scăzut treptat ca număr, fie din cauza inundațiilor frecvente, fie din cauza migrației spre oraș. La recensământul din 1930 s-a înregistrat schimbarea balanței demografice în favoarea slovacilor. Cu toate că populația totală a scăzut, românii i-au întrecut pe slovaci în jurul anilor 70. În prezent românii alcătuiesc circa 60% din populație iar slovacii 35%. Conform recensămintelor, populația a evoluat astfel: Din punct de vedere confesional, distribuția populației reflectă caracteristicile etnice și culturale ale celor două comunități majore care formează majoritatea
Vucova, Timiș () [Corola-website/Science/301411_a_302740]
-
fie din cauza migrației spre oraș. La recensământul din 1930 s-a înregistrat schimbarea balanței demografice în favoarea slovacilor. Cu toate că populația totală a scăzut, românii i-au întrecut pe slovaci în jurul anilor 70. În prezent românii alcătuiesc circa 60% din populație iar slovacii 35%. Conform recensămintelor, populația a evoluat astfel: Din punct de vedere confesional, distribuția populației reflectă caracteristicile etnice și culturale ale celor două comunități majore care formează majoritatea locuitorilor. Conform datelor de la recensământul din 2002, se poate observa că românii se
Vucova, Timiș () [Corola-website/Science/301411_a_302740]
-
populației reflectă caracteristicile etnice și culturale ale celor două comunități majore care formează majoritatea locuitorilor. Conform datelor de la recensământul din 2002, se poate observa că românii se constituie într-un grup religios de creștini ortodocși mult mai compact decât cel slovac. În schimb diversitatea religioasă este expresie a diversității religioase slovace. Astfel, principalul grup religios este cel creștin-ortodox, cu 196 locuitori sau 52%, urmat de romano-catolici cu 83 de credincioși (sau 22%), evangheliști cu 57 de persoane (sau 15%) și penticostali
Vucova, Timiș () [Corola-website/Science/301411_a_302740]
-
cu Moravița, la vest cu Gaiu Mic. Localitatea de azi a s-a format prin colonizarea cu germani începând cu anul 1789. Însă înaintea germanilor, așezarea era slovăcească. Satul vechi s-a format la sfârșitul perioadei turcești, prin colonizare cu slovaci, similar cu localitatea Nădlac din județul Arad. În documentele habsburgice apare denumirea de "Toth Stamora" (Stamora Slovacă). La 1783 existau 158 de case slovăcești. La 1789 au început să sosească primii germani, provenind din diferite zone ale Germaniei. Însă marea
Stamora Germană, Timiș () [Corola-website/Science/301398_a_302727]
-
zone ale Germaniei. Însă marea majoritate a germanilor a început să sosească aici pe la 1802-1803, fiind șvabi bănățeni din satele germane cele mai importante: Lovrin, Săcălaz, Bulgăruș, Grabaț, dar și din localitățile învecinate Moravița sau Plandiște ("Zichydorf", în Banatul sârbesc). Slovacii au început să plece spre alte localități din apropiere: Butin, Șemlac, Clopodia. Cei care au rămas, au fost cu timpul asimilați de masa germană. Prima școală a fost ridicată la scurt timp de la colonizare, în 1806. Era un tip de
Stamora Germană, Timiș () [Corola-website/Science/301398_a_302727]
-
de la Chizănău. Ulterior, el a fost întemnițat de autoritățile maghiare pentru activitatea naținală desfășurată cu corul său. Condamnarea se datora cântecului "Ștefan, Ștefan, Domnul cel Mare". 1884 - Moșnița avea 1175 locuitori, din care 1075 romani, 67 germani, 28 maghiari, 3 slovaci, 2 sârbi. 1896 - Proprietarul domeniului era conteleGYURZ ABRAHAM. 1889 - Comuna prezenta următoarea situație agricolă:241 gospodării țărănești, 6745 jugăre de teren, din care: 1961 - pământ agricol, 146 - grădină, 1 - vie, 388 - pășune, 3271 - pădure, 198 - pământ neproductiv, 603 - pomi fructiferi
Moșnița Veche, Timiș () [Corola-website/Science/301378_a_302707]