1,072 matches
-
țîbric (un obicei de la naștere) și mi-am adus aminte cine sunt. M-am cățărat pe treptele tronului (de la vin), am îmbrăcat hlamida cea dătătoare de putere, am pus pe cap coroana cea dătătoare de înțelepciune, asortată cu inelul cu smaraldul magic primit de la Întemeietori și-n mînă sceptrul cel tainic pe care, de obicei, îl țin ascuns de nevastă-mea sub pat, pentru că poate fi foarte periculos pentru neinițiați. Acum eram aproape eu însumi. Copacul era în dreapta eșichierului politic. Am
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
revistă, rămâne Scurtă despărțire : „Vă las în valea acestei scurte plângeri,- / Orice sfârșit vestește-un început,-/ Mă duc eu primul - sunt mai priceput, / Să pun din vreme șeile pe îngeri. Zvântați cu zâmbet aripile plânse, / V-aștept la grajdurile de smarald,- / Nu vă grăbiți, d-abia-i amiază și cald / Și eu v-aștept și chingile sunt strânse. // Când veți veni-n amurg sub înserare / Vom călări frumoși prin elizeu, / În cavalcadă, pân-la Dumnezeu, / Descălecând la tronu-i, la picioare. // Ne-om prosterna cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288599_a_289928]
-
Cel de două ori mare". Însă, potrivit Tabulei Smaragdina (Editura Herald, București, 2007, p. 22), el este numit "Cel de trei ori mare", deținînd trei părți ale filosofiei lumii întregi. Bijuteria scrierilor hermetice o repre-zintă Tabula Smaragdina sau Tabla de Smarald, care a apărut pentru prima dată în Occident în 1140, fiind tradusă din arabă în latină de către Johannes Hispalensis. Unii autori indică drept sursă de proveniență a textului Siria, alții... China. Majoritatea o consideră drept cea mai veche operă alchimică
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
fi avut un original grecesc de sorginte alexandrină, sugerată chiar de autor. Modelul egipteano-alexandrin din epoca Ptole-meilor asimilase în parte gîndirea greacă și culminează în hermetism, fapt evidențiat atît de operele culte, cît și de tradiția populară. Ulterior, Tabla de Smarald a fost tradu-să în mai toate limbile cunoscute, iar acum o avem și-n limba română, tradusă din engleză, alături de Divinul Poimandres, de către Dan Dumbrăveanu și Alexandru Anghel. Este un text concis, în treisprezece puncte, destul de obscur, de "ermetic", ce
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
-mpăturim aripi de vedenii. Noapte. În colțuri, ușă peste ușă se lasă casele. Umbre stâlcite, mii. Felinar - flacără frântă. Cenușă. În odaie vântul lemnos cosește mobila. Oglinda cu greu mai ține masa, talger cu câteva cireșe. Fața mi-i ca smaraldul din vitrine. Tu - în rochie neagră, zbor, poemul negrelor unghiuri din lumea pestriță. Îți sprijini în tavan ascuțit, genunchiul, - o teoremă de doliu ce amenință. Doamne, în groaznica, străina lume, litere, fraze din viața ce ne-ai dat le-au
Poezii de Vladimir Nabokov (1899-1977) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/3330_a_4655]
-
Umflându-li-se țâțele. Auzi? Cartofii sunt lehuzi. Ascultă, harul a trecut prin ei Virginal, candid și holtei, Dumnezeiește. Cel-de-Sus și din veac binevoiește Să-și coboare sfintele scule Până la tubercule, Și pentru negul cartofilor cald Face descântece, ca pentru smarald. Într-o noapte Li s-au umplut straiele cu lapte Ca să-și hrănească un pui În fiecare vârf de cucui. Poemul e transcris aici corect, sper să nu-mi fi scăpat vreo greșeală. Nu avem până acum o ediție critică
Corecturi în reeditarea poeziei argheziene by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11209_a_12534]
-
aceeași versiune: ,negrul cartofilor" - ceea ce constituie o premisă pentru consacrarea editorială a unei greșeli de tipar. Și asta nu e totul: atât în ediția din 2000, cât și în cea din 2004 lipsește punctul după versul care se încheie cu ,smarald". Nu mi se pare ceva neglijabil nici acest aspect de punctuație. Comparând edițiile de autor cu edițiile de referință îngrijite de alții mai apare o problemă, pe care nu o pot tranșa dacă nu dau o informație esențială. Ediția din
Corecturi în reeditarea poeziei argheziene by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11209_a_12534]
-
mai apare o problemă, pe care nu o pot tranșa dacă nu dau o informație esențială. Ediția din 2000, îngrijită de Mitzura Arghezi și Traian Radu, folosește ca text de bază ediția definitivă Versuri, ESPLA, 1959, unde Arghezi preferă forma ,smarald", ce va fi, prin urmare preluată de edițiile din 2000 și 2004. Ediția lui G. Pienescu din 1980, Ed. Cartea românească, folosește ca text de bază ediția definitivă Versuri, 2 volume, EPL, 1966, ultima supravegheată de autor, care propune altă
Corecturi în reeditarea poeziei argheziene by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11209_a_12534]
-
urmează./ Și noaptea sântă plină de-ntuneric/ Pe râul sânt ce curge-n valea mare/ Care-i grădina cea din codri vechi/ A lui Miradoniz. - Insule sfinte/ Se nalță-n el ca scorburi de tămâie,/ Ca flori de aur, de smarald - cu stânce/ De smirnă risipită și sfărâmată/ În bulgări mari. Pe mândrele cărări,/ Ce trec prin verzile și mândre plaiuri,/ E pulbere de-argint. Pe drumuri/ Cireși în floare scutură zăpada/ Trandafirie a-nfloririi lor,/ Vântul le mână, văluros le
EMINESCU. CÂTEVA NOTE by Dan Grădinaru () [Corola-journal/Journalistic/6714_a_8039]
-
De-argint deasupra apei și se oglindează/ În fundul ei - astfel încât se pare/ Că din aceeași rădăcină crește/ O insulă în sus și una-n jos./ Și șnu-iț nimica în aceste ramuri:/ Dintr-un copac într-altul numai țes/ Painjini de smarald painjinișul/ Cel rar de diamant - și greieri cântă,/ Ca orologii aruncate-n iarbă./ Și peste râul mare, de pe-un vârf/ De arbore antic țesut-au ei/ Un pod din pânza lor diamantoasă,/ Legându-l dincolo de alți copaci./ Prin podul
EMINESCU. CÂTEVA NOTE by Dan Grădinaru () [Corola-journal/Journalistic/6714_a_8039]
-
sau patru zile după ce noi am ajuns în Dubai, ne-am întâlnit aici cu prietena Elodiei, pe nume Ardeleanu Cristina, care locuia acolo", spune Ilie Cristian. El a povestit ce bijuterii a cumpărat Elodia, dar și despre "o brățară cu smaralde în formă de inimioară" pe care i-a cumpărat-o iubitei. Partea cu totul și cu totul interesantă privește relatarea răcirii relațiilor între cei doi și momentul culminant în care Elodia a primit o palmă de la iubitul său.
Avorturile Elodiei și bătaia din Dubai, în declarațiile sepepistului Ilie by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/79447_a_80772]
-
să te gândești la obiceiul fardării morților; "Silvia ieși în uliță cu albia doldora cu rufe subsuoară, cu scăunelul pentru lăut deasupra și își desfătă câteva clipe sufletul cu splendorile zilei ce purta veșmânt de azur, împodobit cu frunze de smarald și petale de mătase, ale căror culori, fie alb, roz, violet sau galben, străluceau ca niște briliante sub vălul sclipitor al mărețului astru." (Stela Brie); "Mă nasc sub curcubeul celor șapte culori,/ Care-mi pune în palmă lumina purpurie,/ Pe
Cum te poți rata ca scriitor by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/7389_a_8714]
-
serii cu peste zece ani în urmă, scrie rtv.net. Bancnota include unele elemente de siguranță noi și optimizate. Filigranul și holograma prezintă portretul Europei, personaj din mitologia greacă ce a dat numele acestei serii de bancnote. Un "număr verde‑smarald" care atrage privirea își schimbă culoarea din verde‑smarald în albastru‑închis și creează un efect luminos care se deplasează în sus și în jos. Liniile de mici dimensiuni imprimate în relief de-a lungul marginii drepte și al celei
Cum arată noua bacnotă de 5 euro by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/51573_a_52898]
-
net. Bancnota include unele elemente de siguranță noi și optimizate. Filigranul și holograma prezintă portretul Europei, personaj din mitologia greacă ce a dat numele acestei serii de bancnote. Un "număr verde‑smarald" care atrage privirea își schimbă culoarea din verde‑smarald în albastru‑închis și creează un efect luminos care se deplasează în sus și în jos. Liniile de mici dimensiuni imprimate în relief de-a lungul marginii drepte și al celei stângi a bancnotei facilitează identificarea acesteia, în special de către
Cum arată noua bacnotă de 5 euro by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/51573_a_52898]
-
a activelor templului.Un grup de șapte persoane a avut sarcina de a deschide două dintre cele șase cripte. În prima dintre ele, la aproximativ 5 metri sub pământ , cercetătorii au descoperit o statuie a lui Vishnu din aur și smaralde, de 1,20 metri, alte statui de aur care cântăreau două kilograme, de coroane și coliere din pietre prețioase , susțin surse din mass-media locală. Construit în secolul al XVI-lea, templul Padmanasbhaswamy servește drept avatar al zeului hindus Vishnu, si
Comoară de câteva miliarde de dolari, descoperită într-un templu din India () [Corola-journal/Journalistic/60169_a_61494]
-
cele mai multe ori de dimensiuni remarcabile - vă veți minuna de cât de multă liniște poate fi într-un asemenea loc, plasat în mijlocul unei metropole extrem de agitate. Cea mai mare atracție a capitalei thailandeze este Wat Phra Kaew, Templul lui Buddha de Smarald, care împreună cu fostul Palat Regal alcătuiesc un adevărat spectacol pentru turiști. Wat Phra Kaew găzduiește o statuetă, de 60-70 cm, a lui Buddha realizată, conform legendei, din smarald. Este destul de dificil pentru turiști să studieze îndeaproape această piesă deoacere este
Agenda2004-40-04-turistica () [Corola-journal/Journalistic/282955_a_284284]
-
atracție a capitalei thailandeze este Wat Phra Kaew, Templul lui Buddha de Smarald, care împreună cu fostul Palat Regal alcătuiesc un adevărat spectacol pentru turiști. Wat Phra Kaew găzduiește o statuetă, de 60-70 cm, a lui Buddha realizată, conform legendei, din smarald. Este destul de dificil pentru turiști să studieze îndeaproape această piesă deoacere este amplasată undeva deasupra tuturor, iar fotografiatul este interzis în interiorul templului. Roba lui Buddha este schimbată de trei ori pe an de însuși regele țării, în funcție de sezon. Deosebit de Wat
Agenda2004-40-04-turistica () [Corola-journal/Journalistic/282955_a_284284]
-
cât a durat ședință foto, Lăură nu a dat nici un semn de oboseală, ba chiar s-a distrat de minune și s-a simțit că o diva. Avea și de ce! Ea a purtat bijuterii din aur alb și galben, cu smaralde sau diamante, în valoare de zeci de mii de euro. Pe tot parcursul ședinței foto, desfășurate în Pitești, orașul natal al fostului iubit, Lăură a fost păzita de doi bodyguarzi. Discreți, fără să atragă atenția, cei doi domni, îmbrăcați civil
Cu cât a fost plătită Laura Cosoi pentru 10 ore de făcut poze () [Corola-journal/Journalistic/73053_a_74378]
-
de monștrii molateci ai sufletului,/ îi învîrteam, îi jupuiam că pe trupurile unor mînji bătrîni./ Ei miroseau a crin putred,/ nu făgăduiau nici un pic de căința/ și craniul mi-l sfărîmau cu ciocăne tîrzii./ Noaptea cădea în mine că un smarald,/ înverzea părul și buzele,/ eram o mică mireasă vestită-n amurg, cu venele amuțite./ Dar grea era tristețea, moartea și singurătatea,/ pecetluindu-se una pe alta cu iertare/ Umflată de roșu, inima tremura/ că o fată în fața unui gelos ucigaș
"Îndrăcirea" Ruxandrei Cesereanu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18115_a_19440]
-
suprarelistul istorico-pueril Alexandre Dumas: "Ana de Austria avea pe atunci douăzeci și șase sau douăzeci și șapte de ani, adică era în plină strălucire a frumuseții sale. Avea un mers de regină sau de zeiță și ochi cu luciri de smarald, de o frumusețe neasemuită, cu o căutătură blajină, dar și maiestuoasă. Gura îi era mică și rumenă; deși buza de jos trecea puțin peste cea de sus, ca la toți principii casei de Austria, această gură știa să întruchipeze grația
Emil Brumaru „M-au eliminat de la grădiniță pentru că, iarna, trînteam fetițele în nămeți...” by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7573_a_8898]
-
Courmayeur, un sat de munte din nordul Italiei, Ioan Petru Culianu scria, în limba engleză, împreună cu logodnica sa Hillary S. Wiesner, romanul The Emerald Game (pe care îl recitim în impecabila versiune a lui Agop Bezerian, cu titlul Jocul de smarald, apărută la Ed. Polirom, 2011), el se afla în acea fază numită de H.R. Patapievici a „ultimului Culianu” (a se vedea cartea sa cu același titlu, Humanitas, 2010). În acel moment I.P. Culianu își dezvoltase ideile până a le conferi
I.P. Culianu – o „autobiografie fantasmatică” by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/3299_a_4624]
-
Marsilio Ficino, marele filosof neoplatonician, îi arată pictura lui Sandro Botticelli, La primavera. Curând, moare într-o zi de miercuri, otrăvit cu mercur, alchimistul Lutzius, urmat de Smeralda, personalitate venusiană, răpusă vineri, probabil de o stareță, pe când, împodobită cu splendide smaralde, dădea o petrecere în cinstea zeiței Venus. Ulterior, alte două personaje sunt ucise în ziua lui Marte. Fiecare victimă avea câte o interpretare a tabloului, întro cheie proprie: astrologică, alchimică, poetică ori a Artei Memoriei. Ficino își dă seama că
I.P. Culianu – o „autobiografie fantasmatică” by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/3299_a_4624]
-
Ecati, alias Petrus Hecatibus, adică acela aflat sub puterea lunii, avea ascendentul în rac și a fost ucis pe lună plină, cu un hanger cu plăsele de argint, deasupra apei, pe un pod, având în mână un inel cu un smarald pe care erau schițate „cele trei grații” (i.e. planetele favorabile - Soarele, Venus și Jupiter), alături de gradul 7 al zodiei Balanței (p. 18). Blazonul său, scara de deasupra fluviului Arno (p. 16), poartă, de asemenea, signatura lunară. Ficino dezvăluie prietenilor săi
I.P. Culianu – o „autobiografie fantasmatică” by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/3299_a_4624]
-
Și de ce a fost însă aleasă tocmai Florența? Fiindcă ea era centrul lumii, „Noua Atenă și Noul Ierusalim, de aceea și sfârșitul va începe aici” (p. 164). Romanul este un omagiu implicit adus iubirii, forței coezive universale, lui Venus și smaraldului, piatra prețioasă asociată, verdele fiind, de altfel, o culoare omniprezentă în roman. El poate fi socotit și ca o declarație de iubire către Hillary, logodnica sa, pe care o numea „zeiță a smaraldelor” (Ted Anton, op. cit., p. 198). Prin contrast
I.P. Culianu – o „autobiografie fantasmatică” by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/3299_a_4624]
-
iubirii, forței coezive universale, lui Venus și smaraldului, piatra prețioasă asociată, verdele fiind, de altfel, o culoare omniprezentă în roman. El poate fi socotit și ca o declarație de iubire către Hillary, logodnica sa, pe care o numea „zeiță a smaraldelor” (Ted Anton, op. cit., p. 198). Prin contrast, Savonarola, deși înalt cleric, este echivalat cu diavolul și dictatorul, pentru că vrea să stârpească iubirea și vlăstarele ei, adică tot ce este venusian. Planetele, mult invocate în roman (p. 7), sunt privite ca
I.P. Culianu – o „autobiografie fantasmatică” by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/3299_a_4624]