1,263 matches
-
omilia a coborât în strană, adică în cântările cărților de slujbă. De aceea, pe vremuri, preotul nu predica, ci slujea. El nu râvnea să ajungă un mare predicator, ci un bun slujitor. Iar poporul cel românesc era, pe atunci, un sobor de sfinți, care, la nevoie, pentru a-și apăra credința, se prefăcea într-unul de mucenici. Deci, și Sfântul Altar și strana predică". 1 Dau numai un singur exemplu: Epistola I către Corinteni a Sfântului Apostol Pavel, cap. 11, intitulat
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
la Roma. Inimosul președinte a cerut la reuniunile și congresele internaționale sprijin pentru comunitatea din Istria, în 1996 a editat în dialect un calendar și difuzează trimestrial revista „Scrisoare către frații rumeri”. În martie 1995, la Valdarsa s-a constituit „Soborul istroromânilor” și „Asociația de amiciție italo-română. În primăvara anului 1999, la Trieste a avut loc într-un cadru festiv o reuniune a Asociației Culturale istroromâne „Andrei Glavina” prilejuită de vizita a două reprezentante ale istroromânilor americani, Louise Belulovich și Roberta
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
miniștri, personal - persoane care lucrează într-o instituție, tineret - tineri). B. Substantive colective slab referențiale: adunare, adunătură, ansamblu, asociație, bandă, cârd, ceată, cireadă, colectiv, echipaj, echipă, formație, grămadă, grup, grupare, grupă, haită, hoardă, liotă, maldăr, morman, pâlc, porcoi, puhoi, rețea, sobor, stol, șir, șirag, teanc, trupă, turmă, vraf. Substantivele colective slab referențiale au un sens lexical mai puțin pronunțat, nespecificându-și membrii. De obicei, ele sunt însoțite de un adjunct care specifică membrii grupului: bandă de spărgători / de hoți, rețea de
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
la rând, până după miezul nopții, pentru a putea ajunge în fața Maicii Domnului de la Giurgeni. În toate cele trei seri s-au făcut rugăciuni de sfințire a apei și s-a săvârșit Taina Sfântului Maslu. Slujbele au fost oficiate un sobor de preoți. Ieri seară, au participat și o parte din călugării de la Mănăstirea Giurgeni, în frunte cu părintele stareț arhimandrit Antonie. Prezența viețuitorilor de la Giurgeni a adus la Vaslui atmosfera pe care credincioșii care frecventează mănăstirea Giurgeni o cunosc. Rugăciunile
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
literară bucovineană a momentului, făcută în același număr: „Din șapte reviste, câte avea Bucovina asvară, au rămas numai trei: Junimea literară, Făt-Frumos și Orion de la București. Muguri le va ținea isonul” (p. 8). Veniți din satele dimprejur „ca un revoluționar sobor de focuri” (E.Ar. Zaharia, Antologie rădăuțeană, Cernăuți, Colecția Scriitorilor Bucovineni, 1943, p. 6)), tinerii liceeni visează la gloria literară. În atmosfera de intimitate fecundă din Internatul de Băieți „Ștefan cel Mare” și în dezbateri aprinse de cenaclu, beneficiind de
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93275]
-
transilvană. Înainte de plecarea sa la Viena, unde a fost solicitat să se prezinte pentru a da seama în fața autorităților imperiale pentru acțiunile sale revendicative - în urma căruia avea să fie mazilit, fostul episcop luând calea surghiunului roman - Micu-Klein a convocat un sobor a cărui alcătuire era "cu totul senzațională pentru acele timpuri" (Blaga, 1995, p. 32). Alături de clerul unit a fost invitat să ia parte la sinod și preoți ortodocși, cărora li s-au adăugat mireni, atât nobili, cât și iobagi! Se
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
zile scurte și foarte friguroase, cum s-a întâmplat să fie când am venit noi să-l vizităm, la sfârșitul lunii octombrie. Am fost cazați în hotelul "Astoria" situat la capătul uneia dintre piețele centrale ale orașului, lângă catedrala Isakovskiy Sobor, care are una din cele mai mari cupole din lume, și unde se odihnesc osemintele câtorva din membrii familiilor domnitoare. Însă Petru cel Mare, fondatorul orașului, este îngropat în Catedrala "Petru și Pavel", iar ultimul țar, Nicolai al II-lea
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
ființat. Te sfătuiesc însă să nu uiți că în acele mănăstiri au viețuit călugări sau călugărițe, care la urmaurmei erau ființe omenești și deci supuse greșelii. Apoi atunci când vei întâlni izvoade în care domnul vorbește de judecarea unor pricini între soborul călugărilor dintr-o mănăstire și poporăni sau cu soborul altui așezământ mănăstiresc, să citești cu atenție hotărârea domnească și ai să vezi că ea este izvorâtă nu numai din înțelepciunea voievodului, ci și din a Divanului Domnesc și a înaltului
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
acele mănăstiri au viețuit călugări sau călugărițe, care la urmaurmei erau ființe omenești și deci supuse greșelii. Apoi atunci când vei întâlni izvoade în care domnul vorbește de judecarea unor pricini între soborul călugărilor dintr-o mănăstire și poporăni sau cu soborul altui așezământ mănăstiresc, să citești cu atenție hotărârea domnească și ai să vezi că ea este izvorâtă nu numai din înțelepciunea voievodului, ci și din a Divanului Domnesc și a înaltului cler. De fiecare dată voievodul trimitea un slujbaș domnesc
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
a avut liniște după această închinare? Nici vorbă, pentru că la 25 martie 1630 (7138) a venit: „Io Alexandru voievod, fiul lui Radu (Mihnea) voievod...Domn al Tării Moldovei. Am dat, am întărit și am asigurat părinților, egumenului și întregului sfânt sobor al cinstitei mănăstiri de la Chalke, lângă Constantinopol...prin care se dă mănăstirea domnească ce se află lângă târgul Iași, cinstită întru numele făcătorului de minuni ierarhul Nicolae.” Din stăpân, în stăpân mănăstirea Aron Vodă a ajuns în stăpânirea Patriarhiei Constantinopolului
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
și oamenii care fac danii în bunuri sau chiar în bani pentru pomenirea lor. Este grăitoare dania făcută de Lucoci la 26 nov. 1587 (7096): „Adică însumi, Lucoci, mărturisesc, la moartea mea, cum am trimis la sfânta mănăstire și la sobor, ca să vină la curtea mea, să ducă trupul meu la sfânta mănăstire...Iarăși am dat poruncă jupâniței mele ca să dea din averea mea și un sat și un sălaș de țigani...Iar cneaghina lui Lucoci s-a sculat și a
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
satului Frățileni, de la apa Prutului, cu bălți de pește și cu vad de moară în apa Prutului, fânețe, loc de prisăci, șase fălci de vie și scutește de dări 12 poslușnici. Vodă își motivează gestul spunând că: „igumenul și tot soborul de la...Hlincea, ni s-au plâns...cum că dresele ce le-a avut...de la alți domni înaintași nouă, pe a sale...ocine și miluiri, s-au pierdut...în vremea când a venit hatmanul Timuș cu cazaci Zaporojeni...asupra lui Stefan
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
svânta mănăstire Hlincea, toți să fie pre sama mănăstiri Hlincei și să asculte de egumenul acei svinte mănăstiri, iar ceilalți oameni câți mai sântu acolo în sat v-am dat...să fiți sub ascultarea rugătorilor noștri egumenului și a tot soborul de la svânta mănăstire a domniei mele de la Cetățuie...Si pentru dările voastre, de acmu, de la bir înainte, nici la o orânduială cu țara nu veți mai hi amestecați.” El mai acordă scutiri poslușnicilor mănăstirii Cetățuia și la 11 aprilie 1671
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
mănăstirea Socolei se poate vorbi mai puțin. În schimb, despre împresurări ale moșiilor mănăstirii de către megieși găsim zapise destule. Primul ar fi cel din 5 mai 1666 (7174), din care se vede cum: „Ilisafta starița, fata lui Fulger și tot soborul de la sfânta mănăstire de la Socola...s-au pârât cu vătămanul și cu toți sătenii din sat din Buciumi pentru hotarul sfintei mănăstiri Socolii prin pregiur, zicând rugătoarele noastre călugărițele că le-au stricat buciumenii stâlpii hotarului și le-au împresurat
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
să nu fie și un Deal al Călugărițelor? Am găsit printre zapisele domnești unul al lui Ioan Theodor Calimah, din 21 iulie 1760 (7268), în care voievodul spune: „Dat-am carte domnii mele rugătorii noastre Susanii stareță și a tot soborul să...fie volnici a-și stăpâni moșiile sfintii mănăstiri anume: Vale Socolii, i Dealul Coroiului, i Vale Lupului, i Balciul i Găurenii...și să aibă a-și lua dijma din hotaru în hotaru din tot locul, cu tot venitul moșiilor
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
fac călugărițele de la Socola.Din câte am văzut, mărite Spirit, mănăstirea a adunat ceva avere și, ca urmare, a început să mai vândă câte ceva. Una din vânzări a fost cea făcută la 7 mai 1666 (7174), când Elisafta, stareța, și soborul mănăstirii Socola spun: „Scriem și mărturisim cu acest zapis al nostru, cum noi...am vândut un loc de prisacă deasupra Iezerenilor, în Rediu, și loc pen pregiurul prisăcii în toate părțile...dumisale lui Gligorașco vătavul părinelui mitropolitului Ghedeon...Si cu
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
anume Zărnești, de pe Prut, în ținutul Falciiului, care sat mai înainte au fost dreaptă moșie al sfintei monastiri Bârnovii, dat de ctitori cu mare blestem; însă fiindu părintele nostru, răposatul Gavrilaș logofăt la cinste, venit-au egumenul și cu tot soborul de la sfânta mănăstire de la Bârnova...și au căzut cu mare smerenie rugându-să părintelui nostru răposatului Gavrilaș logofăt să priimească acel satu Zărnești...și să se apuce dumnealui să facă această mănăstire să o săvârșască deplin. Întraceea, dumnealui părintele nostru, Gavrilaș
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
mărite Spirit, că până aici treburile sunt limpezi. Rogu-te însă să-mi dai voie să-ți citesc zapisul din 1 aprilie 1685 (7193): „Io Dumitrașco Cantacuzino voievod...Adică domniia mea ...am datu și am întărit...egumenului și la tot soborul de la svânta mănăstire de Sveti Ioan Zlataust...și iaste făcută de Stefan beizadea feciorul Radului vodă ginerele Ducăi vodă, cu viile și cu hăleșteul de la Penișoară ci iaste aicea, în ocolul târgului.” Si dacă mai ai răbdare am să-ți
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
locuri de casă sau dughene din Iași.Când și-au văzut căruța plină cuvioșiile lor au început să și vândă, mărite Spirit. Primul zapis de vânzare este cel din 7 iunie 1706 (7214), prin care Hristarh, egumenul mănăstirii Zlataust, și soborul mănăstirii vând lui Ioan Moschici, săhăidăcar (meșter sau vânzător de arcuri, săgeți, șei,hamuri etc) un loc de dugheni pe Podul Vechi. - Am aici, dragule, un zapis de confirmare dat la 14 dec. 1703 (7212) de Mihai Racoviță voievod, din
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
sale.” Si spune Cârste mai departe că, în caz de judecată, va suporta cheltuielile. Cuvioșiile lor știau meșteșugul ca niște adevărați cămătari, mărite Spirit.Probabil aveau oarece obișnuință, dragule. Uite că la 29 iunie 1704 (7212) Hristarh, egumenul Zlataustului, și soborul, vând lui Vasile, croitor, un loc de casă în Ulița Cizmăriei din Iași pentru 20 de matce de albine. Cum se vede treaba cucerniciile lor nu se încurcau în afaceri, ci le făceau ca la carte. - Te rog să nu
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
24, Berhomet cu 29, Vicov cu 37 de parohii și Suceava cu 31 de parohii. Acestea erau conduse de protopopi, ce erau numiți de episcop, din rândul parohilor din protopopiat. Egumenii celor trei mănăstiri rămase în ființă erau aleși de soborul monahal și confirmați de episcop, cu asentimentul guvernatorului. Întreținerea mănăstirilor și a călugărilor urma a fi făcută din veniturile fondului. Numărul parohiilor a fost redus de la 239 la 186. În privința parohiilor se specifica că numărul lor putea crește în funcție de creșterea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
la părintele Nicolae Steinhardt, în „Jurnalul Fericirii”, sau de la Mislea, în relatarea doamnei Aspazia Oțel Petrescu. Un moment poate mai cunoscut este cel al Învierii anului 1951, în mina din Baia Sprie, când, la 560 de m sub pământ, un sobor compus din 20 de preoți și diaconi, între care părintele Justin Pârvu, părintele Vasile Antal, părintele Sebastian Popescu și alții, au săvârșit Slujba Învierii. O Înviere similară, în care sfredelele erau folosite pe post de clopote, a avut loc și
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
ca toții fiii risipiți, dar nu și risipitori, să mai vină odată în sat, să se revadă, să se recunoască, să depene amintiri și mai ales să se reculeagă la mormintele înaintașilor lor, întru benefică înălțare sufletească. Este momentul ca soborul de preoți să fie întrunit ca să înalțe o rugă de mulțumire către Dumnezeul care ne-a dat zile de am ajuns această clipă a revederii, cu care ocazie să ne mai sprijinim odată genunchii pe țărâna reavănă a gliei sub
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
boală, a pus ban lângă ban și a revenit in România spre a oferi Universității sucevene un bust al lui Traian. Donația a fost acceptată, pare-se, cu entuziasm: la dezvelire s-au rostit discursurile de rigoare, n-a lipsit soborul de preoți etc. etc. etc. De aici încolo începe o poveste de-a dreptul incredibilă: peste câțiva ani, bustul, cu tot cu soclu, a... dispărut!! Întrucât, explicații cât de cât logice n-au cum exista, suntem nevoiți să acordăm ceva credit variantelor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
de Sfinții Împărați Constantin și Elena. Clopotele bisericii din Pesac, băteau rar și adânc... băteau tulburător de adânc... Preoții cădelnițau privind spre Cer... mirosul de tămâie și feștilă arsă plutea în aer, lumânările sfârâiau spulberând, în răstimpuri, steluțe galbene. Un sobor de preoți și corul elevilor seminariști, au săvârșit Sfânta Liturghie într-o solemnitate de o gravitate și măreție, cum n-a mai fost vreo dată la biserica din Pesac. „...Ca la catedrala din Temiș-Var..!”, spuneau sătenii, cu adâncă admirație pentru
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]