2,320 matches
-
Samyro (Tristan Tzara) și I. Iovanaki (I. Vinea), semnează în „Absolutio” din Iași. În 1917-1918 este redactor la gazeta „Adevărul” (Budapesta, Sibiu). Ia parte în 1918 la Congresul al IX-lea al Partidului Social Democrat din România (participarea la mișcarea social-democrată și colaborarea la ziarul „România muncitoare” al lui I.C. Frimu vor avea ecouri în lirica sa), iar la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia e ales în Marele Sfat Național. În 1919-1920 va fi șef al biroului de presă al
ISAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287621_a_288950]
-
în perioada 31 decembrie 1944 - 12 ianuarie 1945. Aici s-a preconizat că pentru înlăturarea guvernului condus de generalul Nicolae Rădescu era necesară o „spargere“ a partidelor istorice, prin atacarea liderilor lor. În legătură cu recurgerea la o asemenea soluție, delegatul Partidului Social-Democrat, Șerban Voinea, atrăgea atenția că ea putea să nu aibă rezultatele scontate. Cu o lună și jumătate mai înainte, atunci când forțele politice de extremă stângă atacaseră pe Ion Mihalache și pe doctorul Nicolae Lupu, ele comiseseră o greșeală, după cum se
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
scontate. Cu o lună și jumătate mai înainte, atunci când forțele politice de extremă stângă atacaseră pe Ion Mihalache și pe doctorul Nicolae Lupu, ele comiseseră o greșeală, după cum se greșise și ulterior, atunci când fusese atacat Iuliu Maniu. Or, - arăta liderul social-democrat - această acțiune, care se fonda pe o anumită tendință de desprindere a unor persoane din Partidul Național-Țărănesc, a determinat un efect contrar. De aceea, se propunea izolarea președintelui Iuliu Maniu, „un om care are greutate și electorală și ca reprezentant
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
107, 110, 144, 149, 160. • I. Romsics, Graf István Bethlens Konzeption..., p. 78-79, 90-93; idem, Italy and the Plans..., p. 116-117; M. Ormos, op. cit., p. 340. • M. Ádám, The Little Entente and Europe..., p. 42. • Acest guvern cuprindea și membri social-democrați care făcuseră parte din fostul guvern dominat de bolșevici (Garbai, Agoston și alții). Era un guvern de „stânga“, o creație parțială a negocierilor desfășurate la Viena în a doua jumătate a lui iulie 1919, dar și a acțiunilor misiunii italiene
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
301 voturi 24. În anul 1907, în cele cinci curii românești au fost aleși deputați conservatorii Alexandru Hurmuzaki și Teofil Simionovici, naționalul Constantin Isopescu Grecul, democratul Aurel Onciul și contele Bellegarde. De asemenea, la Cernăuți a reușit să câștige alegerile social-democratul român Gheorghe Grigorovici. La alegerile repetate din 1911, în locul contelui Bellegarde a fost ales conservatorul Gheorghe Sârbu. În Parlament, deputații români din Bucovina, împreună cu cei 17 deputați italieni au înființat în primăvara anului 1909 clubul parlamentar „Uniunea Latină“. Românii aveau
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
o revistă literară, „Literatură și știință”, din care n-au apărut decât două volume (1893 și 1894). Cu articole pe teme literare, a mai colaborat la „Românul”, „Săptămâna ilustrată”, „Lumea nouă”, „Lumea nouă științifică și literară”, „Adevărul”, „Evenimentul literar”, „Almanahul social-democrat”, „Gazeta săteanului”. În critica și estetica românească, D.-G. aduce, pentru prima dată, o perspectivă socială asupra artei, desprinsă din determinismul lui H. Taine, din ideologia democraților revoluționari ruși și din cea marxistă, încercând să fundamenteze o nouă viziune asupra
DOBROGEANU-GHEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286804_a_288133]
-
patronatul străin, făcând front comun împotriva coaliției dintre guvern și sindicate. Ar trebui subliniat că această coaliție nu a fost rezultatul vreunor principii social-democrate ale guvernării PSD, chiar dacă PSD este membru al Internaționalei Socialiste și se legitimează ca partid politic social-democrat. Atitudinea guvernului în problema relațiilor de muncă a fost mai degrabă pragmatică. În propunerea pe care sindicatele românești, puternic susținute de sindicatele europene, au făcut-o pentru o nouă reglementare a relațiilor de muncă, guvernul Năstase a sesizat oportunitatea de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
internă sunt atât de dificile ca aceasta, a susținut din toate puterile propunerile sindicatelor. Noul Cod al Muncii a fost legiferat, dar nu a fost aplicat niciodată. Și, la mai puțin de un an de la intrarea sa în vigoare, guvernul social-democrat al PSD a început, la presiunea asociației investitorilor străini, negocierea directă cu patronatele pentru modificarea prevederilor acestuia. Iar patronatul a reacționat cu vehemență, avansând în schimb propria variantă, și eu la fel de excesivă. În forma ei extremă, varianta patronală, susținută și
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
este cea românească, poate fi un argument mai convingător în disputa internă din lumea occidentală decât orice demonstrație teoretică. Așa se face că, în vreme ce propunerea excesivă a sindicatelor este susținută politic de sindicate europene și de partide politice socialiste sau social-democrate, propunerea - la fel de excesivă - a patronatului român este susținută de experții FMI. În final însă, noile relații de muncă din România vor fi modelate mai puțin după modelul celor europene sau din alte țări dezvoltate ale lumii, cât în funcție de raporturile de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
cu mici oscilații, pe toată durata tranziției postcomuniste. Dar mai semnificativă este renunțarea benevolă la prosperitate, chiar și de-a lungul componentelor care puteau rămâne neafectate de crizele economice. Această „autosacrificare” este, probabil, cel mai bine ilustrată de decizia guvernării social-democrate din 1993-1996 de a reduce învățământul obligatoriu de la 10 ani la numai 8 ani, în condițiile în care educația este considerată principala condiție pentru ieșirea din sărăcie și achiziția de prosperitate atât pentru indivizi, cât și pentru societate. Tranziția care
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
seamă vechimea În partid a deputaților: 45% dintre membrii parlamentelor regionale erau Încă dinainte de 1989 membri ai partidului lor, doar 30% aderând la un partid politic abia după octombrie 1990. Diferențe importante există Însă de la un partid la altul: SPD (social-democrat) din Est era compus aproape exclusiv din aderenți noi, În vreme ce vechimea medie În partid a deputaților PDS (socialist-democratic, fost comunist) și În FDP (liberal) era de 18 ani În 1994. Ceea ce se explică și prin perpetuarea sistemului pluripartid care există
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
partidelor comuniste naționale. Originile școlii leniniste. O cronologie comună Căutarea unui Început istoric unic și absolut al acestor școli se confruntă cu dilemele obișnuite ale istoriografiei „originilor”: partidele comuniste n-au făcut altceva decât să reia tradiții anterioare ale școlilor social-democrate, populare, pentru adulți ori școlilor religioase. Impunerea unui model leninist constituie Însă momentul de ruptură În raport cu această tradiție heterogena. Schimbările succesive ale modului sau de organizare, permit identificarea a trei perioade distincte: a. Înainte de 1917, perioada preliminariilor istorice și a
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
La seminarii, dezbaterile erau organizate sub forma apărării unor puncte de vedere opuse - fiecare trebuind să găsească cele mai bune argumente pentru a apăra punctul de vedere reprezentat. Cursanții trebuiau să fi citit literatura de propagandă a celorlalte partide, nazist, social-democrat, burghez și chiar enciclicele papale, dar literatura eretica de partid, precum cea a lui Troțki, era ascunsă Într-un fond documentar secret. Numele celor ce fuseseră excluși din KPD În anii ’20 era menționat, dar nimic mai mult, punctele lor
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
internaționalizare a partidului constituia și el un criteriu important: În afara partidului sovietic, partidul german (KPD, ȘED) era cel a cărui suprafață internațională cuprindea țările germanofone și includea minoritățile germane din alte țări. La această se adaugă existența unei tradiții intelectuale social-democrate și comuniste și a unui patrimoniu cultural specific, precum cel atașat celor două limbi ale „marxism-leninismului”, germană și rusă. În fine, specificul școlilor de partid, care reuneau proporțional diferite categorii de conducători, era determinat și de cel al economiilor naționale
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
perioade Înfloritoare pentru școlile și institutele de partid. Explicațiile sunt multiple: mai Întâi, creșterea efectivelor partidelor comuniste și supradimensionarea propriilor aparate. Epurările de la Începutul anilor ’50 permiseseră acestor partide „de tip nou”, rezultate ale unificărilor strategice și forțate cu fracțiuni social-democrate sau alte patide de stânga, să se debaraseze de „dușmanii din interior”. Apoi, prin dobândirea dreptului de acordare a diplomelor cu caracter universitar, aceste școli sunt În măsură să participe În mod complementar la pregătirea cadrelor de conducere din economiile
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
de la Parteihochschule Karl Marx era alcătuit la Început din mai mulți militanți ai KPD, dintre care unii reveneau din emigrația de la Moscova la sfârșitul războiului, iar alții fuseseră prizonieri În lagărele de concentrare naziste. Erich Paterna conducea catedră de istorie. Social-democrat În timpul Republicii de la Weimar, trecuse În 1931 la KPD și fusese Închis mulți ani sub naziști. „Era chiar tipul omului de stiință revoluționar, al cercetătorului pasionat” (Wolfgang Leonhard, op.cit., p. 585). Cursurile sale insistau asupra caracterului reacționar al prusacității (Preußertum
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
el consideră că În general cei care erau inteligenți (dintre foștii tovarăși) au fost În măsură să se descurce, În vreme ce aceia care n-au fost decât niște imbecili era firesc să aibă o viață grea. R. Sch. Își afirmă convingerile social-democrate hotărâte, considerând drept necesară transformarea PDS Într-un partid social-democrat, așa cum s-a petrecut În alte țări din Est. Numai În Germania acest lucru n-a fost posibil: SPD s-a opus primirii foștilor membri ȘED și acum pare s-
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
foștii tovarăși) au fost În măsură să se descurce, În vreme ce aceia care n-au fost decât niște imbecili era firesc să aibă o viață grea. R. Sch. Își afirmă convingerile social-democrate hotărâte, considerând drept necesară transformarea PDS Într-un partid social-democrat, așa cum s-a petrecut În alte țări din Est. Numai În Germania acest lucru n-a fost posibil: SPD s-a opus primirii foștilor membri ȘED și acum pare s-o regrete. Muncă teoretică și antiintelectualism. PDS continuă tradiția? Învățământul
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
LUMINA, revistă politică și literară editată la Iași, lunar, de Cercul de propagandă social-democrat Lumina, din iulie 1895 până în octombrie 1897. Între 1 ianuarie și 15 iulie 1896 a apărut bilunar. Revista este scoasă de un grup de socialiști ieșeni, în dezacord cu acțiunile politice ale conducerii social-democrației din România. Dezacordul se extinde și
LUMINA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287905_a_289234]
-
N. Costescu și dr. Șt. Stâncă. Din când în când sunt prezenți și C. Mille, Panait Mușoiu, B. Brănișteanu, care nu se situau pe poziția stângistă a redactorilor, dar foloseau revista în polemica lor cu „Lumea nouă” și cu conducerea social-democrată. O. Carp, Artur Stavri, I. Gorun, I. Alexandrescu-Dafin și N. Iorga publică versuri, iar V.G. Morțun, proză. Câteva poezii inedite ale lui Traian Demetrescu au apărut în L. și tot aici se republică versuri de G. Coșbuc și Radu D.
LUMINA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287905_a_289234]
-
LUMEA NOUĂ, gazetă social-democrată apărută la București, zilnic, între 2 noiembrie 1894 și 17 noiembrie 1898 (prima serie), apoi săptămânal, între 22 noiembrie 1898 și 1 iulie 1899 (seria a doua) și de la 11 iulie 1899 la 1 octombrie 1900 (seria a treia). Prima
LUMEA NOUA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287887_a_289216]
-
din București, avându-l ca profesor, între alții, pe Titu Maiorescu. Cu preocupări literare încă din timpul liceului, va beneficia de îndrumarea lui C. Dobrogeanu-Gherea și a lui I. L. Caragiale. În aceeași etapă aderă la ideile socialiste și la mișcarea social-democrată. Debutează ca poet în 1894. Redactor al oficiosului social-democrat „Lumea nouă”, răspunzând o vreme de suplimentul „Lumea nouă literară și științifică”, va colabora, de-a lungul vremii, cu versuri sau cu publicistică, la „Lumea ilustrată”, „Revista ilustrată”, „Foaia interesantă”, „Povestea
TOMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290217_a_291546]
-
încerca să explice originea unor zicători și expresii idiomatice. Revista a publicat și note politice referitoare la situația din Transilvania, trezind un interes viu aici și în Bucovina. Simpatiile socialiste ale revistei (se recomandă „Literatură și știință”, se anunță „Almanahul social-democrat”) nu erau pe placul Junimii și nici nu erau apreciate de „Vieața”, condusă de Al. Vlahuță, unde sunt criticați Slavici, căruia i se reproduce, cu intenții polemice, un articol (sub titlul Din filosofia „Vetrei”), și I. L. Caragiale, acuzat de „dispreț
VATRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290470_a_291799]
-
scutiri de impozite și taxe. Tipologia politicilor sociale vizează construcția și funcționarea concepțiilor politice diferite. Se disting trei modele de politică socială se înregistrează diferite grade ale unor parametri: a) modelul liberal rezidual (SUA); b) modelul conservator (Germania); c) modelul social-democrat (Suedia). Sunt identificați o serie de indicatori sociali pe domenii în funcție de care putem aprecia valoarea politicii sociale: populația; sănătatea unde sunt incluse: starea de sănătate, serviciile de sănătate și resurse; învățământul; ocuparea forței de muncă și condițiile de muncă; veniturile
VII. NOŢIUNI INTERDISCIPLINARE ÎN FORMAREA KINETOTERAPEUTULUI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Oana Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_633]
-
de Litere și Filosofie bucureșteană. Vladimir Domocoș scrie despre „mizeria sexuală” a tinerilor, pe care o explică prin criza economică și socială, V. Mariniuc publică articolul Soarta tineretului muncitoresc, în timp ce Virgil Teodorescu, în însemnările intitulate Asigurări sociale, vorbește despre „prinții social-democrați”, indivizi „de o lăcomie atât de uluitoare...”. Petre Vâlcu face o „cronică a sinuciderilor”, cu incisive comentarii asupra extraselor de presă privind fenomenul în rândul tinerilor. Alt text cu caracter social, vizând accidentele de muncă, semnează Ilarie Doniga, în timp ce Paul
TANARA GENERAŢIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290047_a_291376]