1,987 matches
-
surprinse de modelele de piață, care sunt așa de comune în studiul academic al economiei. Trebuie să studiem unele dintre aceste modele diferite de negociere. III. Negocierea și conflictul distribuționaltc "III. Negocierea și conflictul distribuțional" De obicei, în timpul unor conflicte social-politice avem de-a face cu situații caracterizate de un număr mic de jucători și de faptul că oricare dintre aceștia pot afecta rezultatul (o anumită alocare a rezultatului între jucători) prin alegerea strategiei sale de joc. Drept rezultat, opțiunile unui
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
să înțelegem mai bine gama de interacțiuni probabile și modul în care se construiesc adesea instituțiile sociale astfel încât să limiteze această gamă. Chiar dacă modelele nu generează decât un singur echilibru pronosticat, acestea ne sporesc înțelegerea privind structurile care constituie lumea social-politică și comportamentul uman care se generează în contextul acestor structuri. Incursiunea noastră în teoria alegerilor are drept obiectiv extinderea repertoriului nostru de modele analitice, pe baza complexității negocierilor interpersonale. Scopul meu este acela de a demonstra unele dintre principalele modele
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
personală, care trebuia doar să fie descoperită și însumată. Mulți teoreticieni ai democrației susțin că opiniile autentice pot fi produse numai prin deliberare, care implică procesul social de ascultare, descoperire și dezbatere. Astfel, opinia publica se naște din procesele vieții social-politice angajate și nu poate fi evaluată separat de aceste proceduri. Metodologia interviurilor de grup focalizate încearcă să compenseze individualitatea caracteristică cercetării prin sondaj, evaluând opiniile pe baza unor conversații de grup organizate. Acest instrument însă prezintă probleme legate de capacitatea
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
o poziție ceva mai puțin dogmatică cu privire la teoria testării. În cea de-a patra metodă există o altă ierarhie implicită, care se desfășoară în direcție inversă. Este vorba de ierarhia care stabilește cât de aproape se situează cercetătorul de fenomenele social-politice, așa cum apar ele în lumea reală a indivizilor care fac alegeri și se comportă în funcție de un scop anume. Un studiu de caz se concentrează în mod direct asupra deciziilor, motivelor și a strategiilor indivizilor concreți, în situații complexe. Numele proprii
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
cei care candidează în alegerile parlamentare să se ofere în mod voluntar să-și schimbe conținutul spoturilor de campanie electorală de la televizor pentru ca analiștii de sondaje să poată evalua reacțiile publicului. Există efecte practice care rezultă din luarea de decizii social-politice care au o semnificație majoră pentru participanți. Indivizii din lumea reală trebuie să trăiască cu consecințele alegerilor lor. Astfel, există puține situații oportune pentru experimentare „pe teren”. Mai mult, experimentele permise în afara laboratorului generează probleme inevitabile de etică profesională. Trebuie
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
un extrem scepticism, este un pic prea acidă spre a putea fi complet acceptabilă. Oamenii își consideră viețile ca fiind mai mult sau mai puțin în siguranță, mai mult sau mai puțin împlinite și cred că formele diferite de organizare social-politică îi pot afecta. Ei nu sunt atât de iraționali încât să nu poată trăi conform modelelor, care, de altfel, sunt în general previzibile. Societățile există tocmai datorită unor înțelesuri comune și a unor comportamente coordonate. Acestea, la rândul lor, depind
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
și relațiile umane. Metodele de cercetare ne direcționează efortul și ne pun la dispoziție puncte de reper pentru judecățile de valoare, dar nu ne pot asigura că eforturile noastre au semnificație. Există, desigur, un motiv anume pentru care studiem relațiile social-politice contemporane. Meșteșugul cercetării sociale nu este rupt de viață. Scopul este acela de a vă ajuta să deveniți indivizi educați, implicați, capabili să efectuați transpunerea experienței comune în interpretări și explicații intelectuale. Aceasta este o sarcină dificilă, căci presupune să
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
1935) și bugetar (1938) până la profesor titular, șef de catedră și decan (1966). Și-a susținut doctoratul în 1944, cu o lucrare monografică despre Duiliu Zamfirescu. Între 1949 și 1955 a condus redacția literară a Radiodifuziunii Române. A făcut publicistică social-politică la ziarul „Frontul plugarilor” și a colaborat cu studii și articole la „Universul literar”, „Gândul nostru”, „Chemarea vremii”, „Curentul literar”, „Viața românească”, „Luceafărul”, „Secolul 20”, „Contemporanul”, „Gazeta literară”, „Limbă și literatură”, „Tribuna”, „Revista de istorie și teorie literară” ș.a. Editorial
NICOLESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288444_a_289773]
-
și i s-a permis publicarea cărților sale de sociologie. H.H. Stahl a fost chemat pentru a avea un rol crucial În reconstruirea Învățământului sociologic al Universității București. Dincolo de rațiunile politico-ideologice, În reabilitarea sociologiei s-au pus speranțele tuturor segmentelor social-politice pentru modernizarea/reforma societății românești. În contextul liberalizării, sociologii, nou-acceptați și chiar susținuți politic și administrativ, au Încercat să contribuie la reforma și modernizarea societății românești, locale și sectoriale. Sociologia a primit de la Început un suport pozitiv deosebit și din partea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
gnoseologică intercesivă, ca stadiu al legăturii inconștientului cu „recunoașterea conștientă”, cu ajutorul teoriilor psihologiei abisale jungiene și ale hermeneuticii heideggeriene, autoarea caută „sensul poetic” al tensiunii din valoarea etică a frumosului și a binelui atunci când vorbește despre „politeia” eminesciană. Planul empiric social-politic este dublat la Eminescu de un plan spiritual, de viziunea „epocii de aur” la care - chiar poetul o spunea - întoarcerea e imposibilă, dar care rămâne „măsură” și model, „referință necesară” a gândirii sale, stadiu permanent și temelie a comprehensiunii lui
PALEOLOGU-MATTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288627_a_289956]
-
1967). Revine la București în 1968, ca șef al Serviciului de relații internaționale al Editurii Medicale, devine apoi consilier pentru medicina rurală al ministrului Sănătății și secretar al Secției de teoria și istoria literaturii și artei la Academia de Studii Social-Politice „Ștefan Gheorghiu”, interesul îndreptându-i-se către cercetările de antropologie, disciplină în care își va susține, în 1972, și doctoratul. Din 1973 este bursier al Guvernului francez, pentru „études libres”, cu stagii la Collège de France și la École Pratique
PANDREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288655_a_289984]
-
educativ. Dacă o face, se neagă pe sine. Frumusețea unui obiect - susține Gautier - este invers proporțională cu utilitatea lui: „nu-i cu adevărat frumos decât ceea ce nu poate sluji la nimic; tot ce este util e urât”. Neputincioasă în lupta social-politică, artei îi stă, în schimb, în putință de a se autoperfecționa. Autorul volumului Émaux et camées pledează pentru autonomia esteticului, considerând arta scop, nu mijloc, afirmând că „orice artist care își propune altceva decât frumosul nu e artist”. Refuzându-se
PARNASIANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288697_a_290026]
-
cezuri productive semantic, goluri, zigzaguri ale traseului privirii de-a lungul și de-a latul paginii, întreruperi și temporizări ale citirii, care structurează decodarea poemelor într-un chip anume. În și mai mare măsură caracteristică e o formulă de angajare social-politică total refractară față de orice conformism ori „nonconformism conformist”, în fond o angajare mai mult filosofică și morală decât una propriu-zis politică. Poetul contemplă și valorizează - ori deplânge, revoltat în cheie majoră, fără emfază zgomotoasă - cu mijloace extrem-moderniste, optzeciste, stări și
PATULEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288718_a_290047]
-
de aici pornise acțiunea Școlii Ardelene, însă „Dacia literară” i-a precizat direcția în sfera literaturii, i-a concretizat programatic, pe acest tărâm, orientarea principală. Ideea de națiune, de patrie e, de altfel, ceea ce diferențiază în general, cu pregnanță, gândirea social-politică românească de cea occidentală. „Eu zic - specifica Simion Bărnuțiu, în discursul său din catedrala de la Blaj - că libertatea cea adevărată a oricărei națiuni nu poate fi decât națională.” În formularea lui Ion C. Brătianu, dintr-un articol apărut în „Republica
PASOPTISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288709_a_290038]
-
Șincai și P. Maior), RFR, 1935, 7; Mario Ruffini, La scuola latinista rumena, Roma, 1941, 27-51, 89-115; Popovici, Studii, I, 197-209; Perpessicius, Mențiuni ist., 502-524; N. Mladin, I. Vlad, Al. Moisiu, Samuil Micu Clain - teologul, Sibiu, 1957; Ion Lungu, Gândirea social-politică și filosofică a lui Samoil Micu, DIF, II, 111-156; Lucian Blaga, Gândirea filosofică în Transilvania în secolul al XVIII-lea, îngr. G. Ivașcu, București, 1966, 128-170; Ist. lit., II, 37-46; Pervain, Studii, 15-44; Nicolescu, Șc. Ardeleană, passim; Dumitru Ghișe, Pompiliu
MICU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288108_a_289437]
-
derivatului, al „secundarului”, al „pseudomorfozei” - sau, cum spunem chiar noi cu Titu Maiorescu, al „formelor fără fond”5. Revista 22, de care am fost ani de-a rândul mai apropiat, a fost și a rămas singurul săptămânal care combină critica social-politică, analiza economică, dezbaterea de idei. Dar a avut și are o situație financiară precară - pe când alte reviste culturale și-au găsit sponsori generoși, săptămânalul din Calea Victoriei 120 nu a avut decât un sprijin material sporadic și imprevizibil; s-a fixat
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
romanul din 1949 al lui Jünger, Heliopolis. Rückblick auf eine Stadt, este împins și mai departe în distopia sa din 1977, Eumeswil: în timp ce anarhistul depinde de putere chiar atunci când i se opune (și tocmai datorită acestui fapt), rămânând o ființă social-politică (zoon politikon) chiar atunci când este membru al unei conspirații antisociale, anarhul este liber în mod absolut, în întregime lipsit de putere În termenii lui Michel Foucault, anarhul este singura făptură umană care nu există înăuntrul microfizicii puterii; ba mai mult
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
ei le pot orienta și susține; canonizarea culturii populare, a subculturilor juvenile și marginale; exaltarea deconstructivismului și relativismului; instituționalizarea ideologiilor contraculturale, de la revoluția sexuală și afrocentrism la feminism. Bloom a avut și curajul de a discuta inteligent și sincer tabuuri social-politice pe care nici Stânga, nici Dreapta (aceste etichete sunt în Statele Unite foarte relative, mai mult ca în Europa) nu le ating. În acest sens, s-ar putea folosi, schimbând ceea ce e de schimbat, conceptul francez de pensée unique, pe care
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Press, 2001; ed. rom.: Societatea monocromă, traducere de Mona Antohi, Polirom, Iași, 2002). Voi propune apoi câteva reflecții asupra acestei utopii comunitariste, plecând de la ambiguitățile și incoerențele doctrinei pentru a mă opri, în final, la eventuala sa aplicare în practica social-politică. 1. Comunitateatc "1. Comunitatea" Folclorul intelectual din științele umane colportează de aproape un secol legendara distincție între Gesellschaft („societate” - dar, vom vedea mai jos, aceasta e o echivalare prea literală) și Gemeinschaft („comunitate”), avansată de Ferdinand Tönnies (1855-1936), unul din
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
de Aurelian Ardeleanu, Antet, București, f.a. (2002), p. 9. Cartea lui Bauman, apărută în englezește în 2001, este o foarte bună introducere succintă în problema comunității, dintr-o perspectivă apropiată de a mea: este perspectiva duratei lungi în istoria ideilor social-politice. Astfel, discuția trece dincolo de controversa actuală între comunitariști și adversarii lor, integrând o lungă tradiție. Pentru o tratare mai amănunțită în același spirit, vezi Elizabeth Frazer, The Problem of Communitarian Politics. Unity and Conflict, Oxford University Press, Oxford, 2000. O
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
multe curente ideologice, observă judicios ambivalența comunitarismului, care combină norme „premoderne” și tradiții republicane cu aspirații politice ale socialismului clasic (de pildă, tânărul Marx). Mai multe lucrări germane tratează sistematic tema și leagă discuția de problematica, tradiția intelectuală și contextele social-politice europene: Christian Zahlmann(ed.), Kommunitarismus in der Diskussion. Eine streitbare Einführung, Rotbuch Verlag, Berlin, 1992; Axel Honneth (ed.), Kommunitarismus. Eine Debatte über die moralischen Grundlagen moderner Gesellschaften, Campus Fachbuch, Frankfurt, New York, 1993; Walter Reese-Schaefer, Was ist Kommunitarismus?, ediția a doua
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
stăpânească informațiile spre a le putea utiliza ulterior. O9 - să disocieze actele, întâmplările, personajele prin prisma normelor morale. O10 - să aprecieze informațiile ca fiind relevante și folositoare înțelegerii problematicii terorismului. O11 - să interiorizeze noile cunoștințe în sistemul propriu de valori social-politice. Strategii didactice: Metode: conversația, problematizarea, lectura, învățarea prin descoperire. Mijloace: cursuri suport, Dreptul internațional public, vol. I. Test formativ 1. Denumește cel puțin 8 convenții încheiate în scopul combaterii terorismului: a) ................................. b) ................................. c) ................................. d) ................................. e) ................................. f) ................................. g) ................................. h) ................................. i) ................................. 2
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
eliminarea unor erori și mici modificări la nivelul formei, operații inerente În orice reeditare. Se va observa că În conturarea fizionomiei literare a unui an (surprins pe genuri și specii literare), tehnica analitică merge dinspre general spre particular, dinspre cadrul social-politic spre cel literar, având În vedere nefasta condiționare politică a operei impusă de realismul socialist. Așa se explică insistența mea pentru conturarea ambianței societale, a evenimentelor și imperativelor politice pe care trebuia să le Încorporeze creația - devenită „comandă de stat
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
comuniste: premiul și sarcina, mâna care dă, mâna care cereă Nu detaliem lucrările congresului; s-au desfășurat așa cum au fost prevăzute; de altfel, nici n-am fi pomenit acest eveniment dacă acesta n-ar fi reperul de neocolit al cadrului social-politic care a influențat literatura anului. Mai ales că, tot În acest context, se pun bazele actualei Uniuni a Scriitorilor. Breasla scriitorilor a cunoscut din august 1944 Încoace câteva reorganizări, resimțite și În denumirea acesteia: S.S.R. (Societatea Scriitorilor Români) până În ianuarie
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
nemiluita În presa vremii; căci erau o serie de periodice care țineau sub lupă orice mișcare literară; nu numai cele de profil: Viața românească, Contemporanul, Flacăra ci și Scânteia, Lupta de clasă, Scânteia tineretului, România liberă. Precizăm că schița cadrului social-politic care a adăpostit și influențat producția literară este incompletă, că multe evenimente vor reieși pe parcurs din cercetarea Însăși a creației. Să Începem cu poezia. DIN POEZIILE ANULUI „Fă-te inimă șoim! Ochii mei fiți vulturi și porniți prin văzduhul
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]