715 matches
-
acestea (pentru UDMR este constitutivă, căci UDMR reprezintă această minoritate). PRM este singular prin faptul că nici unul dintre membrii săi nu a absolvit studiile la Cluj-Napoca sau la Timișoara și are cea mai mare pondere de parlamentari care s-au socializat în centre universitare minore (Petroșani, Galați). În fine, majoritatea parlamentarilor au absolvit la București, iar proporția celor care au absolvit în alte centre universitare este relativ similară pentru celelalte partide. O interpretare posibilă a dimensiunilor, în funcție de cele observate mai sus
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
diferit, percep diferit gradul de corupție din societate și așa mai departe), vom încerca să explicăm variația în funcție de variația unei alte variabile (indivizii au ocupații diferite pentru că au un nivel de educație diferit, pentru că au preferințe diferite, pentru că au fost socializați diferit, pentru că sistemul economic în care se găsesc este foarte diferențiat etc.). Ceea ce investighează analiza multivariată este modul specific în care variația unui set de variabile influențează variația altor variabile. Bibliografietc "Bibliografie" Aldenderfer, Mark S.; Blashfield, Roger K. (1984), Cluster
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
diversității culturale și sociale, înțelegerea informației interculturale, adaptarea culturală și acomodarea comunicării. Cultura influențează comunicarea. În afara folosirii limbii, studiul comunicării interculturale recunoaște cum cultura cuprinde cine suntem, cum ne comportăm, cum gândim, cum vorbim 26. Brislin indică faptul că oamenii socializează într-un anumit context cultural, dar cultura continuă să le influențeze interacțiunile, nivelul de așteptare. Când variabilele culturale joacă un rol principal în procesul comunicării, rezultatul este comunicarea interculturală 27. Recunoaștem și respectăm modul în care amprenta culturală justifică diferențele
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
despre integrare socială în cazul copiilor cu reputație proastă? Integrarea într-un grup face parte din procesul de dezvoltare normală a copilului. Doar că copii maltratați și expuși zilnic unor violențe domestice sunt mai degrabă atrași de către grupurile deviante. Copiii socializați cu strategii disciplinare inadecvate și expuși violențelor de orice natură ajung să creadă că agresivitatea este un comportament normal, acceptabil, inevitabil și chiar legitim. Neputând astfel să achiziționeze competențele sociale necesare interacțiunilor pozitive cu semenii, ei se integrează cu dificultate
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
care să le modifice. Datorită cunoștințelor actuale, se poate admite rolul factorilor biologici și a celor individuali în manifestarea agresivității, predominanți fiind însă factorii sociali și contextuali. Suntem convinși că agresivitatea este determinată de contextele în care individul s-a socializat: familie, școală și societate în sens mai larg. Pentru copii și adolescenți, familia este nucleul central în care se formează comportamentele pro-sociale, sentimentul de responsabilitate față de bunăstarea celuilalt și altruismul. Familia poate însă reprezenta cauza majoră a ostilității și agresivității
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
unui prieten, puțin mai în vârstă decât mine, alături de care mi-am petrecut copilăria și căruia acum îi este dificil să mențină un job stabil, o relație stabilă, un domiciliu rezonabil. Deși e un tip inteligent, îi e greu să socializeze, să lucreze împreună cu alți oameni și să creeze relații de calitate în viața sa și a altora. Are peste 40 de ani, dar experiența sa de viață este redusă, petrecând mult timp pe Internet și în lumea nu tocmai însorită
ARTA DE A FI PĂRINTE by Mirela-Anca Bălănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93071]
-
care dispar imediat după sărbătoare; b) orice sărbătoare presupune o performanță publică, concretizată prin procesiuni către un loc anume stabilit, prin participarea la un eveniment public și prin prezentarea dramatizată a unor simboluri sociale. Pe timpul sărbătorii, oamenii comunică liber și socializează fără opreliști; c) sărbătoarea implică distracția (instituind astfel o rupere de regimul normal de muncă și sobrietate): acum au loc concursuri, dansuri, diverse jocuri, iar râsul și lipsa de griji sunt manifestări emblematice; d) În aceste momente se generalizează consumul
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
antisocietăți. Comportamentul anormal, adică relația sexuală În afara căsătoriei, amenința Întregul edificiu social: Riturile căsătoriei sunt instituite pentru a reglementa o bună ordine În repartizarea femeilor În rândul bărbaților, pentru a disciplina competiția masculină din jurul lor, pentru a oficializa, pentru a socializa procrearea. Ele se disting de celelalte uniuni licite, atribuie copiilor care se nasc din ele statutul de moștenitori, adică le conferă strămoși, un nume, anumite drepturi. Căsătoria dă o bază relațiilor de rudenie, oferă o bază Întregii societăți. Ea reprezintă
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
pentru cumpărător precum filmul de acțiune, te atrage În vîrtejul faptelor"; 3) crearea de noi trebuințe (trebuințe dobândite). "Shoppingul este pentru consumator precum izvorul fîntînii: cu cît consumi mai multă apă, cu atît izvorăște alta mai pură, mai proaspătă"; 4) socializează și permite comunicarea și relaționarea. "Shoppingul este pentru consumator precum hora la sat duminica: Înveselește, activează, te face cunoscut celorlalți, poți să te afirmi". 5) provoacă schimbarea. Acest fel de activitate duce În timp la schimbarea unor mentalități, cît și
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
comportamentul de cumpărare, timpul petrecut la casele de marcat sau oferta de mărci private ale magazinelor influențează Într-o măsură mică preferințele consumatarilor. De ce plăcere de a face cumpărături, atunci? Pentru tineri, plăcerea ar putea veni din dorința de a socializa, iar supermarketul și hipermarketul au devenit un mijloc de socializare. Cum multe hipermarketuri ne Întâmpină Într-o atmosferă plăcută, cu muzica În surdină, curățenie și spații special amenajate pentru cei care, obosiți de cumpărături, se pot odihni la o ceașcă
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
1974, p. 202). Principala funcție a sistemului formal de educație ar fi accea de a impune arbitrariul cultural al grupurilor sau claselor conducătoare dintr-o societate. Prin această reproducție culturală, sistemul de educație realizează și reproducția socială, prin faptul că socializează raporturile de forță dintre diferitele grupuri sociale prin recunoașterea și valorizarea capitalului cultural specific claselor dominante și prin rejectarea capitalului cultural al claselor dominate. Bourdieu denumește această transmitere a raporturilor de forță funcția de reproducție socială a reproducției culturale. Un
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Bernstein face explicite mecanismele prin care mesajul educațional limitează oportunitățile educaționale ale copiilor din clasele de jos, contribuind, astfel, la reproducția culturală a reproducției sociale, pentru a folosi limbajul lui Bourdieu, a cărui teorie o completează. Astfel, conform cu Bernstein: Copiii socializați în clasele de mijloc și în straturile care li se asociază pot utiliza în același timp un cod elaborat și un cod restrâns, în timp ce copiii socializați în cadrul anumitor straturi ale clasei muncitoare, în special în straturile inferioare ale acesteia, ne
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a folosi limbajul lui Bourdieu, a cărui teorie o completează. Astfel, conform cu Bernstein: Copiii socializați în clasele de mijloc și în straturile care li se asociază pot utiliza în același timp un cod elaborat și un cod restrâns, în timp ce copiii socializați în cadrul anumitor straturi ale clasei muncitoare, în special în straturile inferioare ale acesteia, ne putem aștepta să fie limitați la un cod restrâns. Dar, pentru reușita școlară a unui copil, este esențial ca el să posede ori, cel puțin, să
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
prins elan în cadrul statelor occidentale centralizate, cartea tipărită a ajuns să fie principalul mijloc de construire a simțului identitar național și al memoriilor naționale. Manualele de istorie au ajuns să fie nu doar instrumente pedagogice prin care statele naționale își socializau subiecții în trecutul colectiv al națiunii, ci și "cărămizile textuale" din care au fost zidite memoriile naționale. În Europa răsăriteană, nu atât spiritul antreprenorial al editorilor de cărți a fost forța motrice care a asigurat elaborarea vernaculalelor în limbi naționale
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a copilului și adolescentului în procesul de reabilitare. Prin programele specializate trebuie să fie identificate și consolidate abilitățile copilului și adolescentului, abilități necesare pentru construirea/reconstruirea autonomiei personale, satisfacerea nevoii de a învăța, de a locui, de a se angaja, socializa și dezvolta. Scopul acestor programe este creșterea calității vieții copiilor și adolescenților la risc sau cu tulburări de sănătate mintală prin reducerea riscului, vulnerabilității sau deficienței psihice, creșterea adaptării sociale, asumarea de responsabilități în viața lor cotidiană și implicarea acestora
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277949_a_279278]