1,210 matches
-
axate pe acțiunea socială cu teoriile care pun accent pe structură. Stractificările societale reprezintă, în acest cadru conceptual, rezultatul îmbinării dintre act/acțiune și structură. Superveniența, în sensul definit de Healy, nu este în fapt unidirecționată, ci bidirecționată: așa cum structurile societale supervin acțiunilor agenților sociali, la fel acțiunile agenților supervin structurilor. Interdependența biunivocă dintre acțiuni și structuri se sprijină pe însăși existența agenților sociali. Spre exemplu, structurarea rețelelor de comunicare lingvistică prin internet nu ar fi posibilă fără acțiunea continuă creatoare
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
Și, invers, în lipsa unei rețele de comunicare structurată predefinită, agenții comunicaționali nu ar avea acces la relee de comunicare. Dubla interveniență se reduce, în cele din urmă, la stratificarea prin act: comunicarea prin acțiunile agenților produce niveluri diferite ale restructurării societale. Mai concret, actul comunicării (în exemplul de față) nu este posibil în afara folosirii, înțelegerii și restructurării continue a limbajului internautic. Ca urmare, la nivel metateoretic, distincția actor-structură nu face altceva decât să se constituie într-un element pur instrumental. După cum
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
relativismul axiologic) și, respectiv, între epoca actuală izomodernă, a cărei trăsătură axiologică generică o constituie un amestec straniu între contractualism și conflictualism, și setul axiologic contemporan al paradigmei corectitudinii politice. (Paradigma corectitudinii politice implică extrem de variate consecințe la nivelul restructurării societale, atât la nivel de sistem, cât și la nivel acțional, așa cum am arătat în cap. 5.3.) Pornind de la această concluzie intermediară, voi evidenția în continuare unele dintre coordonatele esențiale ale stractificării izomoderne. Destructurarea sistemului geopolitic global, atât prin modificările
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
și de restructurare, rolurile și pozițiile sociale se așază pe alte făgașuri decât cele cunoscute; relațiile și pozițiile geopolitice suferă transformări profunde; structurile comunicaționale, inclusiv cele de limbaj (v. Cap. 6.3.), tind să alimenteze mutații de profunzime în structurile societale, în modul actorilor sociali de a acționa și, implicit, în însuși sistemul social. În cadrul unei societăți funcționale care să absoarbă schimbările structurale izomoderne, putem vorbi, înainte de toate, despre distribuția echitabilă a capitalului conflictual. Un exemplu relevant este promovarea ideii de
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
să ne inducă în eroare. Așa cum observam mai sus, s-ar putea să existe o limită a cumulului de libertăți și drepturi pozitive dincolo de care sistemul social să riște destructurarea. În contextul personalizării și delimităriii identitare exagerate a individului, structurile societale tind să stocheze tot mai multă informație despre fiecare individ, nu atât pentru simple statistici sociale, cât pentru un control social cât mai performant. Așa se face că în era izomodernă a globalizării (pe toate palierele) și a informației extinse
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
un subiect colateral este cel legat de drepturile de autor. Restructurarea va consta aici, firește, în transferul accentului de pe calitatea informației punctuale publicate pe căutarea, într-un vast ocean informațional, a itemilor relevanți pentru receptor/destinatar. Altfel spus, unele structuri societale se reformează în jurul unor nuclee ideatice constituite din cuvinte-cheie introduse într-unul dintre motoarele de căutare ale internetului. Riscul major rezultat din destructurarea prin relativizarea căutării este acela al dobândirii unor itemi informaționali irelevanți sau superficiali. Așadar, restructurarea ar putea
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
procesul de urbanizare va conduce probabil la accesul tot mai uniform al populației la informația globală. Capitalul informațional tinde să devină egal distribuit prin dezvoltarea unei puternice "clase medii informaționale", cu acces la informația globală iar aceasta reprezintă întocmai restructurarea societală la nivel de comunicare și cunoaștere. Este un proces fără precedent în istorie și constituie unul dintre elementele definitorii ale perioadei izomoderne. Conceptul de clasă socială ne-a devenit atât de familiar prin contribuția unor întemeitori ai teoriei sociologice clasice
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
conflictelor Comunicare lingvistică Galaxia Gutenberg Mediamorfoze catalimbaj Percepție ontologică Univers universuri multiple metavers Agenți sociali Individualitate indistinctă. Turbulențe Societate structurată disipativ, bazată pe indivizi identici aprioric. Identitate socială mai presus decât cea personală Individualizarea reflexivă. Valorizarea recursivă, prin stractificare. Structură societală a modernismului Structurare (impunerea setului valoric al modernității inițiatoare) Destructurare (postmodernitate; relativizare axiologică) Restructurare. Izomodernitate fractală; structuri disipative Grupări sociale Diviziuni în colectivitățile comunitare Apariția și teoretizarea conflictului de clasă, în cadrul sistemului de stratificare Restructurarea ierarhiei de clasă în funcție de prestigiul
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
cercetarea formelor, morfogeneză Structurare politică Ieșirea din absolutismul puterii Societăți totalitare, sub umbrela "drepturilor omului". Societăți, prin contrast, în Occidentul evoluat. Politică a conviețuirii, cooperării și negocierii Principiul identității de sine în cadrul modernității Societatea cunoașterii axiomatice; progres gnoseologic, politic și societal Teleologia istorică; societate a căutării de cale și de sine istoricistă Societatea cunoașterii recursive, reflexive. Multiculturalism Axiologie a drepturilor fundamentale (naturale) Drepturile la viață, libertate, egalitate, securitate, proprietate Aceleași drepturi, cu interpretări alterate și variabile Corectitudine politică Percepție asupra modernizării
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
Drepturile la viață, libertate, egalitate, securitate, proprietate Aceleași drepturi, cu interpretări alterate și variabile Corectitudine politică Percepție asupra modernizării românești Forme fără fond Izomorfoze fără atractori Modernitate tendențială Tabel 9. Modernitate originară versus izomodernitate redempțională Concluzii Destructurarea postmodernismului și restructurarea societală în forme și comportamente individuale pe care le numesc izomoderne nu vor putea decât să ne stârnească noi curiozități și o tot mai mare uimire pe măsură ce societatea se dezvoltă în ritmuri accelerate și pe coordonate nebănuite măcar în trecutul apropiat
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
din modernitatea Iluminismului "pre-postmodern". Însă modernitatea pe care o traversăm continuă să parcurgă vortexuri imprevizibile atât pentru teoreticienii modernității timpurii cât și pentru cei ai modernității târzii. Izomodernitatea nu înseamnă altceva decât un proces fractal, autorepetitiv și autoregenerativ, împrumutând caracteristici societale și culturale specifice modernității timpurii. Ca atare, enunțul ipotezei inițiale ar trebui reformulat sub mantia regenerativă a următoarei teze: Societatea postindustrială parcurge un profund proces de mutații morfogenetice, în care sunt recuperate unele dintre valorile modernității timpurii, prin transcenderea relativismului
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
începutul acestei lucrări. Astfel de procese fac parte din izomodernitate. Ele nu se sfârșesc însă nici prin simple decizii individuale, colective sau politice și nici prin iluzii deșarte. Câtă vreme natura umană va fi atât conflictuală, cât și pacifistă, schimbările societale vor edifica noi structurări uneori haotice și adeseori fractale sau turbulente. Ceea ce înseamnă că evoluția sau involuția izosocietală este în plină desfășurare și că numai nouă ne stă în putere să ne decidem propria soartă. Bibliografie consultată Academia de Înalte
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
2 1 8 7 10 9 SOCIETATEA IZOMODERNĂ 12 11 SOCIETATEA IZOMODERNĂ 14 13 SOCIETATEA IZOMODERNĂ Introducere 20 19 SOCIETATEA IZOMODERNĂ Modernitate, modernism și modernizare în societatea postindustrială 26 27 SOCIETATEA IZOMODERNĂ Modernitate, modernism și modernizare în societatea postindustrială Structuri societale ale modernității SOCIETATEA IZOMODERNĂ Spre o abordare paradigmatică morfogenetică 64 63 SOCIETATEA IZOMODERNĂ Hierofania noilor spații geopolitice de interferență 82 81 SOCIETATEA IZOMODERNĂ Paradigma conflictului și contractul social actual 102 101 SOCIETATEA IZOMODERNĂ Babilonul virtual: mediamorfoza și cibersociologia 148 149
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
sunetelor, în bobi, în cafea, în palmă etc.), divinația este și un fenomen social care, dincolo de aparențe, dă seama de aspectul profund al ființei umane. Capitolul 2 DIVINAȚIA ÎN SOCIETATE. PRACTICI, CARACTERISTICI ȘI REPREZENTĂRI SOCIALE Abordarea divinației într-un context societal poate părea riscantă și hazardată câtă vreme privim divinația ca pe un act, practică sau artă particulară extrem de individualizată. În plus, varietatea tehnicilor complică foarte mult lucrurile. În general, definițiile pe care ea le-a primit țin mai mult de
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
mulți dintre cei care folosesc expresia new media, fac referire la formele expansive ale new media, precum unele rețele de socializare, însă, foarte puțini reușesc să ofere o explicație și o argumentare coerentă a substanțialității new media în praxis-ul societal și o definesc atribuindu-i mult mai multă ambiguitate decât se presupune că o incumba. De aceea, clarificarea terminologica și conceptuală a caracteristilor și formelor new media, chiar istoricul acestor noi medii tehnologice, s-a considerat că sunt necesare definirii
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
mass-media, ca mijloace de comunicare în masă, incepand cu presa scrisă, radio, televiziune și încheind cu Internetul. Comunicarea de masă prin componentele mass-media a democratizat accesul la informații prin adresabilitatea către o societate de masă, facilitând circulația informațiilor în spațiul societal, interconectând segmentele sociale constitutive. Relaționarea mass-media și opinia publică, din perspectiva mijloacelor de comunicare în masă, constituie modalitatea de legitimare a politicului în spațiul public prin sondaje, dezbateri televizate, campanii electorale, comunicare online, blogosfera etc. Funcțiile mass-mediei, de informare, de
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
Comunicarea de masă a activat capitaluri imense, echipamente din ce in ce mai specializate și sofisticate și, antrenând resurse umane uriașe în medierea și mediatizarea prin mass-media a realității și a schimbului de idei, mass-media a devenit astfel "un centru gravitațional", în raport cu toate sistemele societale, guvernând practic existența cotidiană umană. În cadrul mass-mediei, prin apariția și dezvoltarea Internetului și a tehnologiilor digitale, new media își revendică un loc din ce in ce mai dominant și generalizat. New media constituie încă un domeniu al comunicării insuficient explorat în literatura de specialitate
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
teoriei și analizei relațiilor internaționale. Datorită în mare parte muncii constructiviștilor, socialul, istoricul și normativul s-au reîntors în centrul dezbaterii, mai ales în cadrul nucleului american al disciplinei. Până spre sfârșitul anilor '80, doi factori au contribuit la marginalizarea analizei societale în cercetarea din Relațiile Internaționale. Primul a fost materialismul copleșitor al perspectivelor teoretice majore. Pentru neorealiști, determinantul principal al comportamentului statului este distribuția capacităților materiale între state în sistemul internațional, un determinant ce dă statelor motivația de supraviețuire, care, la
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
interogații nu au dispărut deloc din școala britanică a Relațiilor Internaționale. Iar constructiviștii au adus un nou nivel de claritate conceptuală și de rafinament teoretic în analiza societății internaționale și mondiale, complementând astfel și extinzând cercetarea Școlii Engleze. Resuscitând analiza societală, afirmarea constructivismului a generat și un interes reînnoit pentru istoria internațională. Atâta vreme cât teoreticienii Relațiilor Intrenaționale erau devotați ideii că statele sunt conduse de motivații de supraviețuire ce transcend contextul sau de moduri universale de raționalitate, lecțiile istoriei au fost reduse
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA ION I. IONESCU Societatea românească în tranziție Contribuții la o sociologie a capitalismului actual INSTITUTUL EUROPEAN 2012 Cuprins Introducere / 7 Considerații de nivel societal / 27 Amenințări și oportunități / 27 Corupția / 34 Evaziunea fiscală / 37 Concurența / 39 Concluzii / 42 Criza actuală / 45 Piața și statul de drept / 45 Criza / 48 Răspunsuri și noi întrebări / 61 Prefacerile sărăciei / 65 Explicații / 67 Sărăcie rurală / 74 Sărăcie urbană
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
ce li se întâmplă. Diminuarea decalajelor și a sărăciei este problemă majoră din considerente legate de supraviețuirea noastră în ansamblu. Se propun planuri, programe, proiecte, modele, soluții reducționiste, însă, față de complexitatea lumii în care trăim, în care faptele și fenomenele societale integrează, în același timp, dimensiuni economice, tehnice, sociale, politice, culturale. Noua mondialitate pare să inducă un fel de dependență a societăților de un ansamblu coerent de legi, principii, valori, norme care ar asigura o conviețuire societală mondializată. În fapt, este
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
care faptele și fenomenele societale integrează, în același timp, dimensiuni economice, tehnice, sociale, politice, culturale. Noua mondialitate pare să inducă un fel de dependență a societăților de un ansamblu coerent de legi, principii, valori, norme care ar asigura o conviețuire societală mondializată. În fapt, este greu de creat o asemenea "dependență" dacă nu am ales și nu alegem calea hotărând împreună, dacă nu facem cu onestitate bilanțul a ce și cum am gestionat și prognoza a ce și cum vrem să
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
participare"8. Unii spun că "extensia internațională a drepturilor omului și a normelor cosmopolite" nu înseamnă în fapt decât un discurs frumos care nu ține seama de circumstanțele concrete. Dar trăim o perioadă în care se difuzează ideile despre pluralismul societal, textele juridice cosmopolite, se conceptualizează o "nouă ordine juridică"9. Emergența acestor norme cosmopolite ar trebui să protejeze indivizii în societatea globală, dar concret, slăbirea suveranității statelor naționale aduce multe pericole și unele oportunități pentru ei. Formarea statelor moderne a
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
finanțele, banii fac legea; • viabilitatea sistemelor sociale depinde de prezența ciclurilor de stabilizare (reciclarea materialelor etc.), și a ciclurilor de schimbare (autoorganizarea, auto-producerea, autogeneza); identificarea științifică a acestor procese ne-ar putea ajuta să estimăm gradul de viabilitate al organizării societale actuale); • viabilitatea societății poate fi consolidată dacă aceasta are o imagine de sine mai pertinentă decât cele produse de disciplinele specializate; în acest sens, cercetarea, educația în vederea dezvoltării durabile sunt foarte importante 70. Paradigmele sunt dificil de schimbat, dar nu
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
în acest sens, cercetarea, educația în vederea dezvoltării durabile sunt foarte importante 70. Paradigmele sunt dificil de schimbat, dar nu imposibil. În sociologie putem pleca și de la alte moduri de a vedea lucrurile, oamenii, grupurile. Iași, septembrie 2012 Considerații de nivel societal A căzut "zidul Berlinului" zidul dintre referenți ideologici și politici în concurență. S-a terminat "Războiul Rece". Au apărut alți "făuritori de coșmaruri" și "teroriștii". Se spune că lumea este "multicentrată", dar multinaționalele conduc lumea. Multe reglementări internaționale scapă de sub
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]