1,301 matches
-
așezată „nevoia continuă de informare cu seriozitate” asupra problemelor complexe din țara respectivă. Rangul II a fost saturat de ideea statuării unui set de relații cu partenerii străini, iar pe locul III s-a aflat „deschiderea” spre problematica economică și socioculturală a zonei în care se desfășoară activitatea diplomatică. Rangul IV a fost acordat de respondenți rolului de negociator - care include cunoștințe generale diverse și de specialitate, abilități și experiență în domeniu. Dacă încercăm o suprapunere a temelor conținute în cele
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
Psihologia muncii - relații interumane, Editura Didactică și Pedagogică, București. Zlate, M. (2004), Leadership și management, Editura Polirom, Iași. Sofia Chirică* Inteligența organizațiilor ca atribut al cogniției distribuite Abstract The paper proposes an understanding of organizational intelligence as an attribute of sociocultural distributed cognition. The model of distributed cognition is applied to the study of the formal meeting current practices of the council of administration in a higher education organization. Delegates of various organizational substructures, the members of the council of administration
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
a case of organizational intelligence manifestation. Key words: socioculturally distributed cognition, functional systems, propagation of reprezentations. 1. Modelul cogniției distribuite • Un scop practic și o nouă perspectivă în științele cognitive Edwin Hutchins și colaboratorii săi au dezvoltat modelul „cogniției distribuite” sociocultural drept cadru teoretic pentru studiul rezolvării problemelor în situații de muncă, dar și pentru a aduce o nouă perspectivă în științele cognitive. Modelul deservește înțelegerea organizării sistemelor cognitive. Ca în alte teorii din științele cognitive, procesele cognitive sunt cele implicate
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
inferență, raționament, învățare etc. Intuiția teoriei cogniției distribuite este că, în general, fenomenele cognitive sunt mai bine înțelese ca procese distribuite, nu individuale. Procesele distribuite sunt cognitive în sens tradițional, adică sunt procese „computaționale”. În studierea cazurilor de cogniție distribuită sociocultural, accentul se pune pe modul cum este distribuită cogniția între diferite persoane și variate artefacte și pe modul cum depinde cogniția atât de reprezentările interne, din mintea oamenilor, cât și de reprezentările externe, în mijloace tehnice și alte artefacte culturale
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
procedura de studiu Metoda utilizată, observarea directă, participativă, a fost ghidată de ceea ce Hutchins (1995a) numește „etnografie cognitivă”. Pentru înțelegerea naturii cognitive a metodei etnografice, reamintim că în metodologia cogniției distribuite unitatea de analiză nu este individul, ci sistemul cognitiv sociocultural. Când individul este unitate de analiză, procesele cognitive sunt interne. În sistemul cognitiv distribuit sociocultural persoanele interacționează - între ele și cu artefactele - pentru a crea și coordona reprezentări. Lărgind unitatea de analiză, reprezentările interne ale sistemului devin reprezentări externe în raport cu
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
numește „etnografie cognitivă”. Pentru înțelegerea naturii cognitive a metodei etnografice, reamintim că în metodologia cogniției distribuite unitatea de analiză nu este individul, ci sistemul cognitiv sociocultural. Când individul este unitate de analiză, procesele cognitive sunt interne. În sistemul cognitiv distribuit sociocultural persoanele interacționează - între ele și cu artefactele - pentru a crea și coordona reprezentări. Lărgind unitatea de analiză, reprezentările interne ale sistemului devin reprezentări externe în raport cu agenții individuali care le utilizează în activitatea colectivă. Procesele cognitive ajung astfel observabile; generarea și
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
și cu artefactele - pentru a crea și coordona reprezentări. Lărgind unitatea de analiză, reprezentările interne ale sistemului devin reprezentări externe în raport cu agenții individuali care le utilizează în activitatea colectivă. Procesele cognitive ajung astfel observabile; generarea și propagarea reprezentărilor în sistemul sociocultural pot constitui obiectul observației directe. Practica după care se desfășoară activitatea cognitivă în ședințele săptămânale ale CA în universitatea Beta a fost observată și analizată, urmărindu-se procesul de generare, menținere și coordonare a reprezentărilor, pentru fiecare punct din agenda
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
ședinței este numai o parte. Începute înaintea ședinței și continuate după încheierea ei, activitățile cognitive ale membrilor CA sunt, de asemenea, distribuite în alte structuri organizaționale din care aceleași persoane fac concomitent parte. Unitatea de analiză a activității cognitive distribuite sociocultural este, așadar, variabilă. Pentru unele teme din agenda ședinței CA ea începe în colegiul senatului, se continuă în ședința CA și, apoi, în una sau mai multe structuri subordonate. Astfel, un prim sistem funcțional include activitatea de generare a reprezentărilor
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
însă specificul organizației. Calitatea unui grup organizațional rezidă nu în rolurile celor care îl compun, ci mai curând în modul cum sunt îndeplinite rolurile. Acest mod se cristalizează în practicile curente de desfășurare a activităților comune. Utilizarea modelului cogniției distribuite sociocultural în studiul practicilor de desfășurare a ședințelor CA a permis evidențierea modurilor concrete de îndeplinire a rolurilor în ipostazele funcției de reprezentant în CA. Modelul evidențiază natura activității în această funcție: activitate cognitivă distribuită. Modalitățile concrete de îndeplinire a rolurilor
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
de tipul „oamenii s-au săturat de planuri și planificări de pe vremea socialistă, când totul era pe hârtie și, în fapt, nu se făcea nimic” pare mai degrabă ad-hoc în condițiile în care dificultăți similare au fost întâmpinate în contexte socioculturale și politice foarte variate din întreaga lume. Inovație și adecvare a proiectelor la contextele locale [...] Trebuie distins între situațiile în care inovația răspunde unei cerințe clar formulate și cele în care ea trebuie concepută mai curând ca un răspuns specific
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
armată din munți, celelalte forme ale rezistenței se pot contextualiza Într-o ierarhie sau gradualitate descendentă. În cadrul acestei gradualități pot fi definite tipologii ale mișcării de rezistență ce sunt conturate atât după formele de manifestare, cât mai ales În funcție de implicările socioculturale În aceste mișcări. Într-un prim palier al tipologiei mișcării anticomuniste se pot plasa cele caracterizate de implicarea civică În acțiuni și manifestări anticomuniste: organizații și grupări civile care au făcut permanent propagandă anticomunistă, compuse din intelectuali, studenți, elevi, muncitori
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
de „egoist”. Mai mult chiar, sub presiunea ideologiei, anumite cuvinte pot deveni la un moment dat „politic corecte/incorecte”: persoane cu dizabilități fizice sau psihice/handicapat (Statele Unite), tovarăș/domn (România, perioada comunistă). Uzul unor sintagme/cuvinte este restricționat de convenții socioculturale: dacă în cultura română sunt acceptate sintagme ca doamna Emilia, domnișoara Maria, domul Florin, această asociere apare ca ciudată locuitorilor din Europa de Vest, așa cum folosirea ca apelative, în culturile de limbă engleză, a termenilor Mister (în loc de Sir) și Misses (în loc de Madam
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Attraction. Addison-Wesley Publishing Co. Blaga, Lucian (1936/1985). Spațiul mioritic. În Opere. 9. Trilogia culturii. București, Minerva, p. 189-331. Blommaer, Jan, Jef Verscheueren (1991). The Pragmatics of Intercultural Communication. John Benjamin’s Company. Bravo, Biana, Briz, Antonio (ed.) (2004). Pragmática sociocultural: estudios sobre el discurso de cortesía en español. Barcelona, Ariel. Brown, H. (1994). Principles of Language Learning and Teaching. Prentice Hall. Brown, P., Levinson, S.C. (1979) - Politeness, Cambridge, Cambridge University Press. Byram, M., A. Nichols, et al. (2001). Developing intercultural
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
din chirii, veniturile din dobânzi la creditele acordate, veniturile din câștiguri de capital etc.; pentru a se calcula venitul impozabil, din veniturile brute determinate se scad cheltuielile efectuate pentru obținerea acestora - cheltuielile de producție, dobânzile plătite, anumite prelevări pentru scopuri socioculturale, prelevările la fondul de rezervă și la alte fonduri speciale permise de lege, pierderile din activitatea anului în curs și eventual din anii precedenți; Capitolul 7 83 83 în practica fiscală internațională pot fi întâlnite diferite situații cu privire la impozitarea propriu-zisă
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
Identificarea expunerilor la risc (ex.: expunerea la risc a resurselor umane, expunerea la risc a proprietăților - activele tangibile și intangibile ale instituției, expunerea la riscul de răspundere civilă legală et c.); Identificarea surselor de risc pentru organizație (ex.: mediul fizic-natural, mediul sociocultural, mediul politico-legislativ, mediul intern al firmei, mediul economic etc.); Identificarea consecințelor posibile ale riscurilor (ex.: consecințe fizice, consecințe funcționale, consecințe financiare etc. ). Am prezentat aceste informații pentru că în cazul implementării sistemelor integrate putem identifica riscuri generale și ris curi ale
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
în transferul și asumarea responsabilității decizionale la nivel local, pentru a apropia decizia de cei care sunt direct influențați/interesați de aceasta; • diversitatea culturală și etnică - la nivelul instituțiilor de educație,va fi stimulată exprimarea elementelor identitare ale diverselor grupuri socioculturale care fac parte din comunitatea respectivă; • abordarea etică a serviciului educațional - adoptarea și aplicarea codurilor deontologice pentru personalul didactic, precum și pentru cel din sistemele de control, asigurarea calității și management. Obiectivele procesului de descentralizare pot fi sintetizate astfel: • eficientizarea activității
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
direcția dorită, prin planuri judicios întocmite, care să țină cont atât de necesitățile și oportunitățile acestuia, cât și de constrângerile și vulnerabilitățile sale. Mediul ambiant influențează organizația printr-o multitudine de factori - economici, de management, tehnici și tehnologici, politici, sociologici, socioculturali etc. - fiecare dintre aceștia având impact asupra funcționalității, eficienței și eficacității agentului economic. Managerul său trebuie să fie conștient de existența și acțiunea directă sau indirectă a variabilelor exogene și să încerce luarea lor în considerare în proiecția viitorului, prin
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
însă, în fapt, nu „cererea” și „oferta” intră în relație, ci diverși actori sociali (uneori cu o poziție socială proprie, cu necesități diverse și determinați de interese, motivații, aspirații, credințe proprii). Relația dintre acești actori sociali este dependentă de contexte socioculturale istoricește instituite. Pe de o parte, însăși existența piețelor (formulare mai potrivită decât cea de „piață”), extinderea și conținutul activităților în cadrul lor este condiționată de întreaga structură a societății. Pe de altă parte (și acesta este aspectul principal), rolul sistemelor
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
interacțiune socială) în interiorul sistemului (Gilly, 1984). Persoanele și grupurile nu achiziționează deci valori în același ritm și cu aceeași angajare afectivă, ci filtrând în raport cu anumiți factori psihologici și fiziologici (vârstă, sex, dotare), dar și cu factori sociali și psihosociali. Diferențierile socioculturale se explică și prin condițiile economice și sociale deosebite asigurate în anii de formare. Mediul social, practicile educative furnizate de familie (asigurând un anumit tip de construcții cognitive din partea copilului), atitudinile parentale față de școală (determinând un anumit tip de adaptare
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
în sistemul de educație practici elaborate în afara sa de sistemul social, analiștii constatând adesea o corespondență între cele două sisteme. Dar sistemul de învățământ nu este numai un „reproducător” onest și fidel, ci și un furnizor de idei inovatoare, practici socioculturale, competență tehnică. Educația a devenit un factor important al dezvoltării sociale, faptul cel mai evident fiind amplificarea valorii sociale și economice a educației. „Multă vreme considerată (explicit sau nu) un fenomen marginal sub raport socioeconomic și aproape exclusiv dependentă de
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
produsele” educației, astfel încât „atitudinile, capacitățile, priceperile, obișnuințele și cunoștințele au devenit tezaurul cel mai solid și mai valoros al popoarelor”. Iar din funcțiile sociale ale învățământului (inovare, dezvoltare socială) au derivat căile prin care acesta poate furniza mediului social valori socioculturale: fie direct, prin „stilul” sau comportamentul global al instituției școlare, fie indirect, prin cunoștințele, capacitățile încorporate de indivizii școlarizați și obiectivate în comportamentele lor sociale (Păun, 1983). Școala (inclusiv școala superioară) îndeplinește un important rol social, formează profesioniști, dar și
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
istorice) și importanța lor în actul formativ, în trecut sau în prezent. Domeniul este influențat hotărâtor de orientările valorice ale timpului, de discuțiile pe teme sociale ale fiecărei epoci. Întregul demers educativ este evaluat și orientat prin prisma acestor orientări socioculturale. Desigur, discursul pedagogiei sociale ar trebui să fie unul critic, să evalueze obiectiv practicile educative și să propună strategii de emancipare a celor educați de sub presiunea constrângerilor instituționale. Însă uneori pedagogia socială poate propune ea însăși practici rigide, un sistem
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
de vedere geografic, populația rurală are dificultăți în accesarea serviciilor, inclusiv a celor primare. Din punct de vedere economic, coplata formală și informală limitează explicit, respectiv implicit accesul la servicii, mai ales la cele de vârf. Din punct de vedere sociocultural, populația educată cunoaște mai bine modul în care pot fi obținute beneficiile oferite de sistemul public și este mai preocupată de starea sa de sănătate, solicitând în mai mare măsură servicii medicale. Pentru a rezolva problemele de acces ale populației
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
sunt necesare investiții în infrastructură (ambulanțe, stații de salvare) și de personal, care nu au constituit o prioritate a guvernelor. Nici dimensiunea economică a echității nu va fi influențată de schimbări, plățile informale rămânând o condiție implicită pentru pacient. Latura socioculturală ar fi putut să fie atinsă prin campanii de educație și prevenție derulate de medicii de familie, noii actori din sistem. Deoarece nu s-a investit în acest sens, medicii nu au fost motivați să realizeze astfel de acțiuni, care
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
cenzura actele individului. Rușinea trebuie înțeleasă ca o „frână psihomorală” care împiedică individul să-și manifeste public pornirile sexuale. Acest sentiment psihomoral care este rușinea e rezultatul reprimării sexualității și al compensării acestei reprimări prin interiorizarea valorilor morale ale modelului sociocultural al Cetății. În această privință, rușinea se asociază cu teama, stabilindu-se între ele un raport de echilibru. Mai mult chiar, putem considera „teama de a nu se face de rușine” ca pe o formă de „responsabilitate morală” la care
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]