1,510 matches
-
marmură albă. Aici nu mai erau podoabe, luciul marmurei albe se înfățișa curat, și numai streașina se sprijinea pe un șir de statui cât omul de înalte turnate unele în aur, altele în argint. Acoperișul neted și rotund, învelit în solzi de fildeș, sclipea odihnitor pentru ochi la lumina soarelui, în oricare ceas al zilei. În nopțile cu lună, Auta știa cât era de fermecător acest acoperiș. Spre laturile palatului, mult mai îndărăt și acoperite cu pâlcuri de copaci înfrunziți, se
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
iarăși strigară. Și atunci se apropie de malul lor o plută stranie legată cu frânghii de ierburi, lipsită de pânză și mânată de valuri în voia lor. Numai din întîmplare ajunsese la mal. Pe plută ședea un om și curăța solzii unui pește, care se zbătea încă în mâinile lui. Oprindu-și cu greu pluta într-o scobitură stâncoasă, omul ieși pe țărm. Avea o singură vâslă, care era și lopată și cârmă și undiță. Omul era scund, istovit și gol
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
și o împinge în Coardele Lăutei ei. Femeia este extaziată și esența ei vitală curge în interior, asemenea unui pârâu. În această poziție, femeia se aseamănă cu un iepure care-și linge blana. A opta cale se numește „Peștele cu solzii uniți”. Bărbatul stă întins pe spate cu picioarele întinse, în timp ce femeia îl încalecă de sus, cu fața îndreptată spre fața lui. El îi introduce calm Tulpina de Jad de dedesubt, dar intră numai puțin, oprindu-se pentru a o mișca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
expune trunchiul vibrant al femeii vederii libere și îi permite bărbatului să sugă Marea Libație a Vârfului Median care se găsește în sânii ei. Figura 8.5. Variație creativă în aer liber a poziției cunoscute sub numele de „Peștele cu solzii uniți” A noua poartă se numește „Cocostârci încolăcindu-și gâtlejurile”. Bărbatul stă drept pe genunchi, iar femeia încalecă pe coapsele lui, îngenunchind deasupra lui, cu picioarele desfăcute. Ea își pune brațele în jurul gâtului lui, în timp ce el îi introduce Tulpina de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
săculețul și scoate din el trei bombe afrodiziace pe care i le bagă pe gât. În mod surprinzător, Instrumentul său yang a început să se umfle și s-a ridicat, așa că ea l-a încălecat dornică, în poziția „Peștele cu Solzii Uniți”, și și-a scufundat în ea Tulpina de Jad în totalitate. După al treilea orgasm al ei, el a explodat, într-o ejaculare extraordinară, care, spre mirarea ei, nu a încetat. Retrăgându-se, ea a văzut că Tulpina de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
Pregătește minciogul și încet se apropie și el de locul unde pescuia norocosul de Virgil. Luat de minciog peștele a fost scos la mal și nu mică a fost surpriza când am văzut un crap de circa șapte kilograme cu solzii aurii, mustăți mari și un cap negru cu bot albicios. Bucuros Virgil a pus peștele în juvelnic, pe furiș aruncând spre noi priviri triumfătoare. Nu peste mult timp undițele au început să vibreze, plutele dând semnale de atenție. Crapi, bibani
Locurile natale by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83211_a_84536]
-
5/10 mm. În cazul în care densitatea macrofracturilor este mai mică de 5/10 mm, este foarte probabil ca acestea să nu se datoreze utilizării laturii. În continuare se determină tipul de macro fracturi. Acestea pot fi de tip solzi, rupturi sau gradate. Macro-fracturile de tip solzi sunt produse de spărtura concoidală tipică pentru silex, fiind produse de aplicarea presiunii sau unei lovituri asupra unei suprafețe a laturii uneltei și lasă o urmă de așchiere care este negativul așchiei desprinse
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
densitatea macrofracturilor este mai mică de 5/10 mm, este foarte probabil ca acestea să nu se datoreze utilizării laturii. În continuare se determină tipul de macro fracturi. Acestea pot fi de tip solzi, rupturi sau gradate. Macro-fracturile de tip solzi sunt produse de spărtura concoidală tipică pentru silex, fiind produse de aplicarea presiunii sau unei lovituri asupra unei suprafețe a laturii uneltei și lasă o urmă de așchiere care este negativul așchiei desprinse. Rupturile apar ca fracturi semicirculare, fiind cauzate
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
constând în fragmente de roci vulcanice de culoare neagră, cu structură vitroasă veziculară, cu diametre cuprinse între 0,2 și 4 mm. Majoritatea fragmentelor ceramice prezintă o ardere incompletă. De asemenea, modul de fracturare a fragmentelor ceramice - fractura proaspătă prezentând solzi de argilă - indică faptul că argila utilizată pentru manufacturarea vaselor încadrabile în această categorie de pastă, fie a fost intenționat selectată datorită caracterului său eterogen, fie nu a suferit un tratament mecanic de mărunțire și omogenizare, la fel de meticulos ca cel
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
raportul de aur să fie clar evidențiat în fiecare aspect al construcției. Chiar și natura pare să aibă în vedere, în planurile sale, un asemenea raport. Comparați proporțiile oricăror două camere succesive ale cochiliei de nautil, sau observați relația dintre solzii dispuși în sensul acelor de ceasornic și cei dispuși în sens invers acelor de ceasornic ai unui ananas, și veți vedea că rapoartele descoperite se apropie de raportul de aur (Figura 9). Pentagrama a devenit cel mai sfânt simbol al
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
unul deosebit de interesant: raportul de aur, care are valoarea de 1,61803... Pitagora observase că natura pare a fi guvernată de raportul de aur. Fibonacci a descoperit seria responsabilă pentru asta. Ea dictează dimensiunea camerelor cochiliei unui nautilus și proporția solzilor dispuși în sensul acelor de ceasornic și al celor dispuși în sens invers ai unui ananas. Acesta-i motivul pentru care rapoartele lor se apropie de raportul de aur. Deși seria i-a adus faima lui Fibonacci, opera lui, Liber
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
n.1875) izolează ocitocina, hormon stocat și dat în circulație de lobul posterior hipofizar care stimulează contractilitatea uterină și ejecția de lapte din glanda mamară. Ea a fost purificată și sintetizată ca octopeptid, format din aminoacizi levogiri. În 1904, Frederich Solz (n. 1860), biochimist german, reușește sinteza adrenalinei numită și epinefrină cu acțiune simpaticomimetică cu roluri multiple: vasoconstricție periferică și centrală, bronhodilatație, hiperglicemie, vasodilatație coronariană, creșterea tonusului cardiac, stimularea oxidărilor biologice. Izolarea în serie activă a hormonilor, continuă cu tiroxina (Kendall
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
aztece" care, iată, se apropie de sfârșit și mă gândesc cât de puțin ne trebuie uneori pentru o stare care solicită de obicei vorbe mari! Găsesc în nisip și un șarpe făcut din argilă. Pe trupul lui se văd semnele solzilor care vor să sugereze aripile. Așadar, Quetzalcoatl. Argila e roasă de apa sărată și de nisip. În gura întredeschisă și în orbitele goale sunt alge. La noi, în Europa, Afrodita nu mai are, se pare, încredere în trupul ei. A
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
a ciclamei, cu perișori ca acel verde care abia se-ntinge în galbenul lămâilor, cu filiere roze și aproape invizibile inele frez. Aluniul, ultramarinul, galbenul-canar, ocrul și acajuul, verdele-albăstrui trecând lent, cu ape nesfârșite, în albastru-verzui, jadul, pana de păun, solzul de crotal, petalele strălucitoare, cărnoase, a miliarde de flori, toate se întindeau și luceau și sclipeau și se confundau și se separau, piereau și reapăreau pe pielea umedă a marelui păianjen, în nuanțe metalice și nuanțe catifelate, încît nici o floare
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
am auzit pe Lee cum trage adânc aer în piept. Pe ecran se ivi un braț care-i întinse lui Betty un obiect cilindric. Ea îl luă, iar aparatul de filmat oferi un gros-plan. Era un penis artificial acoperit de solzi, iar din glandul mare și circumcis ieșeau niște colți. Betty, cu ochii mari, sticloși, îl luă în gură și-l supse. Brusc, imaginea se întrerupse, apoi apăru Lorna goală, întinsă pe un divan, cu picioarele răscrăcărate. Betty apăru din nou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
era liniștită. Sclavul nubian duse mica barcă până la intrarea îngustă a faimoasei peșteri, unde apele reflectau o inexplicabilă lumină azurie. Poeții scriau că văzuseră printre stânci zeități acvatice cu părul ud, pe care acea fosforescență părea că le acoperă de solzi, asemenea cozilor sirenelor. Se întinseră pe fundul bărcii, fiindcă, din cauza fluxului, gura peșterii era acoperită de apă aproape în întregime. Printr-o mișcare pricepută a vâslelor, barca alunecă pe sub boltă și intră în grotă, lăsând în urmă strălucirea soarelui. Ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
decât o altă pervertire a individului ce vrea să-și Înfrângă condiția printr-o alienare și mai sofisticată. O, Sfinte Antoane, nici un vis erotic nu se apropie fără să fiu alergat de bacante prin codri de pofte carnale, zornăind din solzii concupiscenței oarbe. Torturi ale iadului cărnii, lăsați-mi o clipă de răgaz, o singură clipă, ca să mă scutur de aburii visului obscen. (duminică) Azi e duminică. Ca de obicei, merg la cenaclul „Junimea“. Citește Octavian Stoica o proză parabolică, intitulată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
pitoresc la modul vlahuțian. Ei, iată Podul! Nimic mai impresionant În acest oraș a cărui construcție unică este Grădiștea decât arhitectura maiestuoasă a Podului. Pași redundanți pe carcasa lui sonoră; nu știi ce să privești, apele tulburi de dedesubt sau solzii metalici, Încolăcindu-se pe brațele musculoase, sobre. Pe aici se merge spre Slătioara, fetele se opresc pe pod, deasupra celui de-al doilea braț, iar băieții coboară și fac baie. Careva lansează prima barcă de hârtie; Irimescu se avântă Înotând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
ce-și schimba culorile pentru a fi cât mai atrăgător; mă ademenea, mă fluiera cu ochii ficși, dar plini de iubire. Am observat că avea un fel de capișon de fulgi pe cap, cum au păsările fantastice din basme, iar solzii de pe piept Îi străluceau În funcție de reflexele luminii; În pântecul lui, ceva se mișca spasmodic, după forma reconstituită din exterior părea să fie o broască. Dar În momentul când am ajuns aproape de locul respectiv, șarpele a dispărut, deși Îl simțeam cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
lumină pâlpâind parcă din lămpi cu gaz afumate, ce lăsa impresia că vine din cel mai adânc cotlon al vaselor acelora, ca și când ar fi fost umplute cu lumină și dogoare. Trupurile eroilor, acoperite cu platoșe formate din zale ca niște solzi, purtau coifuri, lănci și scuturi, dar bătrânii sileni erau complet goi, menadele petrecărețe, mai mult dezbrăcate; era de-ajuns o privire să simți în mână tulpina florii de agavă și să iei parte la dansul care rupea toate lanțurile, așa cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
laturi, cu ochii țintă pe țuguiul imens de țiglă roșie al casei de peste drum, acum înnegrit de fumul limbilor de foc șuierate prin mai multe ferestre, încolăcite pe stâlpii de susținere, prelinse în lungul grinzilor, despicate la nivelul acoperișului de solzii olanelor care crapă, înfierbântați, cu un pârâit de os frânt, și alunecă în stradă cu un pocnet sec, cu ochii țintă la țuguiul imens zbătându-se în incendiu, despuiat brusc de sobrietatea și grandoarea care-l făcuseră un reper în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
nu fusese fărâmat, pătrunzând prin ferestre; înfiorându-se și de glasurile care dintr-odată au început să ajungă până la el, nimic distinct, doar câte o vorbă sau și mai puțin, un oftat sau doar icneli, ca niște țipete înfundate, atunci când solzii înfierbântați se fărâmau de caldarâm, urmărind cu privirea și pâclele de fum, la început doar rotocoale și colaci negri deveniți acum o masă mai mult cenușie, ca o pânză, cu forme schimbătoare în fiecare clipă sub colții vântului care bătuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
laturi, cu ochii țintă pe țuguiul imens de țiglă roșie al casei de peste drum, acum înnegrit de fumul limbilor de foc șuierate prin mai multe ferestre, încolăcite pe stâlpii de susținere, prelinse în lungul grinzilor, despicate la nivelul acoperișului de solzii olanelor care crapă, înfierbântați, cu un pârâit de os frânt, și alunecă în stradă cu un pocnet sec, cu ochii țintă la țuguiul imens zbătându-se în incendiu, despuiat brusc de sobrietatea și grandoarea care-l făcuseră un reper în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
nu fusese fărâmat, pătrunzând prin ferestre; înfiorându-se și de glasurile care dintr-odată au început să ajungă până la el, nimic distinct, doar câte o vorbă sau și mai puțin, un oftat sau doar icneli, ca niște țipete înfundate, atunci când solzii înfierbântați se fărâmau de caldarâm, urmărind cu privirea și pâclele de fum, la început doar rotocoale și colaci negri deveniți acum o masă mai mult cenușie, ca o pânză, cu forme schimbătoare în fiecare clipă sub colții vântului care bătuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
nemișcate ca niște panglici ale tăcerii Noaptea a pus lacătul ei nevăzut peste roțile care au vânturat glasul veacului Noaptea a neclintit aceste batoze ale gândului A legat în căpițe grâul pentru legănarea ochiului A oprit împreunarea literelor fulgerând ca solzii Și toată sala mașinilor e un muzeu cu monștri marini... Noaptea docherilor, a minerilor din saline, „noaptea ucenicului ciubotar”, bibliotecile („aceste anticamere ale veșniciei”) sunt alte asemenea motive, adesea abia schițate, în jurul cărora se desfășoară asediul imaginilor. Căci ceea ce se
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]