992 matches
-
număra voturile prefectul și oamenii lui. PD Prăpădiți Demni, prin diverse cotloane, cu nădejde-n Băse Domn de la care așteaptă ca și altă dată să le cadă mălaiul, cu hârzobul de la București, înfundat prin capitală, disprețuitor pentru vasluieni, președintele nici măcar somnoros nu mai răspunde la telefon, prim249 vicele (de la Prut) călător prin Ucraina portocalie, și vice-ii nu chiscuie nicicum. Paralizați de frica întâlnirii cu alegătorii se sprijină în Cârja mereu săpată de (Idri) cineva, dar cu nădejdea c-o sticlă mai
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
I, fără să se consulte cu dumnealui, a „trădat" mișelește țara la ruși, ba se trezește vorbind cam cum ar fi comandat el trecerea Prutului, dacă întâmplător l-ar fi chemat Antonescu (e vorba de generalul Antonescu și nu de somnorosul Crin), ba mai știu eu ce tâmpenie îi mai iese din gură în efortul său de a vedea scroafa în copac, pe cea mai înaltă cracă. Insă, uneori se mai întâmplă și scurtcircuite în sportul acesta, în relațiile cu „intelectualii
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
I, fără să se consulte cu dumnealui, a „trădat” mișelește țara la ruși, ba se trezește vorbind cam cum ar fi comandat el trecerea Prutului, dacă întâmplător l-ar fi chemat Antonescu (e vorba de generalul Antonescu și nu de somnorosul Crin), ba mai știu eu ce tâmpenie îi mai iese din gură în efortul său de a vedea scroafa în copac, pe cea mai înaltă cracă. Însă, uneori se mai întâmplă și scurtcircuite în sportul acesta, în relațiile cu „intelectualii
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
palid glob de argint (U U/, U U/, U U/, U U/, U U/) - tetrasilabice: peonul - cu un singur accent, având indice 1, 2, 3, 4, după locul silabei accentuate: Vânturile, valurile (peon 1: /U U U, /U U U ); Somnoroase păsărele (peon 3: U U/U, U U/U) coriambul - cu două accente: (/U U/: Sara pe deal...) Ritmul poeziei moderne nu mai urmează succesiunea formală a picioarelor metrice, înlocuind accentele de intensitate cu accente afective și stilistice, construinduși cadențele
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Sfântul Niceta îi îndrumă pe cei care manifestă nepăsare față de slujba privegherilor să reflecteze la lipsa de temei a argumentărilor lor și să se încadreze în rugăciunea de obște, participând cu toții la viața spirituală a comunității. Celor leneși și somnoroși le adrezează cuvinte mustrătoare (Proverbe 6, 6, 9-11). Celor bătrâni le dă sfatul să îndemne pe cei tineri și sănătoși să participe la privegheri, iar celor infirmi le spune să nu-i invidieze pe cei ce pot să privegheze, ci
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
întâi trebuie să lași partea inferioară a spatelui să doarmă timp de câteva minute...Îți voi arăta cum să faci...Voi plasa mâna mea pe spatele tău pentru a-l ajuta să amorțească... să adoarmă și să amorțească...ușor și somnoros. Imaginează-ți că pictezi un medicament care amorțește pe spatele tău. Imaginează-ți cum injectezi un antestezic în partea inferioară a spatelui tău...și simți cum antestezicul intră în corp...observă schimbarea senzațiilor pe măsură ce zona amorțește. Kuttner(1986Ă descrie folosirea
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
trezi atunci când dormi și este nevoie să mergi la baie?...și deja te poți întreba dacă acest lucru s-ar putea întâmpla?... te rog să freci încet moneda și pe măsură ce faci asta poți observa cum ochii tăi devin obosiți și somnoroși...și îi poți lăsa să se închidă pe măsură ce asculți această poveste...A fost odată ca niciodată un băiețel care avea un câine foarte special care avea grijă de el în timpul zilei și de asemenea când dormea...atunci când băiatul avea nevoie
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
împrejur...Ce poți vedea? Ce poți auzi?...Este cald sau rece?...și acum, cum te uiți în jur, observi un animal foarte prietenos (poate animalul tău de acasăă care vine spre tine. Și pe măsură ce mângâi animalul prietenos te simți foarte somnoros știind că poți adormi și face astfel încât toate visele tale să fie plăcute. Și dacă te trezești în timpul nopții îți vei aminti repede cum să mergi în locul tău dătător de siguranță repede și ușor, cu mașina ta din nor....și
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
să fie plăcute. Și dacă te trezești în timpul nopții îți vei aminti repede cum să mergi în locul tău dătător de siguranță repede și ușor, cu mașina ta din nor....și atunci când ajungi în locul tău special vei fi deja visător și somnoros atsfel că atunci când îți mângâi animalul prietenos vei adormi profund, foarte relaxat și fericit.... Și cu cât practici mai mult, ai putea chiar să nu observi că s-ar putea chiar să nu te trezești pe măsură ce mergi spre locul tău
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
repete această frază, pe care o auzise de la Faulques - nu aparține niciodată grupului din care pare să facă parte. Cu toate acestea, până atunci el avusese speranța absurdă că timpul avea s-o facă tot mai a lui: niște ochi somnoroși văzuți În fiecare dimineață, un trup care se ofilea alături, În mâinile lui, zi de zi. O bătrânețe senină, cu amintiri. Dar În dimineața aceea, când o văzuse Întorcând fața stropită cu noroi către pod și ridicând pe Îndelete aparatul
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
a murit; nașpa; nedorință; nepotrivit; nu; obligație; obosit; odihnită; Ok; ora; ora 4.30 dimineața; ora 5; ora 7; ora 9; pereche; plăcere; planificare; plictiseală; prematur; prevăzător; probleme; producere; punctualitate; reguli; rouă; sculare; scurt; seara; senzație; sîrguință; mic somn; somnolență; somnoros; sosire; sport; la școală; timp nepotrivit; este timp; în timp; în timp acasă; timpuri; tînăr; prea tîrziu; trezesc; a trezi; a se trezi; trezirea de dimineață; trezit; urît; vreme; zări; 7; 8 (1); 763/160/53/107/0 dimineață: devreme
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
dimineață; trezit; urît; vreme; zări; 7; 8 (1); 763/160/53/107/0 dimineață: devreme (74); soare (59); răsărit (54); somn (53); cafea (35); zori (33); seară (30); rouă (29); început (25); răcoare (22); zi (17); trezire (16); seara (15); somnoros (12); lene (10); pe răcoare (9); frig (8); matinal (8); ceas (6); frumoasă (6); rece (6); zori de zi (6); bună (5); noapte (5); trezirea (5); școală (5); alarmă (4); dulce (4); însorită (4); o nouă zi (4); oboseală (4
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
oameni; obositoare; obositor; oftare; ora 8; oră; oribil; piele; plînsete de copii; poftă de a trăi; porumbei; proaspătă; puritate; e răcoare; răsare; a răsărit; rea; realitate; relaxare; revigorare; cu rîndunici cîntătoare; rocă; cu rouă; sara; senină; somn dulce; după somn; somnoroasă; strălucire; suc de portocale; surprinzătoare; și; de toamnă; timp; tîrzie; tîrziu; trezește-te; trezire în voie; veselă; veselie; viață; vitalitate; zare; zări; zi grea; o zi nouă; ziuă; zîmbăreață; zorile; 5.35; 7.00 (1); 782/184/70/114/0
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
tîmplar; tîmplărie; trainic; trec; unt; untdelemn; vară; vechi; veșnicie; vopsit; ziar (1); 805/190/64/126/0 leneș: puturos (100); harnic (49); somn (34); om (29); eu (25); animal (18); trîntor (16); pat (15); copil (11); prost (11); putoare (11); somnoros (11); obosit (10); trîndav (10); delăsător (8); sărac (8); plictisit (7); rău (7); elev (6); muncă (6); muncitor (6); nemuncitor (6); nimic (6); stă (6); student (6); încet (5); plictiseală (5); sta (5); comod (4); defect (4); nu face nimic
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
miros urît; moartea; monument; morți; movilă; mumie; neant; necaz; neființă; nemurire; niciodată; om; orice; păcate; părinții; persoană dragă; persoane; piatră de la mormînt; de piatră; plecare; pomană; popă; preot; punct final; răutate; război; refugiu; respect; rudă; rude; scîndură; scîrbă; scrum; singurătate; somnoros; stare; statuie; strămoșesc; suspine; Ștefan cel Mare; tatăl meu; tragedie; trecut; văleu; văruit; pe veci; vechi; fără viață; viermi (1); 792/184/78/106/0 mort: viu(104); decedat(55); rece(35); tristețe(35); durere(31); sicriu(25); cimitir (20
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
nou; noutate; nu; de ospătat; parfumat; pădure; pedală; pepene verde; pîine din cuptor; pîine, aer; plăcere; plin de viață; ploaie; portocale; puhav; pui; puritate; putred; rană; rău; reînviat; renumit; reușit; revigorare; revigorat; roua dimineții; rouă; rufe; sabie; salam; silabă; singur; somnoros; student; testul; tocmai bun; trist; ud; valabil; varză; vas; veche; veșted; viață; vin; vitalitate; zăpadă(1); 788/173/69/104/0 prost: deștept (93); idiot (46); incult (22); needucat (22); om (22); neștiutor (18); fără minte (15); rău (14); tîmpit
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Ene; mult; muncă; mustăți; neajuns; necesar; neliniștit; obligatoriu; foarte obosit; obositor; odihnire; odihnit; ora două; pauză; perfect; perne; peste; pești; pierde; pierdut; plapumă; profund; puțin; mai puțin; recuplare; reenergizare; refacere; refacere vitală; regenerare; relaxat; repaos; reverie; scaun; după sex; sforăit; somnoros; somon; stele; încă nu sunt la ore; timp; trezire; trezit; tristețe; util; vară; veche; de veci; veghe; veșnic; veșnicie; viață dulce; visează; un vis; visuri; vitalitate; vreau (1); 818/155/47/108/0 soră:frate(175); familie(75); rudă(53
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
stările sau mai bine zis stimulii unor stări de început, de perfecțiune; aici are loc înțelegerea cu Dumnezeu, în virtutea căreia păcatul nu a ajuns-o niciodată. Ana Blandiana are vocația purității: "Din apă ieșeau trupuri albe de plopi/ Cu forme somnoroase și suave/ Adolescenți frumoși sau doar femei,/ Dulce confuzie, pletele jilave/ Nu îndrăzneau dorința s-o ascundă." Sau: " Trecând din oglindă în oglindă,/ Din apă în apă,/ încearcă într-una,/ Fără să se desprindă/ Dar fără să-nceapă/ Întregul în
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
toți erau puțin retrași, neimplicarea copiilor în discuție (Botaș Oana, Oprea Emanuela) Textele din partea a-II-a destul de greu de înțeles. (Tulia Savulov, Darida Kinga) Atingerea mai multor puncte ale povestirii. (Novanc Andreea) Ori subiectele au fost mai grele, ori copiii mai somnoroși, însă spiritul competitivității, ideile și debate-ul nu au avut același iz de altădată. (Andreea) Am fost împinși să vorbim la un moment dat. Cine dorește, se implică. Poate vrem doar să ascultăm părerile celorlalți. (Bîcleșanu Cristina) A fost foarte bine
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
palid glob de argint (U U/, U U/, U U/, U U/, U U/) - tetrasilabice: peonul - cu un singur accent, având indice 1, 2, 3, 4, după locul silabei accentuate: Vânturile, valurile (peon 1: /U U U, /U U U ); Somnoroase păsărele (peon 3: U U/U, U U/U) coriambul - cu două accente: (/U U/: Sara pe deal...) Ritmul poeziei moderne nu mai urmează succesiunea formală a picioarelor metrice, înlocuind accentele de intensitate cu accente afective și stilistice, construinduși cadențele
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
se spurcă. Mîța și cînele, cînd au durere de cap, mănîncă iarbă. Antihrist Antihristul are să se nască în Vremea de Apoi dintr-o femeie roșie. Anul Nou în ziua de Anul Nou nimeni nu doarme, că tot anul va fi somnoros; nu se dau bani împrumut, și cine n-are bani atuncea va fi tot lipsit. La Anul Nou, de demînecate, fiecare om trebuie să ia în mînă unealta cu care lucrează în cursul anului și s-o mînuiască de trei
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în ziua de Sf. Gheorghe, că e bună de vite cînd li se împietrește ugerul. E bine să se ia cu capul și pielea goală. în ziua de Paști nu e bine să doarmă omul, că apoi acel om e somnoros peste întreg anul și vara îi plouă pologul*. Lumînările ce rămîn de la Paști să le aprinzi cînd pleacă dănacii și fetele mari la horă; și să treacă printre ele, ca să se uite lumea la ei ca la Domnul Hristos. în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în vreo casă, apoi dorm casnicii, așa că se poate lua tot din casă; dacă însă furii* leagă încă cu dînsa ușa, apoi casnicii nu se mai scoală pînă ce nu vine cineva să dezlege ușa. Dacă dormi în sărbători mari, somnoros vei fi peste tot anul. Să nu dormi în ziua de Paști, căci îți fură dracul pasca. în ziua de Sf. Vasile, cine va dormi tot anul va dormita. Se crede că acela care are un somn ușor este deștept
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
minte, iară cel ce doarme greu, acela îi cam bondolan*. De-i dormi în ziua de Sf. Gheorghe, iei somnul oilor. în ziua de Sf. Gheorghe nu e bine să dormi, căci acela care ar face-o aceasta ar fi somnoros prin întreg anul, și pologul lui ar fi totdeauna plouat. Copiii mici nu-i bine a-i lăsa să doarmă în timpul apusului soarelui, căci la din contra, ei nu vor dormi noaptea. Cînd copiii rîd prin somn, văd pe Dumnezeu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
sfetitel - ierarh sfleder - sfredel sfoiegi (a) - a (se) strica sisiac - pătul de nuiele sitișcă - vas-strecurătoare pentru lapte sîmbră - asociere la muncile agricole sînger - arbust slobozîtor - băț care fixează sulul războiului de țesut smînci (a) - a smuci solomîzdră - șopîrlă somnișor - plantă somnoroasă - plantă somoldoc - smoc; legătură de lînă sor - șoric sorb - vînt cu vîrtejuri spată - pieptene de urzit spăriete - boală din sperietură spelcă - agrafă spițălnic - sfredel spîrnel - semn; vîrtej sporiș - plantă spuză - cenușă cu jăratic spuzi (a) - a (se) umple de bube
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]