1,822 matches
-
prea îl iubesc, am și spus odată că-i deschis țarcul de mânze cu nări dilatate, în loc să mă înțeleagă măcar pe jumătate, a luat-o anapoda, dar îmi fac „mea” că prea-mi umple grădina și merele-s bune, minune! SONATA LUMII CU INSTRUMENTE DEZACORDATE când în marginea de pădure nu dănțuiește aer frânt și-ntrupat iar în triluri, în șoapte când e fuga mistreților mai săracă în tropote decât vocea gonacilor când gâtul privighetorii se ascunde pe fundul cuibarului și răgacea
POEME DE SFÂRŞIT DE AN de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374156_a_375485]
-
de ruletă când plutește veninul între frații de-o mamă de-o prispă când pe stradă se plimbă cuțitul ascuțit în afara cămășii când străbate desculță aleea țâfna de orice din nimic când poetului noaptea pe lună îi e frig de sonată și fugite-s ascunse și rima și muza când la marginea drumului se încearcă-n zadar dezghiocarea din fiare și-n afară de piste se tot cată cutiile negre printre giulgiuri și fumuri când se uită vorbirea trecută legea apărând parapete
POEME DE SFÂRŞIT DE AN de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374156_a_375485]
-
exista inca- toate articolele: VIZUALIZARE - articole publicate:articole- numar total de accesări:accesari- numar total de voturi:voturi- numar total de cititori:cititori->accesari / articol->accesari / cititor->voturi / articol->cititori / articol I. ADINA DUMITRESCU - CUVINTE AȘTERNUTE CUVINTELOR, PAUZE, CONVERTIRE-N SONATĂ, de Adina Dumitrescu, publicat în Ediția nr. 2249 din 26 februarie 2017. Amprentă personală înfiată prin citirea cărții „RĂSPUNSURI PENTRU ANNE” Sonettina de Ovidiu Oana-Pârâu N-am dorința și nici menirea de critic, de erudit cititor și nici, Doamne ferește, de
ADINA DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/374158_a_375487]
-
să te muleze. Te freci la ochi. Îi deschizi iar. Pe câmpu-ți întreg, vizual, un holz-șurub mare cu cap înfiletat cu petală de roză ce nu lezează dedesubtul care este o carte. Citești pe cotor „RĂSPUNSURI PENTRU ... IV. ADINA DUMITRESCU - SONATA LUMII CU INSTRUMENTE DEZACORDATE, de Adina Dumitrescu, publicat în Ediția nr. 2206 din 14 ianuarie 2017. când în marginea de pădure nu dănțuiește aer frânt și-ntrupat iar în triluri, în șoapte când e fuga mistreților mai săracă în tropote decât
ADINA DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/374158_a_375487]
-
acel strigăt pierdut pe abscisă?!... Zidește-mă iute, faptura să-mi piară, Dar lasă-mi o geană spre tine deschisă!... De ce eu sunt Ana-ntre pietre și scânduri, Lumina se stinge și visele mor, Iar umbra valsează scriind printre rânduri Sonata uitării pe-aripi de condor. Te-oprește o clipă, privește spre soare, Cu palmele pline de lutul flămând, Așează-mă-n cântec, chemări de cucoare Și strigătul meu va fi un descânt!... Referință Bibliografică: Descânt / Elena Spiridon : Confluențe Literare, ISSN
DESCÂNT de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362281_a_363610]
-
În zece minute sînt sub feericul brad. Ce văd? Un fel de sabat, dar nu unul sumbru, ci bucuros, ferice, bun, întremător. Cine-s? Mă prind și pe mine în... jocul lor cel straniu. Da, încep să-i recunosc: delicata sonată ce se dezbrăcase, în toamnă, și făcea top-model în vitrina luxoasă, zurliii din Trupa Moon, femeia din Renault, urmărită, cu Honda lui năucitoare, de soțul hipergelos, marele pirotehnist, delicata balerină care voia să se arunce de pe pasarelă, grăsanul care n-
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
547, Catrenele fetei frumoase (Leș quatrains de la belle fille), p. 551, Poezia (La poésie), p. 557, Vara lângă rău (Été près de la rivière), p. 559, Drumeție (Chemin), p. 563, Oda simplisimei flori (Ode à la plus simple fleur), p. 567, Sonata lunii (La sonate de la lune), p. 569, Ermetism (Hermétisme), p. 571, Madrigal (Madrigal), p. 573, Cântec în doi (Chanson à deux), p. 575, Oglindă din adânc (Le miroir des profondeurs), p. 577, Moară (Le moulin), p. 579, Cântec înainte de-
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
frumoase (Leș quatrains de la belle fille), p. 551, Poezia (La poésie), p. 557, Vara lângă rău (Été près de la rivière), p. 559, Drumeție (Chemin), p. 563, Oda simplisimei flori (Ode à la plus simple fleur), p. 567, Sonata lunii (La sonate de la lune), p. 569, Ermetism (Hermétisme), p. 571, Madrigal (Madrigal), p. 573, Cântec în doi (Chanson à deux), p. 575, Oglindă din adânc (Le miroir des profondeurs), p. 577, Moară (Le moulin), p. 579, Cântec înainte de-a adormi (Chanson
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Târgul de fete (1933), se consacră și ca scriitor. În deceniul al patrulea, mai colaborează sporadic la „Săptămâna CFR”, „Viața literară”, „Vremea”, „Azi”, „Familia” ș.a. În acestea îi apar nuvele și fragmente din noi romane (Regele Andrei Iacobi, Prințesa migrenelor, Sonata la Abelone), rămase însă nedefinitivate. Poziția câștigată la „Curentul” îi va aduce un post în structura guvernului antonescian și decorarea cu Ordinul „Coroana României”. După 1944 este epurat din presă, exclus din Societatea Scriitorilor Români și deferit justiției cu al
DIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286761_a_288090]
-
După primul război mondial practică avocatura, dar fără convingere, situația materială îngăduindu-i să se dedice literaturii. O primă plachetă de versuri, Revolte și răstigniri (1920), în care sunt antologate versurile scrise între 1916 și 1919, este urmată de drama Sonata umbrelor (1921), pe care Teatrul Național din București o reprezintă în stagiunea 1920-1921 în regia lui C. I. Nottara, interpret și al rolului principal alături de Lily Popovici-Dominic, soția autorului. Textul dramatic, tradus în limba germană de Max Hochdorf, va fi
DOMINIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286820_a_288149]
-
caracteriza adecvat, ca „un pumn crispat spre necunoscut”. Dar energia necontrolată a protestului, relația prea directă, chiar prozaică, dintre discurs și faptul actual, împreună cu o oarecare lejeritate a lexicului tind adesea să împingă rostirea poetului spre discursiv și banal. Drama Sonata umbrelor este centrată pe o problematică aproape uzată încă de atunci: soarta artistului de geniu într-o societate puțin dispusă ori inaptă să-l înțeleagă și să-l prețuiască. Autorul se pricepe să-și însuflețească personajele, compozitorul orb Ivan Nour
DOMINIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286820_a_288149]
-
a evenimentelor explică suficient interesul oamenilor de teatru pentru acest text. Dar și aici s-ar fi simțit nevoia unei surdine puse demonstrației exagerate și unui maniheism care îngrădește vizibil posibilele deschideri și semnificații. SCRIERI: Revolte și răstigniri, București, 1920; Sonata umbrelor, București, 1921; Schattensymphonie, tr. Max Hochdorf, Potsdam, 1922; Clopote peste adâncuri, București, 1927. Repere bibliografice: I.C. [Ion Călugăru], „Revolte și răstigniri”, SBR, 1920, 2; Șerban Bascovici, „Revolte și răstigniri”, SBR, 1921, 37; L. Rebreanu, Teatrul Național: „Sonata umbrelor”, SBR
DOMINIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286820_a_288149]
-
București, 1920; Sonata umbrelor, București, 1921; Schattensymphonie, tr. Max Hochdorf, Potsdam, 1922; Clopote peste adâncuri, București, 1927. Repere bibliografice: I.C. [Ion Călugăru], „Revolte și răstigniri”, SBR, 1920, 2; Șerban Bascovici, „Revolte și răstigniri”, SBR, 1921, 37; L. Rebreanu, Teatrul Național: „Sonata umbrelor”, SBR, 1921, 51; „Sonata umbrelor” la Berlin, „Ilustrația”, 1922, 4; E. Lovinescu, Istoria literaturii române contemporane, II, București, 1981, 146-148; Perpessicius, Opere, III, 1971, 40-42; Pompiliu Constantinescu, „Clopote peste adâncuri”, VL, 1927, 65; O.B. [Octav Botez], „Clopote peste
DOMINIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286820_a_288149]
-
1921; Schattensymphonie, tr. Max Hochdorf, Potsdam, 1922; Clopote peste adâncuri, București, 1927. Repere bibliografice: I.C. [Ion Călugăru], „Revolte și răstigniri”, SBR, 1920, 2; Șerban Bascovici, „Revolte și răstigniri”, SBR, 1921, 37; L. Rebreanu, Teatrul Național: „Sonata umbrelor”, SBR, 1921, 51; „Sonata umbrelor” la Berlin, „Ilustrația”, 1922, 4; E. Lovinescu, Istoria literaturii române contemporane, II, București, 1981, 146-148; Perpessicius, Opere, III, 1971, 40-42; Pompiliu Constantinescu, „Clopote peste adâncuri”, VL, 1927, 65; O.B. [Octav Botez], „Clopote peste adâncuri”, VR, 1928, februarie; Nichifor
DOMINIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286820_a_288149]
-
3000 de substanțe până să ajungă la cea mai rezistentă la tensiunea curentului din becul electric (atunci s-a impus filamentul de cărbune). Dar teza lui Edison nu se aplică deloc în cazul unui W. Mozart, capabil să scrie o sonată în câteva zile. Este nevoie de muncă, dar nu chiar în proporția preconizată de Edison. b. Importanța exercițiului realizează rolul altei funcții în structura creativității Ă al memoriei. Memoria este numai aparent antagonică imaginației (fiindcă ea păstrează impresiile, pe când imaginația
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
analize atente au revelat că testele care discriminau între copii cu status diferit erau mai cu seamă cele verbale. Diferențele se datorau, așadar, culturii, mai curând decât capacităților subiecților testați. De pildă, un item ce presupunea că subiecții cunosc cuvântul „sonată” nu putea decât să-i dezavantajeze pe cei cu status socio-economic inferior. Întrucât cei mai mulți din părinții de astăzi nu au posibilitatea să transmită copiilor lor un capital semnificativ, sau o fac numai când aceștia sunt deja adulți, singura posibiltate de
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
poezii sau a unei schițe); b) logico-matematică (implicată în rezolvarea unui exercițiu de logică sau de matematică); c) spațială (implicată în buna orientare într-un oraș străin); d) corporală-chinestezică (implicată în sport și dans); e) muzicală (implicată în compunerea unei sonate sau în cântatul la violoncel); f) interpersonală (implicată în găsirea unei modalități eficiente de înțelegere a celorlalți sau de intrare în legătură cu ei); g) intrapersonală (implicată în atingerea unui nivel înalt de autocunoaștere); h) naturalistă (implicată în discernerea tiparelor complexe din
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
ca excelentă amorsă amatorilor de libertate, de nou, de revoluții politice... o idee care nu-i pe placul lui Montaigne. Așadar, renunță la proiectul inițial și depune în acest mormânt gol un buchet de flori uscate - douăzeci și nouă de sonate din tinerețe, palide și cam prea muncite. O trădare a prietenului dispărut. Mai bine liniște și ordine pentru țară decât cinstire a prietenului de altădată... 40. Pluralul cuvântului prieten. Când nu strălucește în domeniul retoricii bune pentru a oferi o
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
nu de puține voci ale criticii literare o apariție puternică în proza românească de după 1989, fiind inseriat la noul „realism apocaliptic” sau la „proza de urât și mizerie”, alături de Daniel Bănulescu, Dan Stanca, Răzvan Popescu, Caius Dobrescu, Răzvan Petrescu ș.a. Sonata pentru acordeon (1993) și Îngerul încălecat (1994) dezvăluiau un prozator de tip american: dur, insurgent, coleric, autoetalându-și fără scrupule și fără pudoare experiențele de viață extrase din medii joase ori „subterane”. Personajele și viața lor conțin deopotrivă ceva din vechii
ALDULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285233_a_286562]
-
evadează la Constanța, unde-i află pe Laur cu țiganca vânzând nămol pe plajă, și altele încă. În exces, calitățile riscă serios să devină defecte, însă virtuozitatea narativă a lui A. este un câștig indiscutabil al prozei românești actuale. SCRIERI: Sonata pentru acordeon, București, 1993; Îngerul încălecat, București, 1994; Amantul colivăresei, București, 1994; Istoria eroilor unui ținut de verdeață și răcoare, București, 1998. Repere bibliografice: Ioana Pârvulescu, Poveste cu cântec, RL, 1993, 51-52; Andreea Deciu, Din păcate, RL, 1994, 37; Ioana
ALDULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285233_a_286562]
-
lansată invitația la colaborare, totodată menționându-se explicit că „revista nu are caracter politic militant”. Alături de poezii, schițe și povestiri, figurează materiale de informație, grupate în câteva rubrici permanente: „Cronica economică”, „Cronica politică”, „Cronica veselă”, „Cronica muzicală” (de la explicații despre sonată, la cronica unui concert susținut de George Enescu la Huși), „Cugetări” (cuprinzând aforisme din Chamfort, Fontenelle, Lev Tolstoi, Maupassant, Hugo). În structura publicației se observă un echilibru între dorința de conservare a tradițiilor și evidenta preocupare pentru transformarea mentalităților și
GANDURI BUNE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287153_a_288482]
-
1956; Poezii și poeme, Chișinău, 1959; Vânt de april, Chișinău, 1959; Pe-un picior de plai..., Chișinău, 1960; Eu, Anicuța și Radu, Chișinău, 1962; Ostroave verzi, Chișinău, 1962; Visătorii, Chișinău, 1963; Când liniștea cuvântă, Chișinău, 1964; Flota mea, Chișinău, 1964; Sonata lunii, Chișinău, 1965; Versuri, Chișinău, 1967; Cutia de rezonanță, Chișinău, 1968; Scoica sarmatică, Chișinău, 1969; Versuri, Chișinău, 1970; Bradul și steaua, Chișinău, 1972; Lumi de cleștar, Chișinău, 1972; Caietul cu scoarțe de chihlimbar, Chișinău, 1975; Drumeție. Oameni și lucruri, Chișinău
GUJEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287382_a_288711]
-
cuprinzând versuri de George Mihail Zamfirescu, Ion Foți, Andrei Marga, Vasile Militaru, Al. Ț. Stamatiad ș.a. Paginile de proza aparțin unor scriitori că N. Pora, I. Peltz, Th. D. Speranția. Teatrul reprezintă o preocupare constantă a revistei: fragmente din piesele Sonata umbrelor de A. Dominic, O patimă omenească de Remus C. Dragomirescu, Mefistofeles de Romulus Seișanu etc. Literatura străină este prezentă, mai ales în primii doi ani, prin câteva traduceri din Guy de Maupassant, Lev Tolstoi, A. P. Cehov și prin comentarii
REVISTA PRESEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289252_a_290581]
-
preferințe și lecturi din Victor Hugo, Théophile Gautier, Byron, Ossian, Chateaubriand, Shakespeare. Încercarea de a ilustra în versuri limbajul simbolic al florilor, ca în Florile vorbesc (1927), nu poate reține atenția. R. a dat prima traducere în volum (1891) a Sonatei Kreutzer de Lev Tolstoi, după o versiune franceză. SCRIERI: Flori de primăvară. Dora și Florin, București, 1879; Zâna florilor. Crivățul, București, 1879; Zâmbiri și lacrimi, București, 1880; Ce timpuri. Ce moravuri!, București, 1880; Sacrificiu pentru sacrificiu, Oravița, 1881; Fata de la
ROSCA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289370_a_290699]
-
Bucuresci. Muzica la sfârșit și început de secol (1882-1904), îngr. și pref. Despina Petecel, București, 1987. Traduceri: Paul Grimm, Misterele din palatul țarilor, București, 1878; A. Bouvier, Domnul Coquelet, spionul, București, 1879; Wilhelm Hauff, Corabia blestemată, București, 1880; Lev Tolstoi, Sonata Kreutzer, București, 1891; Edouard Laboulaye, Călătorie în țara libertății, București, 1912; O.S. Marden, Puterea cugetării, București, f.a; Marc Aureliu, Cugetări asupra vieții, București, f.a.; Al. Dumas-tatăl, Istoria unui mort, București, f.a.; Lamartine, Ischia, București, f.a. Repere bibliografice: N.Ch.
ROSCA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289370_a_290699]