1,225 matches
-
români, grade inferioare, refugiați din țară. Se dorea cucerirea Timișoarei, însă nu s-a ajuns decât până în fața orașului. Un alt grup, pornit din zona Vârșeț, sub comanda lui Octavian Roșu, a ocupat Oravița pentru câteva zile, dar în fața înaintării sovietice legionarii s-au repliat. Ofensiva sovietică a determinat retragerea slabelor unități germane de poliție, a legionarilor și voluntarilor români și germani din Banatul sârbesc, spre sfârșitul lunii septembrie și începutul lunii octombrie 1944. Trimiterea în România a grupului Nicolae Petrașcu
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Serviciului de organizare a sabotajelor și diversiunilor. Cu acea ocazie, Himmler a amintit că se impuneau măsuri energice pentru a-i constrânge pe sovietici să facă pace cu Germania. De aceea, el aprecia că „armatele germane trebuie să opună celor sovietice o împotrivire înverșunată. în spatele sovieticilor trebuie organizate acțiuni militare, teroare, diversiuni utilizând pentru asta grupurile naționale. Ca exemplu concret privitor la organizarea luptei în spatele frontului, Himmler s-a referit la acele lovituri pe care partizanii sovietici le-au dat armatelor
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
aveau să fie emise de către Jandarmerie în lunile următoare, dar și de Marele Stat-Major și structurile informative ale acestuia. Prizonierii germani făcuți de armata română începând din august 1944 nu intrau sub jurisdicția autorităților militare române, ci sub a celor sovietice. Probabil din motive tactice, liderii democrați ai germanilor din România, reapăruți în public după disoluția GEC, chiar dacă destul de timid, au lansat mai multe apeluri prin care îndemnau populația germană să nu mai adăpostească soldați germani. în același timp, cei din
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
au lansat mai multe apeluri prin care îndemnau populația germană să nu mai adăpostească soldați germani. în același timp, cei din urmă erau încurajați să nu se predea autorităților române, care s-ar fi purtat aspru cu ei, ci celor sovietice, de la care s-ar fi obținut asigurări că vor acorda un „tratament avantajos” acestor militari. Autoritățile române se temeau de posibilitatea ca militarii germani să se constituie în „bande de partizani”. Comandamentul sovietic a făcut presiuni asupra românilor să ia
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
pe măsură, practicanți chiar mai versați ai acelorași metode. 6.3. Adepții Uniunii Sovietice contra susținătorilor Reich-ului Dacă până la începutul lunii martie 1945 în acțiunea de urmărire a parașutiștilor fuseseră implicate doar organismele abilitate ale statului român și, bineînțeles, cele sovietice, după 6 martie (instalarea guvernului Groza) s-a produs o accentuată politizare a acestor operațiuni. Un caz ilustrativ s-a petrecut la Ploiești, unde Chestura de Poliție a organizat și instruit o echipă formată din 10 „tineri democrați”, aprovizionarea făcându
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
s-au resimțit din plin și din punct de vedere militar. în 28 februarie - 1 martie 1945, la București a fost dezarmat batalionul de pază a clădirilor Marelui Stat-Major Român. Cu acea ocazie au fost înlocuite santinelele române cu cele sovietice și s-a efectuat o percheziție riguroasă în birouri și depozite. Au fost confiscate documente, plus muniții. în același timp, cele două armate române care erau pe front au raportat că sovieticii le-au interzis orice comunicare prin radio cu
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
o mare autoritate”, ținând cont de funcțiile deținute anterior în armată și ca fost guvernator al Bucovinei. Stoicănescu îi mai comunicase lui Schmidt că „legionarii au în statul-major general un rând de complotiști care vor participa la insurecția împotriva armatelor sovietice”. Membrii „complotului” pregăteau „insurecția garnizoanelor din marile orașe ale României”. în noiembrie 1944, când comandamentul sovietic ceruse desființarea unor garnizoane din orașe, generalul Borcescu, care răspundea de îndeplinirea ordinului, a desființat unele dintre ele, dar în același timp a mărit
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Adela Avramescu, soția generalului Avramescu, primise o scrisoare în care acesta îi scria că aveau să se întâlnească la Sibiu. Numai că, în ziua următoare, familia a fost dusă la Divin (Cehoslovacia), unde se afla comandamentul Armatei a 40-a sovietice, fiind arestați atât ei, cât și însoțitorii lor. Autorităților române nu li s-a dat nici o explicație privind motivele reținerii celor doi generali. Generalul Avramescu era acuzat de complicitate la trecerea de partea inamicului a ofițerilor din armată, iar șeful
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
lovituri de stat în România. Fără îndoială, mareșalul sovietic avea în vedere acțiunile subversive inițiate de germani și de legionari împreună cu ofițerii români nemulțumiți de situația existentă în țară și de maniera în care era tratată armata română de către cea sovietică. Sovieticii oricum nu avuseseră încredere în generalii români, care în cea mai mare parte luptaseră pe frontul de răsărit, dovedind un puternic spirit de corp și fiind animați de anticomunism. După ce în toamna 1944 și iarna 1944-1945 s-au efectuat
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
teritorii ca Ucraina și Belarus nu constituiau anexări, ci reîntregiri ale spațiului rus. Toate aceste idei sunt aprig combătute în fostele state sovietice după 1991, în încercarea de construire a unei noi identități, de cele mai multe ori în opoziție cu cea sovietică. Acest proces are o importanță politică deosebită deoarece în esență este vorba despre cine revendică trecutul, cine este ego și cine alter, cui datorează cetățenii loialitate și pe cine recunosc ei ca deținători legitimi ai puterii. Această miză suscită o
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
sovieticilor, chiar dacă au existat și propuneri românești, retragerea trupelor Armatei Roșii a reprezentat o victorie internă pentru Dej. România a rămas solid ancorată în lagărul sovietic, însă Dej a început să inițieze măsuri care accentuau prioritatea intereselor românești față de cele sovietice. Retragerea trupelor sovietice a fost precedată și asezonată cu noi acțiuni represive împotriva dușmanilor reali sau presupuși ai regimului, noi valuri de arestări producându-se în țară ș.a.m.d. Cel de-al nouălea capitol este dedicat „Gulagului românesc”. Este
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
care a prefațat cartea lui Soljenițân, O zi din viața lui Ivan Denisovici, în condițiile în care în 1950 - cu ocazia unui proces intentat săptămânalului comunist Les Lettres Françaises, care lansase o campanie de calomnii negând existența lagărelor de concentrare sovietice - „calomnia, făcea haz, își bătea joc, nega. Lagăre în Uniunea Sovietică sub dreapta domnie a lui Stalin? Nici gând... Pierre Daix era categoric. Numai după ce existența lagărelor a fost recunoscută de Kremlin, Pierre Daix și-a întors conștiința ca pe
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
am dus și tare ne-am fi dus. Am citit a doua zi discursul papei `n franceză, un discurs de mare ținută, `ntocmit așa fel ca să poată fi ascultat de istoricii de toate culorile”. 1956. Explozia. Percepții române, iugoslave și sovietice asupra evenimentelor din Polonia și Ungaria, ediție `ntocmită de C. M. Lungu și M. Retegan, postfață de Florin Constantiniu, Editura Univers Enciclopedic, București, 1996, p. 206; vezi și Ioan-Marius Bucur, „Situația Bisericii Române Unite `n perioada 1949-1964”, Studia Universitatis Babeș-Bolyai, Theologia
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Hrușciov s-a `nt`lnit la București doar cu Dej și Novotny, s-a deplasat apoi la Sofia și abia de aici a plecat spre Belgrad. Stenograma ședinței Biroului Politic este reprodusă `n volumul: 1956. Explozia. Percepții române, iugoslave și sovietice asupra evenimentelor din Polonia și Ungaria, ediție `ntocmită de Corneliu Mihai Lungu și Mihai Retegan, Univers Enciclopedic, București, 1996 (vezi pp. 329-330). Prin sintagma „de la `nceput” probabil că Dej se referea la momentul `n care sovieticii l-au informat că
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
că nu e recomandabilă o intervenție din afară `n treburile interne ale altor țări; cf. Ioan Scurtu (coord.), România. Retragerea trupelor sovietice, 1958..., ed. cit., p. 45. Aeroportul se afla sub controlul trupelor sovietice. 1956. Explozia. Percepții române, iugoslave și sovietice asupra evenimentelor din Polonia și Ungaria, ed. cit., p. 165. Stykalin, op.cit., p. 70. 1956. Explozia, ed. cit., p. 336. Răspunsul sovietic a fost că „nu era de dorit” o asemenea `nt`lnire, `nc`t era greu de crezut că
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Vezi și Alexandru Popescu, op.cit., pp. 305-306. Perry Biddiscombe, art.cit., p. 197; Andreas Hillgruber, op.cit., p. 267. Au existat divergențe `ntre Hitler și Himmler cu privire la evacuarea etnicilor germani din Banat, regiune `n care la `nceputul lunii septembrie 1944 trupele sovietice `ncă nu ajunseseră; vezi „Protocolul anchetei arestatului Andreas Schmidt din 22 martie 1945”, GARF, fond 9401 (Mapa Stalin), op. 2, dos. 94, ff. 201-202. Horia Sima, Guvernul Național Român de la Viena, ed. cit., pp. 27-29; Filon Verca, Exilul amar, vol
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
ASRI, fond „D”, dos. 141, f. 239). Dintr-un avion trimotor Ju. 52, dar cu `nsemne românești, se semnalase parașutarea mai multor legionari `n regiunea Deva-Orăștie, la sf`rșitul lunii noiembrie 1944. Se pare că avionul fusese interceptat de antiaeriana sovietică, ceea ce `i determinase pe 12 dintre pasageri să sară cu parașutele, unii fiind arestați de forțele sovietice. Scopul parașutiștilor ar fi fost să organizeze centre de rezistență `n România cu misiunea de a lupta contra trupelor sovietice și române (ibidem
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
scrisoare din 31 decembrie 1944 către A.I. V`șinski, A.I. Lavrentiev, comisar al poporului pentru Afacerile Străine ale Republicii Sovietice Socialiste Federative Ruse, aflat la Cartierul general al Armatei Roșii, aprecia că trupele române care erau pe front alături de cele sovietice „luptă prost” (sublinierea noastră), `n Misiunile lui A.I. V`șinski `n România, ed. cit., p. 105, document de la AVP RF (Arhiva Politicii Externe a Federației Ruse), fond 0125, op. 33, mapa 127, dosar 7, ff. 5-6. Constantin Sănătescu, op.cit., p.
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
dar fără a provoca nici o pagubă serioasă. Câteva bombe au căzut În jurul gării și În sectorul unde, cu o jumătate de an Înainte, Își avea sediul conducerea Mișcării legionare. Pentru prima oară s-au răspândit zvonuri că evreii semnalizează avioanelor sovietice pentru a ajuta la localizarea obiectivelor bombardamentului. La 25 iunie În oraș s-a instaurat o liniște apăsătoare. În urma zvonurilor și a schimbării evidente a atitudinilor românilor față de vecinii lor evrei, mulți au Început să se pregătească de o catastrofă
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
său În legătură cu deciziile pe care le-a luat cu privire la evrei. Semne prevestitoare de rele Pretextul oficial pentru izbucnirea pogromului - violării de domicilii, arestărilor, ucideri pe loc și concentrări la Chestură - l-au constituit acuzațiile false că evreii ar semnaliza avioanelor sovietice pentru a le ușura bombardarea eficientă a obiectivelor și că ar fi deschis foc asupra soldaților români și germani care mărșăluiau pe străzile orașului În drum spre front. Dar acestor acuzații le-au precedat semne prevestitoare de rele cu privire la pregătirile
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
alți români „de treabă”, care n-au acționat ei Înșiși, ci au trimis servitoarele să avertizeze patrulele de soldați că În clădire sau În vecinătate trăiesc evrei care periclitează securitatea, că ar fi tras În Armată, ar fi semnalizat avioanelor sovietice ș.a., cu sentimentul Îndeplinirii unei datorii patriotice, acordând Încredere știrilor din presă și de la radio, comunicatelor, care toate Îl indicau pe evreu ca fiind vinovat de dezastrele României. În Încheierea acestui paragraf despre persoane cu ocupații intelectuale și funcționari care
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
compuse după Înțelegerea lor, În conformitate cu ce li s-a cerut - să unifice versiunile pentru a indica un singur „fapt” din care să rezulte o singură concluzie: evreii - comuniști sau nu - au tras În soldații români și germani, au semnalat avioanelor sovietice ș.a.m.d. iar ceea ce s-a Întâmplat după aceea a fost o reacție la faptele lor criminale. Tratarea documentelor Prima refacere a documentelor s-a făcut la Ministerul de Interne, În august 1941, printre altele de teama reacției lui
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
în luna august 1941 unități ale Armatei a 3-a română au participat împreună cu Armata a 11-a germană, la străpungerea liniei fortificate "Stalin" și ulterior la marea bătălie de încercuire de la Kiev soldată cu nimicirea Armatelor 9 și 18 sovietice 43, în timp ce Armata a 4-a română a primit misiunea de a cuceri Transnistria și, obiectivul cel mai important, portul Odessa 44. Referitor la operațiunile militare purtate în vederea cuceririi Odessei de către unitățile Armatei a 4-a, se cuvine a fi
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941, pp. 315-316; Radu Ioanid, Holocaustul în România. Distrugerea evreilor și romilor sub regimul Antonescu 1940-1944, pp. 125-126. 30 Pentru contextul intern și internațional în care România a fost nevoită să accepte ultimatumurile sovietice vezi pe larg Florin Constantiniu, Între Hitler și Stalin. România și pactul Ribbentrop-Molotov, București, 1991, pp. 92-96; Valeriu-Florin Dobrinescu, Ion Constantin, Basarabia în anii celui de al doilea război mondial, Iași, 1995, pp. 149-191; Ion Constantin, România. Marile Puteri și
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
lor inteligente"249..Cu toate acestea, constată autorul, România a devenit "cel mai convențional și rigid dintre statele comuniste", deși recunoaște că "dominația rusească a păstrat măcar liniștea în Balcani"250. Aflată deci între sfera de influență apuseană și cea sovietică, nici măcar comunismul pe care l-a construit această țară nu este autentic, ci o adaptare locală, sau cel puțin așa cum îi reproșează marxiștii occidentali, aceștia având două observații mai importante: "1) că regimul este sever și restrictiv din cauza diversității rasiale
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]