956 matches
-
4, 1983, 6-10. [46] CRUDU, MARLA; COMÂRZAN, TITUS, Precizări privind pregătirea probei de verificare a cunoștințelor de limba și literatura română pentru admiterea în treapta I de liceu, Tomis, 21, nr. 5, 1986, 12. [47] CVASNÎI-CĂTĂNESCU, MARIA, Liviu Rebreanu: Pădurea spînzuraților. în: LL, nr. 2, 1986, p. 203 210. [48] DALEA, IOAN, Curs de metodica limbii și literaturii române. Pentru uzul studenților de la Secția română și al cadrelor didactice înscrise la gradul II și la perfecționare. Timișoara, TUT, 1986, 182+VII
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
român al orașului, Gherman Pantea, instalat de guvern a trimis mareșalului Ion Antonescu o scrisoare, menționând că: “M-am trezit dimineață (23 octombrie - n.s.) având în față o scenă îngrozitoare și anume, pe toate străzile principale și pe la colțuri stăteau spânzurați câte 4-5 oameni, iar populația înspăimântată fugea din oraș în toate părțile. Revoltat, am întrebat cine a făcut această barbarie, această rușine, de care noi nu ne vom spăla niciodată în fața lumii civilizate. Cei în drept mi-au spus că
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
și să înlăture orice rezistență din partea cetățenilor sovietici. Un val de arestări, execuții, spânzurări și arderi a zguduit orașele și satele regiunii, și asemenea acte au continuat până la sfârșitul ocupației. Nu există nicio aluzie la faptul că majoritatea celor împușcați, spânzurați și arși de vii erau evrei. Represaliile de la Odessa, în timpul cărora “mase de cetățeni - bărbați și femei, copii și bătrâni” - au fost arși de vii și împușcați în depozitele de praf de pușcă (silozurile de cereale de la Dalnic) lânga aeroport
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
român al orașului, Gherman Pantea, instalat de guvern a trimis mareșalului Ion Antonescu o scrisoare, menționând că: “M-am trezit dimineață (23 octombrie - n.s.) având în față o scenă îngrozitoare și anume, pe toate străzile principale și pe la colțuri stăteau spânzurați câte 4-5 oameni, iar populația înspăimântată fugea din oraș în toate părțile. Revoltat, am întrebat cine a făcut această barbarie, această rușine, de care noi nu ne vom spăla niciodată în fața lumii civilizate. Cei în drept mi-au spus că
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
și să înlăture orice rezistență din partea cetățenilor sovietici. Un val de arestări, execuții, spânzurări și arderi a zguduit orașele și satele regiunii, și asemenea acte au continuat până la sfârșitul ocupației. Nu există nicio aluzie la faptul că majoritatea celor împușcați, spânzurați și arși de vii erau evrei. Represaliile de la Odessa, în timpul cărora “mase de cetățeni - bărbați și femei, copii și bătrâni” - au fost arși de vii și împușcați în depozitele de praf de pușcă (silozurile de cereale de la Dalnic) lânga aeroport
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
un student s-a spânzurat lângă casa noastră - nici măcar nu l-am cunoscut pe studentul ăla. Numai amintirea faptului că s-a spânzurat În curtea pe care o cunoșteam, Într-un scrânciob, mi-a provocat acest șoc, din cauza amintirii primarului spânzurat. Deci am fost eliberați de armata sovietică, am ajuns la Cernăuți, unde am stat un an de zile pentru că nu puteam să ajungem În România, că nu ni se permitea. În 1945 am ajuns În Iași. Am revăzut familia, casa
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
aflat că el cu fata lui - avea o fetiță tare frumoasă, de 14 ani - nu s-au mai Întors, au murit În Transnistria. Îmi amintesc niște Întâmplări... Acestea sunt cele mai importante Întâmplări pe care le-ați trăit, stările... ? Deci spânzuratul acela m-a șocat foarte tare. Țin minte că, pe când eram În Moghilev, erau niște bombardamente foarte mari și noi ne-am ascuns lângă un pod. Și bombele cădeau În jurul casei unde ne adăposteam, dar acolo n-a căzut nici
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
locuia el - că mie mi se părea acolo un palat, vă dați seama. Știu că am ieșit cu un ordin pentru a mă duce la el, adică să pot ieși din ghetou, și la el pe noptieră am văzut Pădurea spânzuraților de Liviu Rebreanu... Și zic: „Domnule plutonier, ați citit cartea asta?” - „Da, zice” - „Și v-a plăcut?” - „Mi-a plăcut, măi băiete, da’ de ce mă Întrebi?” - „Și, zic, ce mult aș da ca să pot citi și eu o carte!” - „Păi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Întrebi?” - „Și, zic, ce mult aș da ca să pot citi și eu o carte!” - „Păi, uite, zice, ia-o, eu am citit-o și nu mă mai uit la ea - o ai de la mine”... Și țin minte că această Pădurea spânzuraților a constituit pentru mine o salvare spirituală: n-aveam altceva nimic de citit... Cred că am citit-o de 50 de ori - cum aveam o clipă liberă, o duceam cu mine și imediat citeam, că puteam să ies, să mă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
deconectez de la acele gânduri de foamete permanentă... Cred că am adus-o chiar cu mine, dar nu mai țin minte unde am pus-o. A fost o carte care m-a Însoțit tot timpul; Întâmplarea a făcut să fie Pădurea spânzuraților, dar cred că aș fi citit orice... Deci asta era o zi ca multe altele... Sau În momentul În care tata nu mai era cu noi, eu eram așa-zisul cap de familie și surioara mea avea deja 7 ani
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
fete - poate că aveau exploziv și din alte surse, dar, În fine, a explodat. Și atunci aceste fete au fost spânzurate, două câte două, În așa fel Încât tura de zi, care ieșea seara de la muncă, să vadă două fete spânzurate, iar cea de noapte, care venea dimineața, să vadă cum celelalte două fete erau spânzurate. Nu puteai să nu te uiți, că erau o mulțime care te obliga să te uiți ce pățește cineva care sabotează Germania. A fost ceva
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
păți pentru porcăria asta”. Așa am scăpat noi - adică a venit procesul... De la Cluj ne-au dus legați doi câte doi la Tribunalul Militar de Război, excepțional, adică azi te judecau, mâine te Împușcau - te spânzurau, că ei erau cu spânzuratul: era articolul 59, care spunea pentru cutare, pentru cutare, moarte prin spânzurătoare, pentru cutare, pentru cutare, moarte prin spânzurătoare - indiferent de chestii, moarte prin spânzurătoare. Și, după ce ne-au dus la Konty, Închisoarea asta, unde era și Tribunalul Extraordinar, ne-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Memorii 1941‑1944, Introducere și comentarii de Aron Hirt‑Manheimer, traducere din limba engleză de Marcel Biener, Editura Hasefer, București, 1997, 248 p. Autorul unor foarte importante lucrări dedicate Holocaustului: Din umbra crematoriului; Atunci, acolo la Auschwitz; Scrisori de dragoste spînzurate (din lagăr de concentrare); Jurnal Însîngerat; Limbajul morții; Dicționar de lagăr (cu o ediție În lb. italiană, tipărită la Florența, Dizionario del Lager) etc. Vezi nota 17. Kertész Imre (născut la Budapesta, În 1929) a fost deportat În 1944 la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
rădăcini, trunchiuri și frunze, argintul crescând la lună și aurul la soare, o nuntă alchimică umanizată într-o armonie sacră. Alte exemple ale acestei lumi metafizice sunt: Imaginea Sfântului Petru crucificat cu capul în jos, cartea a douăsprezecea a tarotului, spânzuratul care atârnă de un picior, cu celălalt făcând cruce, cu mâinile la spate și din buzunar izvorând un uriaș râu de aur, feciorul de crai dus de calul înaripat cu picioarele pe soare, mâna pe lună și cu capul în
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
români care nu înțelegeau să intre în raiul oferit de aristocrația maghiară. Între acești 40.000 de români omorâți de unguri și secui intră: 4 prefecți și 10 tribuni, 100 de centurioni căzuți în lupte, 100 de preoți și protopopi spânzurați, 300 de sate arse, restul pieriți, tăiați, împușcați, spânzurați, căzuți în lupte. Dacă anul revoluționar 1848-1849 poate fi considerat o „primăvară a popoarelor”, pentru românii din Transilvania a fost o lungă iarnă, din care au ieșit printr-un război revoluționar
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
de aristocrația maghiară. Între acești 40.000 de români omorâți de unguri și secui intră: 4 prefecți și 10 tribuni, 100 de centurioni căzuți în lupte, 100 de preoți și protopopi spânzurați, 300 de sate arse, restul pieriți, tăiați, împușcați, spânzurați, căzuți în lupte. Dacă anul revoluționar 1848-1849 poate fi considerat o „primăvară a popoarelor”, pentru românii din Transilvania a fost o lungă iarnă, din care au ieșit printr-un război revoluționar purtat împotriva împilatorilor de veacuri ă ungurii, - pentru menținerea
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
lui Harap - Alb 3. I.L. Caragiale - În vreme de război, O scrisoare pierdută 4. Ioan Slavici - Moară cu noroc 5. Bogdan - Petriceicu Hașdeu - Răzvan și Vidra 6. Mihai Sadoveanu - Baltagul, Zodia Cancerului sau Frații Jderi 7. Liviu Rebreanu - Ion, Pădurea spânzuraților 8. Camil Petrescu - Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război 9. Hortensia Papadat - Bengescu - Concert din muzică de Bach 1O. G. Călinescu - Enigmă Otiliei 11. Mircea Eliade - La țigănci, Maitreyi 12. Vasile Voiculescu - Lostrița 13. Marin Preda - Morometii I
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
tematic și nici de viziunea artistică, ci de relațiile dintre elementele creației. Nuanțând distincția lui Thibaudet, Manolescu identifică trei vârste ale romanului pe care le etichetează convențional printr-o terminologie din stilistica arhitecturală. Doricul analizează creații interbelice - Ion și Pădurea spânzuraților de Liviu Rebreanu, Baltagul de Mihail Sadoveanu, Rusoaica de Gib. Mihăescu, romane care includ analiza schimbărilor interioare ale eroilor, dar realizate prin mijloace artistice care țin de tradiția realistă. Ionicul este exemplificat de proza Hortensiei Papadat- Bengescu, Camil Petrescu, Garabet
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
să ne dea tuturor de gândit. În ceea ce mă privește pot recunoaște deschis că o simt prin toți porii. Nu întâmplător, când am auzit numele meu incriminat în legătură cu ea a fost ca și cum s-ar fi vorbit de funie în casa spânzuratului. Poate și fiindcă dintre cei trei dezertori știam că numai eu mă aflam în fața micului ecran și mă uitam cumă mi se dă cu sâc din Isarlâk. Așa cum știe tot românul care se respectă (și, vorba lui Caragiale, din norocire
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
făcută în limba grecească pe o evanghelie a bisericii. Pe seama acestui nume sunt mai multe legende, dar despre acestea sper să-ți pot scrie cu altă ocazie, dragă prietene. În partea opusă turnului clopotniță se găsește așa numita „Poartă a spânzuraților”, denumire rămasă din perioada 1820-1845, când pe Movila Sarandei din fața porții unde era și iarmarocul târgului - aveau loc execuții publice prin spânzurare. Ultimul călău știut a fost Gavril Buzatu. Construcția masivă din stânga intrării se numește „Palatul de pe ziduri”și este
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
îl încântă foarte mult, după care tânărul are și un puseu de vanitate adolescentină și spune că a citit și textele lui Adler, ale lui Jung. Evident că atitudinea lui Freud se schimbă. Tânărul Steinhardt vorbește de funie în casa spânzuratului și atunci intră soția lui Freud și schimbă subiectul discuției, Steinhardt revenind la lecturile sale din Freud și atmosfera revine la luminozitatea inițială. A.S. Să fi fost paradoxul ("concidentia oppositorum") pe care Steinhardt îl consideră legea fundamentală a universului cel
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
oaselor se impune și aici, e o reducere la esență, la minimum, o despovărare de carnal și totodată de tot ce înseamnă viață, existență: "era un spânzurat de pe lopețile morii de vânt/ ce vâslea în nori bruni mâncând oase -/ oasele spânzuraților de pe cocoașa de pământ". E o răsturnare evidentă a viziunii asupra lumii, straniul devine banal și realitatea devine ficțiune, "din negura basmelor locatarii târgului/ ieșiră la ferestre cu sfeșnice de alamă/ (...) dar spânzuratul trecu nepăsător în abis". Accentul acesta pe
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
vâslea în nori bruni mâncând oase -/ oasele spânzuraților de pe cocoașa de pământ". E o răsturnare evidentă a viziunii asupra lumii, straniul devine banal și realitatea devine ficțiune, "din negura basmelor locatarii târgului/ ieșiră la ferestre cu sfeșnice de alamă/ (...) dar spânzuratul trecu nepăsător în abis". Accentul acesta pe negură, pe noapte, pe întuneric e mai degrabă o replică ironică dată romantismului decât o prelucrare a lui. Imaginea spânzuraților a stat, probabil, printre altele, la baza apropierii de Villon, dar la Tonegaru
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
din negura basmelor locatarii târgului/ ieșiră la ferestre cu sfeșnice de alamă/ (...) dar spânzuratul trecu nepăsător în abis". Accentul acesta pe negură, pe noapte, pe întuneric e mai degrabă o replică ironică dată romantismului decât o prelucrare a lui. Imaginea spânzuraților a stat, probabil, printre altele, la baza apropierii de Villon, dar la Tonegaru e un villonism jucat, mimat și parodiat ca și restul literaturii. E mai aproape de conștiința postmodernilor decât de epigonism. Structura ironică și parodică e mult mai evidentă
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
ludic și ironic prin transpunerea lor într-un univers fabulos, oniric, regăsim și la Constant Tonegaru: "Dânsul ținea sub braț un motan/ negru-violet, smuls din noapte;/ trebuia să-i plombeze un dinte molar,/ acum era nemișcat, mort precis." (Habanera). Prezentarea spânzuratului trecând cu un motan mort reprezintă, până la urmă, o imagine a habanerei devenite un dans macabru în care lumea este prinsă, totul supus însă unei analize critice. Lumea interioră este și ea privită printr-o lentilă deformatoare, deși textul pare
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]