3,995 matches
-
Dar ea era în fața noastră pe fotoliu și repeta:/ «Nu-i adevărat, știți prea bine. Oamenii sunt răi, bârfesc,/ Vor să ne strice casa. Avem și-așa probleme destule,/ Numai de asta nu ne arde acum.»// Tea m-a privit speriată. M-a privit cu reproș. Și-a strecurat/ Palma ei stângă, fierbinte, în palma mea dreaptă,/ Rece ca gheața. Am dat din cap: «Ai dreptate!/ Sunt minciuni otrăvite. Știi cum sunt oamenii.../ N-ar trebui să te necăjești prea tare
Supraviețuirea prin poezie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3853_a_5178]
-
dar nici unul dintre adulții prezenți n-o băgă în seamă. Fără ca măcar să salute, accabadora ieși din casă. Când, după mai puțin de o jumătate de oră, motocicleta cu ataș se opri în fața casei Bonariei Urrai, Maria, trează, era teribil de speriată. - Unde ai fost? Eram îngrijorată. - Am ieșit. - Asta văd și eu, tușă... Cine-i bărbatul ăla? - Nu-l cunoști, Maria. Și n-ar trebui să fii trează la ora asta, mâine e luni. Fata făcu un gest de iritare, fără
Michela Murgia: ACCABADORA by Gabriela Lungu () [Corola-journal/Journalistic/3884_a_5209]
-
e un foileton în trei episoade, menite a lămuri tomul a cărui vogă nu numai că a sudat o epocă, dar chiar a schimbat destine creatoare. La sfîrșitul foiletonului ne vom afla în posesia unor idei pe care cititorul obișnuit, speriat poate de masivitatea celor două volume, va renunța să le caute singur, văduvindu- se astfel de întîlnirea cu una din cele mai influente cărți din gîndirea europeană. Definit cu anticipație, Schopenhauer e un kantian cu tentă hindusă, un gînditor care
Velle non discitur by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3963_a_5288]
-
Pe naiba, nu pot, zbier și eu. Se repezi pe scări, culese două din cele trei valize și coborî în goană, dispărând prin mulțime. Am reușit să cobor și eu, târându-mă cu a treia valiză, cea mai grea, destul de speriată, știam eu ce știam și despre italieni, că tot latina gintă sunt și ei. în stradă, nebunie, zeci de mașini, claxoane, se înghesuiau, se întreceau fără nici o noimă, se pocneau ca la carting. Văd o mașinuță mititică și dolofană și
Fata de la Triest by Maya Belciu () [Corola-journal/Imaginative/10623_a_11948]
-
pălește. Amenințarea cu seringa N-am văzut femei leșinând în fața iminenței unei injecții, dar am văzut bărbați prelingându-se suav de pe scaunul pe care urma să li se recolteze sânge pentru analize. I-am mai văzut împrăștiindu-se ca vrăbiuțele speriate, de frica unui ac mic, mic, mic, cu care urma să li se facă un vaccin. Sau invocând că au o întâlnire importantă pe Marte, la care deja au întârziat, ca să evite o-nțepătură-n fund. Întrebați ce ar prefera
Când o bubiţă e mai grea decât un război by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18584_a_19909]
-
Sau oamenii romantici nu fac treaba mare? Am pus CD-ul cu Michael Buble - pe care l-am ascultat în buclă tot weekendul, de și-acum ne mai iese câte-un tril de pe la subțiori, și-am început să fim romantici. Speriat că n-o să remarc eu că se străduiește, îmi atrage atenția sârguincios la fiecare mișcare pe care-o face, ca să fie sigur că „se pune”: - Fetiță, aprind lumânări. Na, să mai zici tu că nu sunt romantic! - Fetiță, te mângâi
Cea mai romantică ciocolată, cel mai romantic dans, cel mai romantic rău general by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18891_a_20216]
-
tare, îi zic eu sincer! (și cu ocazia asta i-am luat graiu) În fine, termină de învârtit buclele și mă întreabă: vă place? Zic ar trebui un pic mai înalt, poate-l tapatzi un pic aici... Nuuuu, zice el speriat, nu e bine să-l tapatzi și se uită peste umăr să vadă dacă-l vede șefu comitzand o astfel de basfemie și rupandu-si din suflet, mi-l tapează o tzara, să nu plec nesatisfăcuta! Si-uite așa m-
Ce vă doriți de la părul dumneavoastră? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18932_a_20257]
-
Acasa > Strofe > Epigrama > EPIGRAME Autor: Dorel Dănoiu Publicat în: Ediția nr. 1871 din 14 februarie 2016 Toate Articolele Autorului EPIGRAME de Dorel Dănoiu diverse Conștiința ... Ce speriat era săracu' ca nimeni să nu îl surprindă... De câte ori privea-n oglindă, de atâtea ori,vedea pe Dracu' ! Ei Pentru ,,scaun” toți se luptă. Vor ,,ciolan”și bani și case! Din Putere se înfruptă... Domnilor,nu vă miroase ?! Punct de
EPIGRAME de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373695_a_375024]
-
miroase ?! Punct de vedere Pensiei îi crește punctul, trai îndestulat,e după . Au uitat doar amănuntul ca la ,,punct”, s-avem și lupă! Totuna! În metehne,ei sunt frați, oricine poate să jure. EPIGRAME de Dorel Dănoiu diverse Conștiința ... Ce speriat era săracu' ca nimeni să nu îl surprindă... De câte ori privea-n oglindă, de atâtea ori,vedea pe Dracu' ! Ei Pentru ,,scaun” toți se luptă. Vor ,,ciolan”și bani și case! Din Putere se înfruptă... Domnilor,nu vă miroase ?! Punct de
EPIGRAME de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373695_a_375024]
-
crede că își dă silința, că-l doare și pe el ...în cot ! Electorală De mizerie ne scapă! Vorba lui,e ca o stâncă, dar la cât rahat mănâncă parcă bea puțină apă... EPIGRAME de Dorel Dănoiu diverse Conștiința ... Ce speriat era săracu' ca nimeni să nu îl surprindă... De câte ori privea-n oglindă, de atâtea ori,vedea pe Dracu' ! Ei Pentru ,,scaun” toți se luptă. Vor ,,ciolan”și bani și case! Din Putere se înfruptă... Domnilor,nu vă miroase ?! Punct de
EPIGRAME de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373695_a_375024]
-
îți compune melodii ! ” . Dar el ...n-a mai cântat . Stătea și se uita ca prostul ,o imensă rușine îi suprima gâtul ,a scos până la urmă un sunet ,mai mult de gura lor,ceva nedefinit, un fel de schelălăit de cățeluș speriat. Îl înțelegea foarte bine pe bărbatul care stătea acum pe scaunul din dreapta ,pierdut într-o clipă de glorie apusă însă, mult prea repede. Cicatricea din bărbie i se umflase involuntar,ca un balaur cu trei capete ,mușcând din fața lui zbârcită
VIATA LA PLUS INFINIT (2) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1777 din 12 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384687_a_386016]
-
trebuie să fac câteva lucruri ce mi-a spus mama. ― Bine, dacă vrei, poți să pleci, dar eu nu mă întorc până deseară. S-au bălăcit iar Petrică a uitat să se întoarcă la timp acasă. Când intră în curte, speriat de ce-l aștepta, sora îl strigă: ― Petrică, hai că mama nu a venit încă. Du-te și fă-ți treaba. Nu te pârăsc. Fericit că a scăpat de bătaie, Petrică curăță la porci, aduse iarbă proaspătă, mătură curtea, era plin
NECĂJITUL POVESTIRE FRAGMENT de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2271 din 20 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384765_a_386094]
-
autobuzului, imposibil să-și ascundă imaginea în spatele peretelui transparent separator. -Ei taci?! Aaa! Ce descr... nu mai apucă Jana să termine calificarea omului legii, că Fila cită spusele: -Sănătate mamaie! i se adresă polițistul autodivulgatei. Apoi, privindu-i pe călătorii speriați, mai adugă c-un aer de copil tâmp: Ni s-a ordonat să fim politicoși în timpul serviciului și-n afara lui. -Și lumea ce-a făcut? se-ndârji sora. Nu l-au încolțit?! -N-au avut vreme! A scăpat! Ușile s-
AM TRĂIT SĂ VĂD ŞI ASTA! de ANGELA DINA în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384784_a_386113]
-
personaj nou în distribuție, îl va îmbrăca odată și odată în fuga mare, pentru a intra în rol și a relua lucrurile, în joacă, exact de acolo unde le întrerupsese Dumnezeu în tot acest timp, pe strada Edgar Quinet pîlpîia speriat ochiul unui cal înhămat la căruța cu coviltir a nopții de care se șterseseră bine tălpile tuturor trecătorilor și în jurul căreia roiau cu rîvnă, îndreptîndu-se către Capșa, studenții bătrîni de la Arhitectură, încă aflați în căutarea secțiunii de aur ce desparte
Alb de Qumran by Angela Furtună () [Corola-journal/Imaginative/13300_a_14625]
-
fi mare îmbulzeala la “adopția” de bătrâni, dar dacă măcar câțiva vor înceta să trăiască și să moară insinguratate, ar fi minunat! Am scris toate astea cu gândul la acel “tataie” din spital, un sac de piele cu niste ochi speriați și triști, că ai supraviețuitorilor din lagărele de concentrare. Omul ăla nu avea nevoie de apă, ci de cineva... Cristian Grindei (pe blog, Sandman)
Ce-ar fi sa adoptam bunici? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19073_a_20398]
-
Simona Tache Cred că v-am mai povestit că telefonul meu sună ca un pisoiaș mic, ușor speriat. Și că, în perioada în care credeam că avem un șoricel în aparatul de aer condiționat, lui Nic i-a venit, la un moment dat, ideea genială să-l pună să sune și să-l țină lângă locul unde se
Pisoiul din dulap by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19126_a_20451]
-
care se și împrieteni de cum îi puse mâna pe coamă, mângâindu-l cu blândețe și fără teamă, deodată printre puhoiul de lume se formă un culoar prin care înainta gârbovită, slută și urâtă Baba Cloanța. Tânăra Elena Valdescu își strânse speriată bărbatul de braț și se ascunse temătoare după trupul său. - Ce s-a întâmplat, dragostea mea? - Baba, șopti Elena. Pătru se întoarse și zărind-o, zise: - Nu te teme, este atât de bătrână și neputincioasă încât și moartea a uitat
O VIAŢĂ NOBILĂ, UNDEVA ÎNTRE CARPAŢI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360196_a_361525]
-
disperare că fiu iubită până acolo încât am acceptat nedrept de multă vreme în viața mea un bărbat abuziv. Pentru că, nu-i așa, mă învățasem deja cu bătaia. Și când cineva vrea să mă mângâie pe cap, eu mă retrag speriată de frică să nu primesc o lovitură. De curând prietena mea Rodica, cea care m-a adăpostit când am fugit de acasă, mi-a adus scrisoarea pe care tatăl meu mi-a scris-o chiar atunci, la plecare, scrisoare rătăcită
Moștenire de la tata. Ne alinia şi la semnalul „Jos ochelarii!” se dezlănţuia infernul () [Corola-blog/BlogPost/338226_a_339555]
-
de scaldă. Am coborât la malul lacului, lângă părinții mei care munceau de zor și luând albia ce nu-i mai folosea mamei, m-am urcat în ea și dând din mânuțe, am ajuns la câțiva metri de mal. Mama, speriată, văzându-mă pe lac, striga să mă întorc la mal, să nu mă răstorn cu albia. Dar eu visam că sunt într-o barcă adevărată și mi-am promis în gând, ca atunci când voi fi mare și voi câștiga proprii
DULCE COPILĂRIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344144_a_345473]
-
din cunoștințele sale geografice. - Dumnezeii mă-tii de neisprăvit, ăia m-au bătut pe mine! și bâldâbâc cu mine în apă, așa cum eram îmbrăcat, în singurul meu costum pe care îl aveam, direct în canal, la peste doi metri adâncime. Speriat, țipam și dădeam din mâini să ies la mal, căci nu prea știam să înot, ceea ce i-a amuzat pe vlăjgani, care au plecat cu toții râzând, lăsându-mă în plata Domnului, să mă descurc singur cum pot. Chinuindu-mă ca
DULCE COPILĂRIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344144_a_345473]
-
pe scaun cu sticla lângă el și cu Cartuș fericit că era dezlegat. După câteva ture prin curte Cartuș s-a oprit în fața lui tata-mare și îngrijorat de starea lui, a început să-l lingă pe față și pe păr. Speriată, mami a reușit să-l convingă să intre în bucătărie și să doarmă pe divan, să nu deranjeze restul casei. În cinci minute se auzea până în mijlocul curții sforăitul lui. Intram când cu mami, când singură de mă uitam la
GLORIE COPILĂRIEI V de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357079_a_358408]
-
operat, jumătate din mustață se odihnea în palma mea. Dintr-o dată un fior mi-a trecut pe șira spinării și am realizat cât de grav era gestul meu. Am adunat de pe jos jumătatea răsucită și după ce am privit în jurul meu speriată, am aruncat-o sub pat. Putea să creadă că i-a căzut din cauza băuturii, că doar tot se plângea o vecină, Leana, că i-a căzut tot părul și era aproape cheală. De ce nu i-ar fi căzut și lui
GLORIE COPILĂRIEI V de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357079_a_358408]
-
la mami: -Puțin îmi pasă dacă s-a supărat! Dacă află tanti Oala că ne-a făcut de râs pe stradă venind beat, o să-i tundă și restul care i-a mai rămas. -Să nu-i spui! a strigat mami speriată. Să nu fii un copil mai rău decât ești! Tata-mare te iubește și mereu spune “fata noastră”, te iubește mai mult decât orice pe lume. Dacă îi faci probleme cu tanti Oala, ai să-l dezamăgești. -Crezi că mă iubește
GLORIE COPILĂRIEI V de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357079_a_358408]
-
început să urle și să mă înjure. Nu mă așteptam să țipe așa de tare și nici la sângele care îi curgea din nas. Speriat de poziția mea de atac, a laut-o la fugă înapoi acasă. Alergam în urma lui speriată. Din ce îmi măream pasul, Gigi fugea și mai tare și tipa de răsuna toată strada: ”Aoleu, m-a omorât!” Cu toate emoțiile pe care le aveam, îmi doream să iasă Cameluța în stradă să-l vadă pe Gigi plin
GLORIE COPILĂRIEI V de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357079_a_358408]
-
prindem cu niciun chip un gândac înainte lui. După cinci minute Gigi ne strigă fericit să ne arate primul gândac. Era dezgustător cu picioarele lui lungi și negre ca smoala. -Este mai urât decât un păianjen! mi-a șoptit Cameluța speriată. -Mai bine plecăm să ne jucăm berese! a propus Nuța. -Dacă plecăm, o să râdă de noi că suntem fricoase! le-am răspuns pe șoptite. Din greșeală Nuța a prins primul gândac, care, vessel că ieșea la lumină, mergea pe ață
GLORIE COPILĂRIEI V de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357079_a_358408]