2,618 matches
-
Acasă > Strofe > Delicatețe > ULTIMUL OCHI DE DOR Autor: Ines Vândă Popa Publicat în: Ediția nr. 1388 din 19 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Floarea soarelui și-ascunde chip sub bor de pălărie, Unduindu-și mlădios trup prin maci și spic de grâu, Clipele se frâng pe coama răzvrătita, brumărie A căluțului ce-n goana spinteca al apei rău. Fluturi și-oglindesc în lacuri aripile obosite, Buburuza ațipește pe-o brândușa ca-n povești, Printre lacrimi care spală anotimpuri logodite Cu
ULTIMUL OCHI DE DOR de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379406_a_380735]
-
cer, ce-ntreabă: Pe unde hoinăriți hai-hui, în țină? Ori e o caldă- nlăcrimare a undei Spre zările de iarbă și lumina? Trezind, natura din clipele de lene, Frenetic, coborați, pe val spumos, La masa vorbei plină de lumină, Cu spice grele, de argint lucios. Iar cand amiază chiuie-n văzduh, Sub razele de soare mângâioase, Suflet de om, uscat de pătimi, Vă sorbi, din unde răcoroase. Referință Bibliografica: Poeme / Elenă Negulescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2090, Anul VI
POEME de ELENA NEGULESCU în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379457_a_380786]
-
Să pună barieră infernului de cald Și să creeze-o oază din frunze de smarald. Visam cu voce tare adeseori pe rând Apoi tăceam de-odată în liniște-admirând Și clipocitul leneș al apei din pârâu Și galbenul de aur al spicelor de grâu Ce se-ondulau în valuri de-un farmec ireal Sub razele de soare pe coastă și pe deal. Eram așa de tineri și-așa naivi eram, Că pentru veșnicie credință ne juram. La șoapte de iubire, spuneai râzând
ERAM AŞA DE TINERI de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379568_a_380897]
-
harta drumului spre revenirea spre satul natal, un ghid al lumii poetului Sorin Șirineasa - este un dor permanent de prispa casei, de clipa revederii, de poteca din aduceri aminte, care: ”călăuzește poetul spre satul natal/ milioane de sori pe-un spic,/ miriștea, iată, face semn cu inima,/ sărutând cerul” (pag. 102 ”Tot cerul”), aceeași potecă din ”Flori de mac”: ”la macii dați în foc domol/ s-au răsucit potecile,/ îngenunchez în ariniște, amețit de/ mirosul alcoolic de lumină./ târziu, umbra timpului
ELISABETA IOSIF [Corola-blog/BlogPost/380917_a_382246]
-
harta drumului spre revenirea spre satul natal, un ghid al lumii poetului Sorin Șirineasa - este un dor permanent de prispa casei, de clipa revederii, de poteca din aduceri aminte, care: ”călăuzește poetul spre satul natal/ milioane de sori pe-un spic,/ miriștea, iată, face semn cu inima,/ sărutând cerul” (pag. 102 ”Tot cerul”), aceeași potecă din ”Flori de mac”: ”la macii dați în foc domol/ s-au răsucit potecile,/ îngenunchez în ariniște, amețit de/ mirosul alcoolic de lumină./ târziu, umbra timpului
ELISABETA IOSIF [Corola-blog/BlogPost/380917_a_382246]
-
duce să se culce și Foișorul focuri mai stinge doar în vis, cînd porumbeii sorții pe cronici de Neculce vor să-și ridice cuibul cel din vechimi prezis, mai drag îmi pare-atuncea, prin lanuri calde, grîul, și-ncep să-înot prin spice și greieri de nebun, și intr-un curți, la caii bătrîni să le scot frîul, să le ofer în baie domnițelor săpun. Și tot dansînd giolarii prin porturi de ocazii, se nărăviră goții și hunii la apel, se mai dădu
VEAC AFON de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2300 din 18 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381059_a_382388]
-
publicat în Ediția nr. 2080 din 10 septembrie 2016. Crește iarba și se ridică mestecenii în poaina îmbrățișării noastre. Căte un nor, mai scapă o lacrimă de frumusețe, sub șoapta sărutată de văntul inimii. E o crudă reverie sub înaltul spic ce apare din emoția și taina poveștilor măinilor tale, ce mi-au măngăiat toate visele. Știi ... greierii respirării noastre căntă verii, încă prezentă, despre zămbetul meu ascuns în zămbetul tău sub duioșia apropierii. Așa, ne așezăm ca fănul unul în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381027_a_382356]
-
se cerne ca o corolă a bucuriei: îmbujorarea, tresărirea, mângâierea, emoția, șoapta, ecoul, refrenul, cântul, doar atunci când nemărginirea a odrăslit în inimă, când graiul se toarce în fuiorul mierii rugăciunii de taină și când crucea Cuvântului e aurită de grâul spicelor dacice mănoase, înfrățite în grăirile înțelepciunii prisositoare de bine, adevăr și iubire. Frumusețea este un drum senin, auriu desprins de pe streașina cerului pe care se brodează Verdele de brocard al Primăverii Imperiale, care așteaptă în prag solii Astrului înrourați în
DESPRE OMUL FRUMOS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/381058_a_382387]
-
meu este pușcăria!”. Numai de aici putem discuta de dimensiuni majore ale credinței, nu de la mine. Neghina-Grâu Analizând balada Toma Alimoș-spic curat de grâu românesc, eroul devine martir și mișelia e pedepsită. Despre toate acestea ne spune Radu Gyr, acest spic de grâu al poeziei românești încolțit între gratiile temniței comuniste: „E pentru prima dată că în balada românească intervine atât de precis, de viguros, pedepsirea mișeliei...Neamul întreg pune o pecete roșie pe gestul trădătorului Manea. Însăși moartea ciobanului Mioriței
DESPRE OMUL FRUMOS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/381058_a_382387]
-
răsfrânt în curcubeul haric ce înbrățișează frumusețea milenară a geto-dacilor care, a nimbat mistic constelația sufletului meu întru primenire și pomenire. Cine a hărăzit soarta care m-a întrupat destinului acestei frumuseți nesfârșite a Ortodoxiei? Gândul năpădit de har ca Spicul cel greu, ca Via doldora de ciorchini, mă umple de rodul vieții creștine, unde freamătul trăirii liturgice mă îmbrățișează într-o psalmodiere angelică. ...Nașterea Domnului e un lucru care seamănă tulburător de mult cu destinul poporului român. Când s-a
DESPRE OMUL FRUMOS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/381058_a_382387]
-
Ediția nr. 1917 din 31 martie 2016 Toate Articolele Autorului N-am să te cert că îmi ascunzi surâsul în lacrima de bucurie, Mă voi uita sub visul așternut între noi doi, ca o petală, Iar mâna mea va mângâia spice de grâu din trista poezie Pe care-ai scris-o lângă macii adormiți de-o notă muzicală. Zorile vor hoinări sub șoapta vântului cu roua pe obraz, Prin dimineți mă vor purta spre templul razelor de soare... Voi dezlega un
ULTIMUL VERS de DANIEL LUCA în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381161_a_382490]
-
expresie ziditoare a Chipului Atotcreatorului său, trebuie să se reflecte ca experiență a vieții sale ortodoxe în icoana inimii, în lumina cuvântului odrăslit din Adevăr, Credință, Libertate și Iubire. Altfel, spus: toate darurile duhovnicești să rodească în el ca un spic bogat de virtuți creștine în fața ispitelor torențiale ale vieții, zămislind Luptătorul creștin al lumii Ortodoxe. Gândurile sale albe cu reflexe albăstrii de azur, dăltuiesc fruntea de zenit cuprinzând soarta sa sub povârnișurile destinului Neamului. Viețuirea Luptătorului creștin în această lume
GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU [Corola-blog/BlogPost/381060_a_382389]
-
expresie ziditoare a Chipului Atotcreatorului său, trebuie să se reflecte ca experiență a vieții sale ortodoxe în icoana inimii, în lumina cuvântului odrăslit din Adevăr, Credință, Libertate și Iubire. Altfel, spus: toate darurile duhovnicești să rodească în el ca un spic bogat de virtuți creștine în fața ispitelor torențiale ale vieții, zămislind Luptătorul creștin al lumii Ortodoxe. Gândurile sale albe cu reflexe albăstrii de azur, dăltuiesc fruntea de zenit cuprinzând soarta sa sub povârnișurile destinului Neamului.Viețuirea Luptătorului creștin în această lume
GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU [Corola-blog/BlogPost/381060_a_382389]
-
este tors din splendoarea Fecioarelor dace, din profeția Sibilelor trace, din iureșul Codrilor milenari, din smerenia Ierbii, din freamătul Apelor, din cremenea Carpaților, din semeția Brazilor, din doina Cucului, din ciripitul zglobiu al Rândunelelor, din cinul monarhic al Albinelor, din spicul de Grâu pecetluit în Pâinea cea de toate zilele, din lacrimile sublime ale Viței de Vie, urzit de legănatul Mamelor în veșnicia Neamului, țesut cu fior din jertfa mucenicilor și brodat din apoteoza poeților creștini. Fiecare cuvânt are nuanța harului
LIMBA NOASTRA IN GRAI DULCE SI SFANT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380940_a_382269]
-
din alte vremi s- arată, Pulsând în ropotul ulciorului de lut Ca vinul în podgorii, un cântec de demult. Pe care salcâmul mi- l strecura adânc, în gând. E zvon de vară dulce, de- arome tulburata De câmpuri pline de spice, de roșii maci, De trandafiri rotindu- si cunună lor catifelata Cu coronițe atârnânde în copaci Ca spicul bogat să se ivească, tu să taci, Mut de uimire, când în iarbă ... Citește mai mult Au izbucnit în ramuri tinere salcamiiAu izbucnit
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380891_a_382220]
-
de demult. Pe care salcâmul mi- l strecura adânc, în gând. E zvon de vară dulce, de- arome tulburata De câmpuri pline de spice, de roșii maci, De trandafiri rotindu- si cunună lor catifelata Cu coronițe atârnânde în copaci Ca spicul bogat să se ivească, tu să taci, Mut de uimire, când în iarbă ... Citește mai mult Au izbucnit în ramuri tinere salcamiiAu izbucnit în ramuri tinere salcâmii,Ne- au subjugat în armonii nocturneCu ropote de muguri ușori și parfumațiCoboar- alunecând
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380891_a_382220]
-
nmiresmatăIdilice imagini din alte vremi s- arată,Pulsând în ropotul ulciorului de lutCa vinul în podgorii, un cântec de demult.Pe care salcâmul mi- l strecura adânc, în gând.E zvon de vară dulce, de- arome tulburatăDe câmpuri pline de spice, de roșii maci, De trandafiri rotindu- si cunună lor catifelatăCu coronițe atârnânde în copaciCa spicul bogat să se ivească, tu să taci,Mut de uimire, când în iarbă ... XVI. AZI CER IERTARE, de Dania Badea , publicat în Ediția nr. 1956
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380891_a_382220]
-
podgorii, un cântec de demult.Pe care salcâmul mi- l strecura adânc, în gând.E zvon de vară dulce, de- arome tulburatăDe câmpuri pline de spice, de roșii maci, De trandafiri rotindu- si cunună lor catifelatăCu coronițe atârnânde în copaciCa spicul bogat să se ivească, tu să taci,Mut de uimire, când în iarbă ... XVI. AZI CER IERTARE, de Dania Badea , publicat în Ediția nr. 1956 din 09 mai 2016. Azi cer iertare... Azi cer iertare Pământului Pe care- l calc
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380891_a_382220]
-
Christ! Luna a intrat după El în celulă și-L făcea mai înalt și mai trist.” (Radu Demetrescu-Gyr) Cuvântul purtător de viață al numelui sfânt Dumitru / Dimitrie își află rădăcina în termenii protodaci: Demeter-Demetrius-Demetrios-Dimomitir-Daghimitir semnificând așadar: pământul-roditor, rodul-pământului, pământul-mamă, mama-poporului, spicul grâului, cel harnic, darul Soarelui, roadele toamnei, belșugul toamnai, etc. Bunul Dumnezeu-Atotcreatorul și-a pus Creația Sa sub oblăduirea, îndrumarea și înrâurirea a două mari Călăuze-Înaintemergătoare precreștine- protodaco-zamolxiene: Sân George și Sân Medru, Metru-Mitru, cel care binecuvintează viața prin mirifica
MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI AI SFÂNTULUI NUME DUMITRU-DEMETRUS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380971_a_382300]
-
de la bunică firea exigentă asupra modului de a te prezenta în fața lumii. Înaltă, cu tenul parcă ocolit de razele soarelui, cu ochii albaștri ca seninul cerului, un bust pietros, aflat în plină formare, părul ondulat ca al mamei, de culoarea spicului de grâu, înaltă și suplă, cu mersul ca o plutire, se bucura atât de simpatia profesorilor, cât mai ales a colegelor și colegilor de clasă. Mereu era înconjurată de un grup numeros și gălăgios. Îi atrăgea ca un magnet. Era
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1290 din 13 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374421_a_375750]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > VARĂ ÎNTR-UN VERB... Autor: Gheorghița Durlan Publicat în: Ediția nr. 2349 din 06 iunie 2017 Toate Articolele Autorului VARĂ ÎNTR-UN VERB ... Roșu mac și albăstrele, Galben spic și turturele, Raze calde și verdeață, Viață, viață, calmă viață! ... Cer senin și unde clare, Liber zbor și sălcioare, Vânt ușor și drum de țară, Vară, vară, blândă vară! ... Cânt de cuc, parfum de floare, Car cu boi, fân cu
VARĂ ÎNTR-UN VERB... de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374465_a_375794]
-
o vorbă din bătrâni " - Pâinea vieții - Material realizat de prof. Ciprian Cipu și Alina Mafa Chem la răscruce bobul de grâu. Înainte vreme, sămânța lui împungea pământul, colorându-i plictiseala cu viață. Acum sapă cerului cale prin inima vântului, cu spicul fremătând aur și glasul lui lovește tăcerile gândurilor nerostite. În palmă frământ doar coaja bobului de grâu. Pâinea s-a uscat în globul cuvântului prea rostit de oameni. În mine azimă crește și spovedania orbului răscolește prezentul într-un pridvor
PÂINE DE GRÂU de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 427 din 02 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/374516_a_375845]
-
Acasă > Poezie > Cântec > DOINA Autor: Cristiana Iliuță Publicat în: Ediția nr. 2286 din 04 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Arde macu-n spic de soare Și-n bătaia vântului, Fetele îl pun în îi, Iar în ochi au albastru de cicoare Adunat de pe câmpii. Cu un fir de romanița Încerc dragostea,și-l prind Cu sfiala,în cosita, Badea să îmi dea guriță
DOINA de CRISTIANA ILIUȚĂ în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374526_a_375855]
-
Articolele Autorului CÂMPIA... Căldura a-nghițit orice urmă de zgomot Și greierele stă la umbră de troscot... Lăcuste verzi mai saltă prin mohoru-nalt Și... nu mi-e dor de al metropolei asfalt... În zbor de-albine... blând aerul vibrează... Cu galben spicul tabloul colorează... A adormit în soare câmpia-ntinsă Și, c-aș dori un loc urban, nu sunt convinsă... Străjuiesc pe drumul lung... mii de-albăstrele... Din depărtări...aud ca-n vis... doar turturele... Un stol de vrăbiuțe zboară lin spre
CÂMPIA... de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1617 din 05 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374602_a_375931]
-
lor. - Ce aveți oameni buni cu noi în această seară? Vreți să nu mai încăpem în aceste elegante rochițe? Într-adevăr, fetele erau îmbrăcate foarte elegant. Ana avea o rochiță lungă strânsă pe talie dintr-un material vaporos, de culoarea spicului de grâu, sandale aurii cu tocul jos și o camee prinsă în piept. Cristina cu o rochie trei sferturi, de un roșu deschis, spre ciclame, cu pantofi cu tocul înalt roșii și o poșetă mică ce se asorta cu întreaga
FURTUNA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373126_a_374455]