2,760 matches
-
apariție ale lui Nicolae Breban, Eugen Barbu, Al. Ivasiuc. În 1968 printre colaboratori se numără și D. Țepeneag (al cărui volum, Frig, este comentat de Valeriu Cristea), Paul Goma, Petru Popescu, unii autori beneficiind și înainte de o publicitate nu tocmai sporadică. În fine, o formă caracteristică de restructurare este, în ultimii ani de apariție, existența unor rubrici permanente. „Cronica fantezistă” este susținută de Marin Sorescu, „Cronica elementară” de Ștefan Bănulescu, Al. Dima scrie la „Critica criticii”, Perpessicius la „Lecturi intermitente”, Ștefan
GAZETA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287200_a_288529]
-
Mici. Intuind vocația amicului său, Alecsandri, și el un memorialist încântător, îl îndeamnă să se aștearnă pe scris. Cei doi își propun să facă un schimb de astfel de texte, care să fie destinate publicării. Mirceșteanul va răspunde cu totul sporadic incitațiilor lui G., dar va încuraja și întreține mereu interesul acestuia pentru o corespondență ce avea să devină faimoasă. Cea mai mare parte din scrisorile către V. Alecsandri intră, începând din 1879, în „Convorbiri literare”, alte câteva epistole în „Revista
GHICA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287253_a_288582]
-
luat doctoratul în filologie în 1973, cu teza Problematica genurilor în proza secolului 20. Între 1975 și 1978 a fost lector de limba română în Finlanda, la universitățile din Turku și Helsinki. A debutat în 1963, la „Gazeta literară”. Colaborează sporadic la „Argeș”, „Contemporanul”, „Luceafărul”, „România literară”, „Viața românească”, iar după 1989 la „Calende” și „Dreptatea”. În 1992 fondează, împreună cu un grup de profesori de liceu, editura și revista „Cuget, simțire și credință”, destinată prioritar școlii. După 1990 devine cadru didactic
GORCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287315_a_288644]
-
pentru debut editorial. Ulterior s-a ocupat mai mult de tălmăciri. A tipărit volumul Poemele lui Edgar A. Poe (1938), premiat și acesta, și a dat la lumină, în „Revista Fundațiilor Regale”, versiunea românească a tragediei Mitridate de Jean Racine. Sporadic a mai publicat câteva poezii. Mobilizat la începutul războiului, a dispărut pe front, în campania din Răsărit. În 1935 G. mărturisea că scrie „din inaptitudinea de a trăi”, aceasta însemnând, de fapt, prezența „sentimentului tragic al vieții”, trăirea lucidă, introspecția
GULIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287384_a_288713]
-
tocmai prin referință la viața atât de scurtă a autoarei lor, ceea ce va declanșa și va întreține mitul unei genialități cu aripile frânte tragic. Destinul pe care l-a avut H. a acaparat și a substituit adesea scrisul ei, receptat sporadic de contemporani și de posteritate. Un prim strat al acestor pagini ar fi dat de reîntoarcerea nostalgică la un timp auroral, copilăria încântată de basme și legende, petrecută într-un peisaj fermecat. În versuri se ivesc deseori, prelucrate, stilizate, motive
HASDEU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287417_a_288746]
-
Dumnezeu, Națiunea, Regele” și susținând „ideea de consolidare temeinică și afirmarea tot mai crescândă a spiritului românesc din aceste părți”, publicația a fost o ferventă promotoare a doctrinei naționaliste, totalitarist-legionare. Această orientare ideologică e sesizabilă și în versurile ce apar sporadic aici, cele mai multe retipăriri, sub semnătura unor autori precum Ion Pribeagu, Vasile Militaru, Radu Nour, Titi Costin, dar mai ales în publicistica partizană inserată: Octavian Goga, La început a fost Kogălniceanu și O mișcare de redeșteptare, Eugen Jebeleanu, Pentru o minoritate
HOTARUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287454_a_288783]
-
în fiecare număr, este ilustrată de o mulțime de tineri autori cu stiluri și orientări foarte diferite: Ștefan Baciu, Al. Negură, Barbu Pompiliu, Marcel Olinescu, Ion Th. Ilea, Nicolae Jianu, I.V. Racea, aici debutând, elev încă, Paul Everac. Se distinge, sporadic, prezența lui Aron Cotruș (cu poemele Horia, dormi liniștit!...și Alba Iulie, de praznic îmbracă-te!...) sau a lui Al.T. Stamatiad (reproducerea poemelor Peisagiu sentimental și Sfârșitul poemei). În afara poeziei lirice, se remarcă, la rubrica permanentă „Cronica rimată”, spiritualele
HOTARUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287455_a_288784]
-
l-ar fi părăsit pentru a nu fi silit să preia meseria tatălui său. În București, unde și-a petrecut restul vieții, a dus o viață de boem, fiind un nelipsit al cafenelei artistice și un conviv spumos. A lucrat sporadic în redacțiile câtorva publicații, mai mult timp la „Facla” (1934-1937). A debutat ca jurnalist în efemera publicație brăileană „Florile Dunării” (1927), unde a semnat cu pseudonimul Vasile Cărămidaru. Va continua să publice în „Cuvântul”, „Tribuna politică, parlamentară, economică, socială, culturală
LEMNARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287775_a_289104]
-
modelul său era Mounet-Sully, de la care se pare că ar fi luat lecții la Paris. A făcut parte din Societatea Dramatică și din primul comitet de lectură al Naționalului bucureștean. Moare în urma unei gripe contractate într-un turneu. A scris sporadic proză, apărută în „Revista theatrelor”, „Pagini literare” ș.a. A tradus, după Plaut - Oșteanul lăudăros, din Corneille - Cidul și Polyeucte, din Friederich von Halm - Fiul pădurilor, iar împreună cu Grigore Ventura - piesa Sappho de Franz Grillparzer. În comediile sale, Șarpele casei, În timpul
LEONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287779_a_289108]
-
cazul folclorului, sunt inserate note despre personalități, obiceiuri ori texte cu anumite particularități. I se tipăresc, de asemenea, studiile Ion Creangă (1947) și Ion Creangă și basmul rusesc (1949), unde identifică eronat în creația povestitorului român un model rusesc. Face, sporadic, tălmăciri din limba franceză pentru reviste, ocupându-se, de asemenea, de îngrijirea unei ediții I.L. Caragiale, Versuri (1922), a două volume din Studii critice de C. Dobrogeanu-Gherea (IV și V, 1926-1927), precum și a câtorva ediții de scrieri neliterare. SCRIERI: Constantin
LAZAREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287758_a_289087]
-
o ambianță culturală determinantă pentru formația literară a poetului. Încă de la început el își conturează preferințele pentru anumite teme, lăsând să se întrevadă influențe constante din poezia lui Tudor Arghezi, G. Bacovia, G. Topîrceanu, mai puțin din Mihai Eminescu și sporadic din E. A. Poe. De altfel, în poemul Izvod, care deschide volumul de debut, fixează programul propriei inspirații poetice: folclorul, natura, istoria, viața socială, tradiția. Chiar dacă în Veac tânăr sunt încă evidente unele stângăcii, versurile de aici, ca și cele ce
LESNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287783_a_289112]
-
De la numărul 11-14/1922 colaborează „Zaharia Th. Stancu din Roșiori de Vede” (Scrisorile, Plângeri de toamnă, Dorință, Cântec în amurg, Miniatură, Dimineață orientală) și i se anunță apariția plachetei Desenuri. Printre prozatorii revistei sunt Ovidiu Manițiu, I. Manoliu, S. Semilian, sporadic semnând Horia Rebreanu, Zoe Verbiceanu, G. M. Vlădescu, Al. Lascarov-Moldovanu. Din Albert Samain traduce C. Z. Buzdugan. Fără rubrică de recenzii literare, L. acordă intermitent spațiu unor note sau luări de poziție, precum Limba ziarelor, semnată de Paul I. Papadopol
LICARIRI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287802_a_289131]
-
în revistă fiind Horia Stamatu, Virgil Ierunca, Miron Kiropol, Yvonne Rossignon, Ștefan Baciu, Nicu Caranica, Vintilă Horia, Ion Cușa, Ion Caraion, G. Tomaziu, I. Negoițescu, Ilie Constantin, Ben Corlaciu, Mihai Ursachi, Dorin Tudoran, Ion Pârvulescu, Antoaneta Bodisco, Elena Florica Lorinț. Sporadic sunt publicate versuri de Ion Barbu, Paul Sterian, Mircea Vulcănescu ș.a., precum și proză (D. Țepeneag). Paginilor inedite de jurnal li se consacră în schimb un spațiu larg, autorii fiind Ion Petrovici, E. Lovinescu, Camil Petrescu, Grigore Nandriș, Mircea Eliade ori
LIMITE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287817_a_289146]
-
LITERATORUL, revistă de literatură apărută la București, săptămânal, din septembrie 1991 până în 1999 și, sporadic, în 2001 și 2003, editată de Ministerul Culturii; din 1995 periodicitatea nu este riguros respectată, înregistrându-se mai multe întreruperi; în 2002 apare ca serie nouă, cu titlul „Noul Literator”. Inițial redactor-șef este Marin Sorescu, iar din comitetul director
LITERATORUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287825_a_289154]
-
Zamfirescu poeziile Domnița Mezirea, Fiica Haosului, În ruine, D.C. Ollănescu-Ascanio basmul în versuri Împăratul șoarecilor, poezia De la Grivița, satire. Cu foarte multe poezii este prezent, după 1900, D. Anghel (În grădină, Floarea soarelui, Se trec și florile de toamnă etc.). Sporadic este întâlnit Al. Vlahuță. Mai semnează Haralamb G. Lecca, Th. Șerbănescu, V.D. Păun, Th. D. Speranția, Florian Becescu, D. Nanu, Andrei Naum, I.N. Roman, I. Bârseanul, Al. Davila, Corneliu Moldovanu, V. Militaru, G. Tutoveanu. Din N. Beldiceanu se dau versuri
LITERATURA SI ARTA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287827_a_289156]
-
însă fără verva și orientarea programatică a acestuia. Profilul publicației, în pofida eclectismului ei, rămâne destul de șters. În primii ani colaboratori sunt membrii grupului de la „Literatorul”: Duiliu Zamfirescu, Carol Scrob, Bonifaciu Florescu, Traian Demetrescu, V. Bilciurescu, D. Karnabatt, I. N. Iancovescu; sporadic apar și Al. Davila, M. Gaster, Al. Vlahuță, B. Delavrancea, C. Mille. A publicat aici și Macedonski, dar foarte puțin: nuvela După perdele (1885), poeziile Ospățul lui Pentaur (1886) și Sonnet Scythe (1898). În fiecare număr Th. M. Stoenescu tipărea
REVISTA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289229_a_290558]
-
pune amprenta în chip precumpănitor asupra orientării R.M., care vine dinspre sămănătorism și poporanism, dar se dovedește permeabilă unor orientări literare aparținând unui modernism de început (simbolismul, de pildă). Literatura tipărită aici beneficiază rar de nume sonore, cum sunt colaborările, sporadice, ale lui V. Voiculescu și ale lui Victor Ion Popa, dar poate fi apreciată din punctul de vedere al unei anume coerențe la nivelul selecției. Într-un tardiv articol-program apărut în numărul 1/1926 și intitulat Din programul revistei, redacția
REVISTA MOLDOVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289233_a_290562]
-
intitulat Focul negru) de Laurențiu Fulga. Mai colaborează cu proză Hortensia Papadat-Bengescu (Rochia miresii), E. Lovinescu, Ion Marin Sadoveanu, Ionel Teodoreanu (Prăvale-Baba), Horia Furtună, N.M. Condiescu, Henriette Yvonne Stahl, Ion Biberi (Călătorul și Hotar), Ieronim Șerbu ș.a. Creația dramatică este sporadică în paginile revistei, în general sub nivelul prozei sau al poeziei: Camil Petrescu (Iată femeia pe care o iubesc), Profira Sadoveanu, Gala Galaction (Rița-Crăița), Gh. Brăescu, Ion Luca. Deosebit de importante sunt în R.F.R. studiile, articolele și eseurile de critică, istorie
REVISTA FUNDAŢIILOR REGALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289212_a_290541]
-
creșterea tineretului nostru este o necesitate”, iar strădania redactorilor va fi să ofere tineretului „pe lângă literatură, și o educație bună”. Cantonată într-un perimetru provincial, R.t. nu a putut recruta colaboratori de marcă. Astfel, publică aici versificatori obscuri și, sporadic, George Lesnea sau Eusebiu Camilar. F. Robescu dă un lung serial cu amintiri din primul război mondial. Cu o colaborare susținută figurează Lucian Predescu, titularul rubricii „Contribuțiuni la istoria literară”, unde publică Un articol inedit al lui B.P. Hasdeu, Câteva
REVISTA TINERIMII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289269_a_290598]
-
Audițiunea colorată și noile curente literare de A. Binet, un fragment din Psihologia artei moderne de H. Taine. Cât despre literatura din R.t., aceasta este constituită frecvent din republicări, considerate mai utile decât un text oarecare, fie el nou. Sporadic, Livescu inserează piese de teatru, improvizații literare ale unor actori-autori. Se publică multă poezie, exerciții modeste în bună parte (B. Florescu, Th. M. Stoenescu, Mircea Demetriade, H. G. Lecca ș.a.). Cu proză colaborează I. A. Bassarabescu, N. G. Rădulescu-Niger, I. T.
REVISTA THEATRELOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289266_a_290595]
-
Han, Nicolae Titulescu, Gh. G. Mironescu). Sunt puse în discuție probleme de arhitectură, de protecție a naturii și a mediului, de folclor (Legendele Argeșului), apar comentarii despre spectacole de balet, muzică de operă, expoziții de artă, curse de mașini etc. Sporadic se publică proză (Margareta Bradu). N. Pora, care semnează cronici de teatru, comentează, de pildă, piesa Cleopatra de N. Iorga. O rubrică semnificativă se numește „Ungurii nu dorm!”, în care sunt trecute în revistă manifestări iredentiste, revanșarde. Frecvent, publicația se
ROMANIA NOUA ILUSTRATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289328_a_290657]
-
colaborează G. Bogdan-Duică, Ilarie Chendi și Ștefan Petică. Publicistica militantă, vizând diverse aspecte ale problemei naționale, aparține lui N. Iorga, I. Gorun, I.A. Bassarabescu, în timp ce D. Nanu, P.V. Haneș, E. Lovinescu, Șt. Orășanu, N. Vaschide și C. Rădulescu-Motru figurează, sporadic, cu studii și articole de istorie, filosofie, literatură etc. Un colaborator statornic, poate chiar redactor salariat al gazetei, este Șt. Petică, autor, sub variate pseudonime (Caton, Fanta-Cella, Mușat, Narcis, M. Pall, Sentino, Sergiu, Stef, Ștefan, Trubadur), de cronici și articole
ROMANIA JUNA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289314_a_290643]
-
la interesul presei franceze pentru unul din cei mai cotați scriitori din România care „alesese libertatea” (Petru Dumitriu și „Judecata de Apoi”), relatări cu privire la publicațiile Societății Române de la Roma, recenzii despre traducerile operelor scriitorilor români, revistele românești din exil etc. Sporadic, în paginile R.m. se poate întâlni și literatură propriu-zisă, precum „antipoemul” Libertate, libertate de Alexandru Busuioceanu, tipărit pe prima pagină în numărul ce aniversa un an de la revoluția din Ungaria, sau Fabula fabulelor de Tudor Arghezi, text cu transparente aluzii
ROMANIA MUNCITOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289326_a_290655]
-
sau malefice, dar desprinse de apăsătorul cotidian. Continuată, cu mai mici resurse și impact, dar fără întrerupere, încă mulți ani, de „Almanahul «Anticipația»” și chiar de o încercare de a o resuscita, după 1990, vreme de câțiva ani - cu colaborarea sporadică a lui R., stabilit în Germania din 1989 -, orientarea spre proza științifico-fantastică a ajuns să devină, în imaginarul colectiv al culturii române, consubstanțială cu creatorul și animatorul ei, ocultând adesea celelalte aspecte ale activității sale. Începuturile literare ale lui R.
ROGOZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289296_a_290625]
-
redactorilor de a restitui unele scrieri inedite, cum se întâmplă în cazul lui Panait Cerna (Sonet oriental și câteva epigrame, fragmente din corespondență). În rest, sunt găzduite versuri sentimental-convenționale de George Voevidca, George Dumitrescu, D. Iov, Al. Iacobescu, articole istorico-literare sporadice (de pildă, I.L. Caragiale ca elev de G. Zagoriț) și traduceri din Maurice Maeterlinck, Sully Prudhomme ș.a. Alți colaboratori: Sergiu Cujbă, Apostol Culea, Romulus Demetrescu, V. V. Haneș, Const. Rîuleț, Sandu Teleajen, Virgil N. Duiculescu, P.P. Stănescu, Virgil Tempeanu, Cezar T.
ROMANIA VIITOARE-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289336_a_290665]