990 matches
-
orașul era desfundat în anotimpurile cu ploi și căruțele intrau în glod până la butuci, ceea ce făcea ca deplasarea sătenilor la oraș să se facă mai mult pe jos. Dacă plecai cu unu, două ceasuri înainte de ivirea zorilor și dacă erai sprinten la mers, reușeai să te întorci acasă așa, cam pe la chindie, când soarele mai are de parcurs cale de vreo două lungimi de prăjină până la asfințit. Ajungeai stors de vlagă și rupt de foame. Pentru că fiecare bănuț era câștigat cu
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
strica ultima cămașă curată, a gândit În chip absurd. - Există vreo concluzie, domnule Faulques? În filme există mereu unul care rezumă totul Înaintea deznodământului. Pictorul de război a privit jarul neclintit al țigării. În jurul lor, licuricii se duceau și veneau, sprinteni și aurii. Larvele lor, și-a amintit, se hrăneau din viscerele melcilor vii. O cruzime obiectivă: licurici, delfini. Oameni. În milioane de veacuri, prea puține se schimbaseră. - Concluzia stă acolo, a arătat pictorul de război spre silueta Întunecată a turnului
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
mîndru; moarte; mult; muncitor; de munte; murg; mușcă; năzbîtios; neastîmpărat; noblețe; nomad; organe; pace; partener; pasiune; paște; păr; plug; popas; porc; povești; puternicie; rafinament; război; rece; roșu; salam; salvator; sanie; scăpare de nevoi; simplitate; sinceritate; soare; sobă; soț; speranță; spirit; sprinten; stăpîn; suprima; sur; tracțiune; trage; trăsură; trădare; trop; turbat; țigan; țigani; urcă; util; vara; vară; vilă; vis; voievod; voinic; zburdalnic; zdravăn; zebră; zid; zvelt (1); 796/238/79/159/0 cald: rece (109); vară (83); soare (75); vara (45); bine
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
merge; mergi; mijloc; necazuri; nedrept; nedreptate; neliniște; odioasă; oprire; ore; osîndit; panică; pămînt; păși; pian; pleacă; în ploaie; primejdie; primul; prinde; profesoară; pușcăriaș; refugiu; refuz; repejor; repezeală; repeziciune; de responsabilitate; rezistență; România; rușine; rutină; salvare; scapă; singurătate; spart; speriat; sportiv; sprinten; sta; stadion; stat; stă; stopare; școală; teneși; teren; timp; transpirație; traseu; treabă; pe treabă; tristețe; trufie; uitare; unde; undeva; urmărire; ușoară; vale; viață; viteză; vrăjmaș; în zadar (1); 768/213/79/134/0 fugi: alerga (103); aleargă (71); frică (48
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
indiferență; insectă mică; insecte; înțelepciune; înțepa; lemn; lucru; mama; mazăre; măgar; mărime; mere; microscop; micșorare; mîncărimi; mulțime; muncește; munte; mușcătură; natură; necuvîntătoare; nesemnificativ; nimic; paznic; perseverență; picior; plăpînd; prieteni; punct; punct negru; puternică; rapiditate; repede; sare; semințe; senzație; sîrguincioasă; sîrguincios; sprintenă; stimă; stol; trudă; unică; urît; vară; viață; vietate mică; vodcă; vrednicie; zglobie (1); 782/136/43/93/0 galben: soare (204); culoare (94); gelozie (56); roșu (33); floare (17); albastru (14); ou (14); aur (13); verde (12); păpădie (11); toamnă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
dulce (5); fuga (5); fuge (5); săgeată (5); amar (4); chiperi (4); copil (4); foc (4); gust (4); rapiditate (4); rău (4); sărat (4); viteaz (4); vînt (4); condiment (3); iute (3); mîncare (3); picior (3); piperat (3); roșu (3); sprinten (3); aleargă (2); alergat (2); arzător (2); aspru (2); descurcăreț (2); deștept (2); durere (2); ca focul (2); foșnet (2); frige (2); furios (2); ghepard (2); inteligent (2); ketchup (2); lent (2); mașină (2); mînios (2); neplăcere (2); paprika (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
papuc; papuci; pariu; la parter; pat; pămîntul; pe; perspectivă; peșteră; petic; piatră; pierdere; pietre; pitic; plat; pod; podele; portar; privire; prost; provocare; pune; puțin; rănit; realitate; repede; la rîu; sat; sărac; săraci; sărăcie; pe scaun; scîndură; sexy; situare; social; speranță; sprinten; sta; a sta; stagnare; stau; strașnic; subevaluare; superioritate; la temelie; treaptă inferioară; din tren; trepte; peste tot; țigani; țol; ud; umilință; vedea; vedere; vin; vlagă; voință (1); 783/220/71/149/2 judeca: judecător (45); tribunal (41); gîndi (34); dreptate
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
miniatură; minim; minion; minor; morcov; mult; cu muștar; naivitate; nedezvoltat; neghiniță; neimportant; neobservat; nepoată; nepot; neputință; nevăzut; nisip; obraznic; un ou; pețit; piatră; picnic; pierdut; pinguin; pisică; pom; pricăjit; prieten; prunc; puncte; puști; redus; scaun; sensibil; simpatic; simplu; singur; sora; sprinten; strîmb; supărare; șoareci; telefon; timp; tot; tufar; uriaș; urîcios; urît; ușor; verișori; veselie; viermișor; vise; zar; zgîrcit (1); 793/195/58/137/0 miel: Paște(211); oaie(109); animal(61); carne (30); blînd(28); sacrificiu(15); mic(13); lînă(12
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
motor; mult; neașteptat; neîncetat; neobservat; neplăcut; neterminat; noapte; noi; noutate; perfect; plictiseală; ploaie; praf; prea repede; probă; proces; prompt; rachetă; rapid, fulger; reacție; regret; ritm; te rog; fără rost; sare; sănătate; scrie; scurt timp; din scurt; seară; somn; spiriduș; sport; sprinten; sprintenaș; stare; stres; strica; strică; taxi; tăcere; TGV; la timp; timpuriu; tîrziu; un număr; a uni; Universitate; uran; urgență; vacuum; a venit; vid; vii; vină; vine; vino!; vis; viteaz; vitează; vitejie; viteza; viu; vîj vîj!; vînt; vorbește(1); 779/191
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
un râu sau într-o altă apă din apropiere, fără să-l vadă nimeni, pentru a se curăța de toate bolile și răutățile, de "aruncături" și "făcături" și pentru a fi feriți de boli tot anul și să fie "iuți, sprinteni, ușori, harnici, sănătoși și iubiți", iar fetele își fac și de ursită, rostind următorul descântec: "Duminică dimineață / M-am sculat, / Duminică dimineață / M-am suliminicat ( Și m-am dus la o apă / Mândră și curată, / Care curge din crierul munților
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Focul din zilele de Paști are puteri magice și este utilizat în riturile de frumusețe. În ziua de Paști, petrec prin cămașa nouă, un cărbune aprins, zicând: "Precum este cărbunele acesta aprins și viu, tot așa să fiu și eu sprintenă, și precum pică cărbunele de iute și nu se oprește în haină (cămașă), tot așa să fiu și eu văzută și băgată în samă de toți."432 În loc de cărbune, unele fete folosesc lumânarea de la Înviere, rostind: "Cum a fost ziua
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
în curtea casei noastre ca și atunci în urmă cu 60 de ani. În fundul curții, aveam doi nuci bătrâni, imenși, în care nu am reușit în copilărie să mă urc până spre vârf. Mama mea în schimb, care era foarte sprintenă, se urca împreună cu frații mei până sus și bătea nucii toamna. În podul casei țineam nucile iar de grinzi erau atârnați struguri, în special Coarnă neagră și Azuf Ali (căreia noi îi spuneam Afuzali), care țineau până la Crăciun și chiar
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
va vedea întîi cocostîrc, apoi barză va face în acel an multe călătorii cu pieze rele. Cînd vezi întîi, primăvara, cocostîrci umblînd pe jos, ai să bolești anul acela de durere de picioare; dacă-i vezi zburînd, ai să fii sprinten la picioare și în toate. De vezi primăvara întîi cocostîrc pe sus, nu te doare mijlocul la secere; de-l vezi pe jos, te doare. Cînd vezi barză întîi pe sus, tot anul vei fi sănătos; iar cînd o vei
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
atît de mult, cît păr e-n cap sau barbă. Să scuipi în apă înainte de a începe prinsul peștelui. Femeia îngreunată să nu mănînce cap de pește, căci nu vorbește copilul curînd. Femeia care mănîncă pește crud va naște copii sprinteni. La Sfintele Paști, mănîncă mai înainte pește prins în ajunul Paștilor, că vei fi ușor peste tot anul. în ziua de Paști, mănîncă mai întîi pește, ca să fii iute ca peștele toată vara. Vinerea cine mănîncă pește, îi curge sînge
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vei fi trăit". În lipsa lui Dumnezeu (marea absență din viața poetului), psalmistul are resentimente, se lamentează, sfidează având ispita adamică de a se identifica, mereu, cu divinitatea, în sensul creației: "Noi viori să farmec, nouă melodie/ Să găsesc și stihuri sprintene și grele", creație în complicitate cu vecia. Izvorând din sensibilitatea artistului, arta înveșnicește sufletul, înfățișează fenomenul de ruptură față de Dumnezeu, fenomen poetizat, cu mari valențe estetice. Convins că de el ar depinde o nouă Geneză, dar și mântuirea lumii, psalmistul
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
al XVII-lea. Acesta este un bun observator și comentator și urma împreună cu însoțitorii "drumul cel mare din valea Siretului". Portretul fizic: "Sub mantaua-i largă de postav întunecos se gâcea un trup, deși scund, încă destul de voinic și destul de sprinten; iar de sub glugă privea o față blândă cu trăsături fine și spirituale". Provenind dintr-o familie veche franțuzească, abatele călătorea ca să propovăduiască "lumina cea adevărată" din Apus spre Răsărit. Era învățat și umblat prin lume, obișnuit cu eleganța de la curtea
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
cu ochiul "cel viu, mare și neguros, privea țintă în jos, în neagra fântână a trecutului". Neculai Isac era căpitan de mazâli la Bălăbănești, din ținutul Tutovei. Portretul fizic: Era un om ajuns la cărunteță, dar se ținea drept și sprinten pe cal (...). Obrazu-i smad cu mustăcioară tunsă și barbă rotunjită, cu nas vulturesc și sprâncene întunecoase, arăta încă frumuseță și bărbăție, dar ochiul drept stâns și bine închis îi dădea ceva trist și straniu". Comisul Ioniță care i-a fost
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
fruntea lui, între ochi, gândul cel fără hodină săpase trei linii în chip de triunghi, care totdeauna stăteau înclinate una către alta". Pe drumul inițierii se maturizează sub aspectul cunoașterii și autocunoașterii, dar și sub aspect fizic. La început era "sprinten și nalt", iar mai târziu " În coama-i mare începeau să înflorească cele dintâi fire albe". Pentru a se regăsi pe sine pur, trebuia să treacă prin experiența iubirii, prin suferință, dovedind rezistență, mai ales într-un Bizanț marcat de
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
a ajuns mânia lui Dumnezeu!", după care a urmat sancțiunea divină. Caracterizarea Anei Ana, personaj secundar din nuvela Moara cu noroc, este soția cizmarului Ghiță și are un destin tragic. Portretul fizic: "Ana era tânără și frumoasă (...), fragedă și subțirică (...), sprintenă și mlădioasă". Ea avea calități morale deosebite: duioșie, căldură sufletească, tandrețe, intuiție feminină (simte că Lică e primejdios și își avertizează soțul), inteligentă, aprigă, își face reproșuri că n-a știut să fie alături de Ghiță, în momentele dificile. La început
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
dintre cele mai plate și previzibile ("...rezemată de bara vitrinei, urmărindu-ne cu aceeași privire de căprioară blondă, înjunghiată"433), deoarece e doar unul din multele personaje feminine pe care însuși scriitorul le descrie ca șabloane: femei "în rochii văratice, sprintene și luminoase ca niște afișe colorate..."434. Nu are nimic special. Tradițional, ochiul, organul privirii, este "în mod firesc și aproape universal simbolul percepției intelectuale."435 În cazul Emiliei, în schimb, privirea subliniază, o dată în plus, că nu poate fi
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
ego-ului său o parte din ceea ce era, iar departajarea acelui subtil schimb de substanțe dintre cei doi va fi practic imposibilă. Transferul de personalitate, biunivoc, devine peste mulți ani doar o amintire, când cei doi, departe de a mai fi sprinteni și caustici, sunt doar niște artiști onorabili care își câștigă o pâine onorabilă, producându-se ici și colo. Au învățat mai greu decât alții să piardă, amândoi resemnându-se în cele din urmă la prestații ce țin mai degrabă de
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
se numără printre cuvintele vagi destinate să genereze o multitudine de idei. În poeziile quasimodiene toate ocurentele acestuia se prezintă la forma de singular. Cu aceeași impetuozitate regăsim vântul că suflu al furtunii în La nunta surorii Paolina: În lupta sprinten / se-aruncă vântul și pe cer la pândă / stau nori de plumb și-n munți răsună glasul / furtunii (vv. 50-53) unde reprezintă un element descriptiv dinamic al naturii ostile, dar și în Fragmentul XXXIX, întâi ca prim semn al dezlănțuirii
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
scăpăm de frica apei ce ne este din fire dată; nu numai că ne folosim de orice scăldătoare răce; nu numai că putem să ne luptăm cu elementul cel grozav al strămoșilor, ci întărim totodată și trupul și-l facem sprinten și ușor. Pe lângă aceste, la întâmplări primejdioase, putem scăpa atât viața noastră, cât și viața altora. Sălbaticii, națiile barbare și acele civilizate a<le> tuturor veacurilor au cunoscut însemnatul folos al înotatului, pentru care sfârșit, tineritul acelora și astăzi se
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
scandal", gândi popa, înveselit. "ăștia a lui Soporan de câte ori se întâlnesc, fie că-i nuntă, fie că-i pogrebanie, se ia până la final la bătaie. Umple tribunalele p'ormă și nu se mai văd decât la altă ocazie." Fata înaltă, sprintenă, oftând stins, își turnă și ea un pahar și ciocni cu popa. Parcă îi ghicise gândul. - Io eram mică, de mergeam pe opt sau nouă ani, când s-a dus coana Nadalia, mama lu' dom prefect Soporan, da țin minte
Player cu papa by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/8268_a_9593]
-
asalt, reușește să se refugieze și să se zăvorască într-un coridor subteran, acolo unde sălășluia vrăjitoarea cetății. Șobolanii pătrund în sala tronului, unde, într-o parodie anticipând, prin pronunțatele contururi distopice, Animal Farm, "un șobolan mai frumos și mai sprinten, cu chip mai arătos și cu uitătură mai semeață", devenit căpetenie ad hoc, proclamă cu emfază victoria. Informat că Wilhelm Temerarul a scăpat totuși, proaspătul zbir cere nimicirea ultimului om. Printr-o stranie inversiune de roluri, șobolanii înspăimântați își anunță
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]