5,220 matches
-
el la câțiva pași de căpitan și de câini, reuși să vadă pe cineva jos, care se scutura pe asfalt. Căpitanul rămăsese prima data cu ochii mari și cu gura căscată, văzându-l pe om cum făcea și plin de spume la gură, care i se întinseseră și pe haine, după care strigă: - Doamne, ia-mă, Sile! Ce-are ăsta, mă? - Nu știu sigur căpitane, dar cred că e bolnav de epilepsie, boala copilului! - Auuu! Păi hai să-l luăm, să
CĂPITANUL VASILE (4) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 by http://confluente.ro/mihaela_mosneanu_1463405241.html [Corola-blog/BlogPost/381997_a_383326]
-
a început certurile, vechile patimi și dorințe de mărire au reapărut, mai umflate ca niciodată, verii care-l vedeau deja în furci băgau strâmbe, așa că, în ziua când furnicile au apărut sub zidurile cetății de scaun, consiliul încă mai făcea spume că nu mai are bani pentru o nouă mobilizare de forțe. Și, ca să nu își mai bată gura cu prostii, se duseră pe creneluri ca să vadă cu ochii lor despre ce era vorba. Cum de la înălțime nu se vedea și
SCURTA DOMNIE A ÎMPĂRATULUI FURNICĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 947 din 04 august 2013 by http://confluente.ro/Scurta_domnie_a_imparatului_mihai_batog_bujenita_1375631703.html [Corola-blog/BlogPost/364186_a_365515]
-
o lasă acolo, s-adoarmă cuminte. Arzânde mirări se dezghioacă în suflet Și caută vise, să-nece necazul În marea iubirii ce tremură-n unde, Atunci când urgia-i înalță talazul. Mă-ntorc înspre mine, să-mi văd îndoiala Născută din spuma ascunsă în valuri, Sirene mă cheamă spre tainice-adâncuri Dar trupul refuză, sedus de-albe maluri. Speranța - o floare de lotus matură, Deschisă în faldurii inimii mele Se zbate întruna, să urce o treaptă Pe scara ce duce,-anevoie, spre stele
CURELCIUC BOMBONICA by http://confluente.ro/articole/curelciuc_bombonica/canal [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
întinde durerea spre steleși-o lasă acolo, s-adoarmă cuminte.Arzânde mirări se dezghioacă în sufletși caută vise, să-nece necazulîn marea iubirii ce tremură-n unde,Atunci când urgia-i înalță talazul.Mă-ntorc înspre mine, să-mi văd îndoialaNăscută din spuma ascunsă în valuri,Sirene mă cheamă spre tainice-adâncuriDar trupul refuză, sedus de-albe maluri.Speranța - o floare de lotus matură,Deschisă în faldurii inimii meleSe zbate întruna, să urce o treaptăPe scara ce duce,-anevoie, spre stele.Doar eu și
CURELCIUC BOMBONICA by http://confluente.ro/articole/curelciuc_bombonica/canal [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
fără să se observe că își mușca mâinile. - Hai, noroc, hai, noroc, ăia prosit, prosit, un alt cuvânt din limba lor, au băut, unii s-au strâmbat, Timona s-a șters cu dosul palmei la guriță să nu-i rămână spumă și să creadă lumea alte alea, Veronel a râgâit destul de sonor, neamțul și el, dă-i cu râs, dă-i cu vorbe, ce mai încolo sau încoace, prietenie mare, nu glumă! În zilele următoare, la fel, cearșaf lângă cearșaf, Monki
PRIETENUL NOSTRU, HEIMLICH, DIN R.F.G. de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 by http://confluente.ro/Prietenul_nostru_heimlich_di_mihai_batog_bujenita_1375369736.html [Corola-blog/BlogPost/348406_a_349735]
-
cei doi numai creți nu erau, dar, ce importanță are! Nu suntem noi de părere că nu se caută la dinți calul de dar?! Putem spune deci că familia era în totalitate fericită, mai ales că, de după gard, invidioșii făceau spume la gură de ciudă și se chiteau cum să dea la noapte lovitura, să mai disipeze, precum haiducii de odinioară, bogățiile de necuprins ale norocoșilor lor consăteni (prost să fii noroc să ai cum bine spusese moș Mucalău, un înțelept
PRIETENUL NOSTRU, HEIMLICH, DIN R.F.G. de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 by http://confluente.ro/Prietenul_nostru_heimlich_di_mihai_batog_bujenita_1375369736.html [Corola-blog/BlogPost/348406_a_349735]
-
înalte. Prezentă în toate mediile, cel politic, cel cultural, în spațiul străzii, mă rog, unde te învârți în această societate dai de oameni obraznici, plini de ură, sentiment care mustește în sufletul lor, gata oricând să răbufnească sub forma unei spume pentru a murdări suprafețele din jur. Ori ceea ce mustește în sufletele acestor oameni nu beneficiază de nici o calitate umană necesară. Ori fac „spume” la gură când vorbesc, dovedind o mare doză de neseriozitate, de multe ori de incultură, ori își
POLITICA, CULTURA SI NEOBRAZAREA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 19 din 19 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Politica_cultura_si_neobrazarea.html [Corola-blog/BlogPost/344953_a_346282]
-
obraznici, plini de ură, sentiment care mustește în sufletul lor, gata oricând să răbufnească sub forma unei spume pentru a murdări suprafețele din jur. Ori ceea ce mustește în sufletele acestor oameni nu beneficiază de nici o calitate umană necesară. Ori fac „spume” la gură când vorbesc, dovedind o mare doză de neseriozitate, de multe ori de incultură, ori își revelează orgoliul în cel mai dibaci mod. Vreau să spun că printr-o atitudine de neobrăzare, de vulgaritate, mulți își apără prostia, necunoașterea
POLITICA, CULTURA SI NEOBRAZAREA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 19 din 19 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Politica_cultura_si_neobrazarea.html [Corola-blog/BlogPost/344953_a_346282]
-
dea șase că unul paște oile grase unul cu gheb și slab ca un fulg dar alții în locul lui le mulg; când doi și cu unu' fac cât vor ei ca tu să nu iei ci să ia ei și spuma și caimacul după cum le e placul! geaba parlament, guvern ... Citește mai mult nici nu știi ce se petrececând șapte și cu trei nu mai fac zeceși fac să zicem cât o fi să fiedupă cum cad în cârdășie;când albul
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_untaru/canal [Corola-blog/BlogPost/376995_a_378324]
-
și cu doi pot să dea șasecă unul paște oile graseunul cu gheb și slab ca un fulgdar alții în locul lui le mulg;când doi și cu unu' fac cât vor eica tu să nu iei ci să ia eiși spuma și caimaculdupă cum le e placul!geaba parlament, guvern... XV. RONDELUL CAFELEI, de Ion Untaru , publicat în Ediția nr. 1789 din 24 noiembrie 2015. câteva boabe de cafea prăjite, măcinate, fierte când beau la bar cu cineva mă îmbie cu-
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_untaru/canal [Corola-blog/BlogPost/376995_a_378324]
-
întâmplare, mai mult să-i treacă de urât până ajungea la lot, cale de vreo trei-patru kilometri, îndemnându-și bidivii ce sforăiau scoțând aburi pe nări de oboseală. Începuse să apară transpirația pe grumazul cailor din cauza efortului și a grabei. Spuma albă se împrăștia pe spatele lor, mânjită de dârlogii hățurilor. Când va ajunge la capătul lotului, va trebui să-i frece cu un șomoiog de paie și să-i acopere cu pături, să nu facă aprindere la plămâni. Ajuns la
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Seceratorul_stan_virgil_1388132266.html [Corola-blog/BlogPost/363655_a_364984]
-
în străintate E mai rea decât otrava, Sau ‘năuntru la Jilava, Căci oriunde m-aș afla Și oricâte aș avea, O durere mă apasă, Aia de-o aveam acasă, Dar că-s singurel pe lume, Boală am, de-aia cu spume, Că mereu ceva-mi lipsește Ce aici nu se găsește Și tot plâng și-s necăjit, Viața parcă s-a sfârșit: N-aud vorbe deocheate, Bancuri proaste, nesărate, Sau înjurături sadea, Apropo de mama mea, N-aud glume fără rost
SCRISOARE CĂTRE AMICII DIN ŢARĂ de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 904 din 22 iunie 2013 by http://confluente.ro/Scrisoare_catre_amicii_din_t_valeriu_cercel_1371925075.html [Corola-blog/BlogPost/346145_a_347474]
-
din ce în ce mai rar; Cioxe îl pârăște familiei. Vulpe a prins că între Cioxe și Moșu s-a înfiripat o prietenie. Nimeni nu va avea nimic de zis dacă o să-l snopească din când în când pe Moșu. Doar Cioxe o să facă spume. Asta și vrea. Vulpe se apropie întodeauna zâmbind prietenos. Nu apuci să-i cunoști intențiile. Ești pleznit pur și simplu și nu numai odată: - Mă mai înjuri, mă? De uimire aproape că uiți de usturimea palmelor primite. Asta îți permite
IV. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2022 din 14 iulie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1468474763.html [Corola-blog/BlogPost/365161_a_366490]
-
titular a fost.De asemenea, de-a lungul anilor, a fost cinstit cu o serie de premii și medalii culturale printre care se numără premiul de dramaturgie al Uniunii Scriitorilor, pentru volumul "Greul pământului" (1982), premiul special pentru volumul "Din spumele mării", obținut la Salonul de carte din Oradea (1995), marele premiu pentru poezie al Festivalului internațional de poezie "Lucian Blaga", Cluj-Napoca (1999), premiul pentru "Opera omnia", al Uniunii Scriitorilor Cluj - Napoca (2001). Mitropolitul Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului a tradus
ARHIEPISCOPUL ŞI MITROPOLITUL BARTOLOMEU VALERIU ANANIA – ACUM LA ÎMPLINIREA A TREI ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA VEŞNICĂ, ÎN CERURI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/In_memoriam_arhiepiscopul_si_stelian_gombos_1390818235.html [Corola-blog/BlogPost/347338_a_348667]
-
coc improvizat prins cu creionul. Se încălță în grabă și iși luă geanta pe umăr. Încăperea cu geamuri mari oferea tabloul unui oraș strălucind de luminile multicolore ale zgârie norilor! Se delecta, gândindu-se la o baie relaxantă cu multă spumă. Apăsă butonul liftului de mai multe ori. Nu avea răbdare. Urca și cobora dar nu ajungea niciodată până la etajul ei. Nu avea chef să coboare pe scări. Prea multe trepte. Într-un târziu, clinchetul binecunoscut al ascensorului deschidea ușile în fața
RETRO STORY de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 240 din 28 august 2011 by http://confluente.ro/Retro_story.html [Corola-blog/BlogPost/364664_a_365993]
-
doream una. - Ce? O băută? - Te las să te delectezi cu beneficiile acestei locuințe. Ne întâlnim pe terasă peste o oră. La naiba! Ce avea de pierdut? Poate așa va afla, ce era cu noaptea aia nebună. Baia fierbinte cu spumă și parfumuri o inviorase oarecum. Era inca amețită. Bachus nu era singurul vinovat. Îmbrăcă halatul fin de satin, strângând cordonul în jurul taliei. Îi era sete. Își turnă un pahar cu apă și ieși pe terasă.Vântul adia plăcut doar luna
RETRO STORY de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 240 din 28 august 2011 by http://confluente.ro/Retro_story.html [Corola-blog/BlogPost/364664_a_365993]
-
zări, cu geamăt scurt oftează vântul și lacrimi are bolta-n nori. Ce răvășită e natura, nimic din ce era sublim, se zvârcolește-n agonie, o, Doamne sfinte, ce destin! Cu șerpi de foc se-ncinge cerul și clocotește-n spume marea, în tunet hohotește zarea, doar muntele-i nebiruit. Lacrimi calde cerul cerne și în liniște le așterne-n noapte, pe fereastră-n lungi șuvoaie se preling lacrimi de ploaie. În culori de smalț pestrițe se trezesc poienele, mândrul Soare
LANUL DE GRÂU de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 171 din 20 iunie 2011 by http://confluente.ro/Lanul_de_grau.html [Corola-blog/BlogPost/367249_a_368578]
-
și să devină zeiță. Unii spun că ea vine pe ascuns în unele nopți și se iubește cu muritorii. Orice adevăr are rădăcini, astfel deosebim falsitatea de adevăr. Furtuna - prin aer zboară delfini, lamantine și caracatițe. Cerul se acoperă de spumă, din ea se naște Venera. Ciudatul cântec al incasilor - Vom bea din tigva trădătorului/ din dinții lui vom face coliere/ din oasele lui - flaute/ din pielea lui - tobe/ iar noi vom dansa. Se crapă de ziuă, cerul se desparte tremurător
NOAH 6 de BORIS MEHR în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/boris_mehr_1478597934.html [Corola-blog/BlogPost/374167_a_375496]
-
-n bloc inert din altă eră Eliberate, ele pot să spuie Că prin vibrare intimă diferă, Iar unele visează, râd ori speră - Sunt și idei ce ard bătute-n cuie... Apar nenumărate anodine - Cochilii erodate-ncet de valuri, Purtate-n spuma undei care vine. Ci altele, pe-nalte piedestaluri - Încununarea grației divine - Pulsează viu luini și idealuri. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Idei / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 308, Anul I, 04 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright
IDEI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 308 din 04 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Idei_0.html [Corola-blog/BlogPost/348652_a_349981]
-
Iisus a dat o pildă zilei, păcatul ca origine ne strigă ecoul se întoarce și obligă. Ființa este unică, gândește, așa au spus toți filosofii. Poate este. Dar mult mai aproape zace pielea, cămașa este mângâierea și ne acoperim cu spumă de iluzii omul prin a fi, nu este. Referință Bibliografică: Rațiunea de a fi / Petru Jipa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2005, Anul VI, 27 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Petru Jipa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
RAȚIUNEA DE A FI de PETRU JIPA în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 by http://confluente.ro/petru_jipa_1467017528.html [Corola-blog/BlogPost/378170_a_379499]
-
Sorin Andreica Publicat în: Ediția nr. 224 din 12 august 2011 Toate Articolele Autorului Fragment PRAGUL PREA ÎNALT AL ȘATREI -PRISPEI- Crescut pe la bunici îmi plăcea să stau în grajd când mulgea vaca, să beau o cană de lapte cu spumă iar ce am pățit acolo nu am spus la nimeni până la 43 de ani când i-am povestit soției și băiatului meu de 17 ani că într-o seară când toți erau adunați în casă pe lângă loampa cu opaiț -lampă
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE V de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 by http://confluente.ro/Petitie_catre_vremurile_odioase_v.html [Corola-blog/BlogPost/370958_a_372287]
-
Ramurile desfrunzite ale copacilor Țeseau norii sparți de cornul auriu al lunii Vântul murmura cu glas de zăpadă Dansul sirenelor nopții, Tăceam amândoi ca-n templu Pașii se auzeau înfundat Sub arcada înaltă a vremii, Belșugul miresmelor albe Cădea ca spuma cascadelor Și în mâinile noastre împreunate Se topea răsuflarea suspinului, Liniștea noastră sălbăticită Prin albăstrimile nopții Tot acolo eram, același cântec Închipuia imaginea rătăcirii, Sub coroane de argint ascundeam Paloarea sângelui, umbra destrămată A nebuniei, gloria cărnii Îmblânzită de calmul
AROME DE IARNĂ (POEME) de ŞTEFANIA OPROESCU în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 by http://confluente.ro/stefania_oproescu_1427286129.html [Corola-blog/BlogPost/341005_a_342334]
-
obraji, nu ca picăturile, și tumefiau fața! Cândva nu se râdea din orice. Nici nu se producea umorul slab, de joasă altitudine, fără nici o minimă desprindere în elanul hazului. Erau actori atât de mari care nu jucau capricii banale, ci spuma artei comediei. Jean Constantin și Oltița Chirilă jucau niște scenete de cuplu, cu un el și o ea în ipostaze de încurcături comice, în care ea era sâcâită și chinuită de aluzii și tachinări, iar el își lua înapoi câte
OLTIŢA CHIRILĂ. SĂRIM ÎNTR-O EPOCĂ FĂRĂ ARTA SPECTACOLULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Oltita_chirila_sarim_intr_aurel_v_zgheran_1389864112.html [Corola-blog/BlogPost/342097_a_343426]
-
80 30 Acid condroitinsulfuric, sare de sodiu 0 ex 3915 90 93 30 Deșeuri, resturi și rebuturi de pelicule fotografice, cinematografice și 0 radiografice Taxa Cod CN TARIC Descrierea mărfii vamală autonomă (%) ex 3917 32 10 10 Tub flexibil din spumă siliconică, cu canale continue, având o duritate 0 Shore A de 7 sau mai mare, dar fără să depășească 48 și o densitate de 0,28 g/cm3 sau mai mare, dar fără a depăși 0,92 g/cm3 ex
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/90040_a_90827]
-
timp tânjesc după răsărit Cu sufletul în lacrimi, cu dor învelit. E iarnă-n ramuri de gând, pe pământ Pe tâmple, pe chipul înfiat de vânt, Eu aștept primăvara cu clar de Lună Când fericirea înoată într-un ocean de spumă. Valentina Geambașu 16.01.2016, . Foto internet Referință Bibliografică: E IARNĂ / Valentina Geambașu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1846, Anul VI, 20 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Valentina Geambașu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
E IARNĂ de VALENTINA GEAMBAȘU în ediţia nr. 1846 din 20 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/valentina_geambasu_1453314835.html [Corola-blog/BlogPost/371049_a_372378]