5,544 matches
-
altă soluție..., era de datoria mea. În astfel de situații, primordială este viața. Oricine ar fi făcut-o, important este să avem certitudinea prin ce facem, bazată pe cunoștințe, că facem bine și nu rău. - Adevărat! întări Prof. Dr. Popescu spusele ei, după care își îndreptă privirea către echipă și le transmise indicații referitoare la pacientă: - Faceți demersurile necesare pentru transport și formele de internare în clinică. Se pare că va avea de stat, ceva timp, la noi. Doresc să-i
ÎN MÂNA DESTINULUI...(7) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1425043087.html [Corola-blog/BlogPost/367838_a_369167]
-
ori uraganul, și le cântă pe toate acestea cu glas alinător mătăsos ca iubirea trecând prin porii sufletului. Așa lin și melodios, acest glas urcă unde zboară șoimul și coboară unde se odihnesc semințele sub iarbă și sub flori. Toate spusele maestrului Benone Sinulescu au crezământ. Afective, ori nu, căci uneori, vrând, nevrând, e nevoie în lumea muzicală de azi și de mustrări ce curăță și tratează, niciodată nu coase, spusele maestrului Benone Sinulescu sunt act de identitate pentru Mihaela Gurău
MIHAELA GURĂU. ŞI-A DESCOPERIT, PREŢUIT ŞI FRUCTIFICAT GLASUL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1653 din 11 iulie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1436587184.html [Corola-blog/BlogPost/377392_a_378721]
-
unde se odihnesc semințele sub iarbă și sub flori. Toate spusele maestrului Benone Sinulescu au crezământ. Afective, ori nu, căci uneori, vrând, nevrând, e nevoie în lumea muzicală de azi și de mustrări ce curăță și tratează, niciodată nu coase, spusele maestrului Benone Sinulescu sunt act de identitate pentru Mihaela Gurău. Maestrul a mai spus ce a spus și despre Naidin sau Emilia Dorobanțu, iar azi vorbele acestea sunt document. Și-atunci, descriind-o maestrul atât de favorabil pe interpreta Mihaela
MIHAELA GURĂU. ŞI-A DESCOPERIT, PREŢUIT ŞI FRUCTIFICAT GLASUL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1653 din 11 iulie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1436587184.html [Corola-blog/BlogPost/377392_a_378721]
-
au fost un impediment în evoluția dialogului. „Cu siguranță trebuie să încercăm să-l aducem printre noi, bălăbăneștenii, căci este de-al nostru”, a afirmat d-l Pământ. Ca de fiecare dată, cu creionul în mână, am notat în scris spusele d-lui profesor. A doua zi cu notița pe masă am pornit căutările. Astăzi, datorită bunăvoinței și amabilității d-lui academician Alexandru T. Balaban suntem în măsură să vă prezentăm activitatea și gândurile domniei sale. Am structurat materialul următor într-o
Confesiuni, Academician Alexandru T. Balaban by http://balabanesti.net/2010/05/29/pe-urmele-balabanestenilor-%e2%80%93-confesiuni-profesor-doctor-docent-alexandru-t-balaban/ [Corola-blog/BlogPost/339959_a_341288]
-
și-a condus mortul la groapă. În această limbă, dulce „ca un fagure de miere”, cum o numește Mihai Eminescu, românul și-a scris doinele, și-a preamărit eroii în balade, și-a plâns amarul în bocete. Cât adevăr în spusele lui Sadoveanu: „La noi, românii, întâi se aud cântecele și apoi răsare soarele”. Străbunii ne-au lăsat un grai frumos, melodios cum altul nu-i, datoria noastră este doar să-l rostim, să-l iubim ca pe un tezaur moștenit
LECŢIA DE PATRIOTISM de ION C. HIRU în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 by http://confluente.ro/Lectia_de_patriotism_ion_c_hiru_1336375579.html [Corola-blog/BlogPost/358621_a_359950]
-
a fost grea. Muncă de documentare! A început cu vizitele la veterani, care au fost adevărate lecții de istorie. Domnul Olteanu, impresionat de ele, mi le-a împărtășit. Le-am asculat cu inima bătând puternic, pentru că mă regaseam în toate spusele veteranilor, mă întâlneam prin ele cu tatăl meu, cu copilăria, cu amintirile noastre...Îi mulțumesc mult, îi sunt datoare! Anul 2015 a trecut de jumătate! Pentru mine, cel mai frumos fapt din el este gestul autorilor Olteanu și Pietreanu de
SUPRAVIEȚUITORII TRANŞEELOR! de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1687 din 14 august 2015 by http://confluente.ro/virginia_vini_popescu_1439546467.html [Corola-blog/BlogPost/373245_a_374574]
-
James Arthur nu va mai concerta diseară, incepand cu ora 19:00 în fața Palatului Culturii. După spusele oficialilor, vinovatul este Cosmin Coman, directorul de Programe Europene, care de mâine nici macar nu va mai lucra în cadrul Primăriei Iași. Se pare că a fost o mare țeapă, din nou ieșenii sunt nevoiți să asculte aceași artiști că în fiecare
Teapa La Iasi by http://www.iasi4u.ro/stire/teapa-la-iasi/ [Corola-blog/BlogPost/96272_a_97564]
-
cercetării pentru a evidenția - măcar în parte - frumusețea expresiei și implicarea afectivă a autoarei în crearea unei axiologii a icoanei în multipla ei ipostaziere. Căci icoana reprezintă un interes teologic (făcând parte din acea „teologie a imaginilor” prin care - după spusele lui Charles Delvoye, aceste „simboluri ale arhetipurilor îngăduiau oamenilor să se apropie de perceperea divinului”), dar și unul artistic, istoric ori științific. În plus, colecția analizată prioritar de doamna Iuliana Popescu, cea de la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” prezintă
CULTUL ŞI CULTURA ICOANEI de TITUS VÎJEU în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 by http://confluente.ro/titus_vijeu_1427351187.html [Corola-blog/BlogPost/357700_a_359029]
-
vi le dăruiesc pentru a împărți câteva zâmbete alături de mine, dar și puțină amărăciune... poate ne gândim la o soluție pentru a conserva satul românesc, pentru ca generațiile viitoare să poată avea amintiri, la fel de frumoase ca ale noastre. Cu toate cele spuse, poate prea multe, dar ce să fac domnule Malciu, după cum bine subliniați, am cam multe de spus, țin să vă mulțumesc pentru emoționantul popas făcut la poarta sufletului meu, unde ați poftit la « dulceața preotesei » și ați simțit mirosul de
DIN „LUCEAFĂRUL DE BOTOŞANI” LA 7 OCTOMBRIE 2014 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1412872192.html [Corola-blog/BlogPost/360207_a_361536]
-
reușit să situeze „Aristoteles” în circuitul internațional. Dar prezenta în festivaluri de prestigiu sau fugă după premii n-a fost niciodată scopul acestei încercări. It’s the work that counts, not the show (Contează muncă, nu spectacolul)! În ciuda citarii din spusele lui Godard. Două dintre filmele produse în 2016 sunt deja înscrise în festivalurile de film Berlinale, Nyon și Tribeca. Doamne-ajută! În rolul lui Sabin Vianu din peliculă Puzzle Tania Rakhmanova a realizat peste 20 de documentare pe teme istorice și
Dan Nuțu, un alergător de cursă lungă, se destăinuie by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105875_a_107167]
-
în Zakynthos și că oamenii locului rup câteva cuvinte în română, dar nu credeam că sunt atât de mulți români și nici că unii greci s-au apucat serios să ne învețe limba. Albanezii ne iubesc cel mai mult, din spusele lor. Din aproximările mele și în urma discuțiile cu cei de pe insulă, 30% dintre turiștii care merg în Zakynthos sunt români, 40% sunt englezi, 10% germani, 10% polonezi și să lăsăm 10% pentru categoria "alții". "Grecii nu vin în Zakynthos" mi-
Insula Zakynthos, paradis grecesc. Tot ce trebuie să știi despre destinația preferată a românilor by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/104911_a_106203]
-
baza unui nou proiect de țară adoptat la Cotroceni sub înaltul său patronaj. Disperarea produsă de perspectiva pierderii alegerilor este atât de mare, încât domnul președinte a ajuns la paradoxul negării propriilor teze, a întregii sale activități de la preluarea mandatului. Spusele domnului Iohannis: „Este nevoie de un nou proiect de țară, un proiect pentru România...”, nasc o întrebare legitimă și logică. Dar cu programul „România lucrului bine făcut”, cu care v-ați prezentat la alegerile prezidențiale, ce s-a întâmplat? A
Tăriceanu, atac exploziv la Iohannis, după ultima mișcare a DNA by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/102925_a_104217]
-
artei, pamfelete, îl fac remarcat de însuși Iorga care afirmă că Delavrancea ”tăia răni adânci în sufletul adversarului”. Alexandru Vlahuță Barbu Delavrancea a fost întotdeauna ghidat de două aspecte definitorii pentru România vremurilor sale: problema țărănească și unitatea națională. După spusele sale: ”Eu nu pot să uit că sunt copilul țăranului clăcaș împropietărit la ’64. Nu pot să uit ceea ce am învățat de la cei mai mari dascăli ai mei, de la părinți: basmele, cântecele, obiceiurile, limba aceasta, comoara de limbă unde se
Barbu Ștefănescu- Delavrancea- ”Cât fac 25 de măgari și cu 15 boi?” ”8000” - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102124_a_103416]
-
drept spre Înalta Lumină. Și tot ele curg, se preling prin vene, o dată cu plasma și ajung în toate celulele, până la genom. A-l însoți pe poet în Patria cuvintelor care e Limba română, o limbă frumoasă ca o duminică, după spusa lui Nichita Stănescu, este un motiv de mare cinste și bucurie. Nu oricine poate face acest lucru și nici nu are acces, ci doar cei aleși. Să deschidem, așadar, poarta Raiului poeticesc, unde trăiesc laolaltă, în iarba înaltă până la inimă
PETRE RĂU, EDEN ÎN CĂDERE, INFORAPART, 2012, (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Porti_deschise_catre_edenul_launtric_cezarina_adamescu_1355300880.html [Corola-blog/BlogPost/365767_a_367096]
-
alături de cuvinte vechi, necunoscute încă, ce dau strania senzație de deja-vu. Toate au timpul și locul lor, nimic de prisos, nimic lipsă. E foarte important, cu flacăra de sine, să poți să faci Lumină pământului. Dar mai important este, după spusele poetului: „din tot parcul se îmbie o singură licărire / spre ea mă îndrept strângând cu putere din dinți” (pustiul din mine). S-ar putea spune că această singură licărire, este luminița care ne călăuzește spre capătul tunelului, acolo unde ne
PETRE RĂU, EDEN ÎN CĂDERE, INFORAPART, 2012, (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Porti_deschise_catre_edenul_launtric_cezarina_adamescu_1355300880.html [Corola-blog/BlogPost/365767_a_367096]
-
fratele meu,cert este că am vrut sa il caut și când am ajuns m-am anunțat că a murit deja de câțiva ani .Am suferit mult atunci pentru că nu aveam nici măcar un mormânt unde să merg,fusese îngropat după spusele îngrijitoarei într-o groapă comunala.M-am întors și a trebuit sa imi reiau viața de la început,simțind măcar că îi am pe parintiii mei aproape.. Cam asta era de spus.Acum știi totul despre mine. William observa,pe fata fetei
KARON,CAP 8 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 by http://confluente.ro/violeta_catincu_1492024934.html [Corola-blog/BlogPost/359966_a_361295]
-
răspunsese Tudor degajat, având aerul că rostise întru-totul adevărul. - Foarte bine ai făcut, am adăugat eu, continuând să zâmbesc, alarmată în sinea mea de așa zisa surpriză. - Ei, bine, nu-ți e foame? întrebase Ovidiu fără să pară convins de spusele băiatului, dar mai liniștit ca în primul moment, de parcă bănuia deja ceva. - Așa și așa, nu prea m-aș grăbi să intru în casă, este extrem de frumos afară, zisese Tudor admirând peisajul. - Este în regulă! tu rămâi pe terasă cu
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 8 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 by http://confluente.ro/dorina_georgescu_1486466484.html [Corola-blog/BlogPost/371675_a_373004]
-
fericit până la adânci bătrâneți! rostise Ovidiu patetic, având aerul unui orator profesionist. - Hai, tată, parcă glumești sau mi se pare?, întrebase Tudor emoționat și grăbit, incapabil să deslușească vorbele cu tâlc ale tatălui său. - Nu glumesc deloc!, întărise Ovidiu, cele spuse, pe un ton solemn. - Nu am chef de șarade! adăugase el, mâhnit și fără vlagă. - Îți închipui, că eu am? rostise sec Ovidiu. După câteva clipe de tăcere, Tudor întrebase curios și parcă ceva mai degajat, semn că meditase într-
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 8 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 by http://confluente.ro/dorina_georgescu_1486466484.html [Corola-blog/BlogPost/371675_a_373004]
-
mai 2012 Toate Articolele Autorului Trageți pe dreapta, bătrâni! MOTTO: „Patruzeci de ani este vârsta bătrâneții pentru cei tineri, cincizeci este vârsta tinereții pentru bătrâni”. (Victor Hugo) Să nu mă înțelegi greșit, cititorule de bună-credință, și să nu-mi interpretezi spusele ce vor urma ca pe o laudă, ca osanale aduse generației mele sau altor generații pe care acum, o spun cu părere de rău, mai tinerii și pripiții români le-au „tras pe dreapta”, folosind necugetat sintagma „nu se mai
TRAGETI PE DREAPTA, BĂTRÂNI! de ION C. HIRU în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 by http://confluente.ro/Trageti_pe_dreapta_batrani_ion_c_hiru_1337524260.html [Corola-blog/BlogPost/358404_a_359733]
-
mari ca în anii trecuți, prețul grâului și al pâinii crește constant la Roma. -Hm! interveni Iocentus Maximus, când ,,prada” e bogată, o mulțime de vânători dau târcoale..., spuse acesta cu ironie. Câțiva dintre cei prezenți fură de acord cu spusele sale, înțelegând sensul cuvintelor. -Nu pot pricepe cum..., dacă recolta este proastă, prețurile cresc pe motiv că nu sunt produse, însă când recoltele sunt mari, prețul de ce crește totuși? întrebă cineva. Nu înțeleg. -Fiindcă așa e la noi. Nu contează
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(1). de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1415484680.html [Corola-blog/BlogPost/371595_a_372924]
-
recoltele sunt mari, prețul de ce crește totuși? întrebă cineva. Nu înțeleg. -Fiindcă așa e la noi. Nu contează dacă recoltele sunt bune sau nu, prețurile vor crește, spuse magistratul Fulvius Simbinacus zâmbind cu ironie. Ponțiu Pilat încuviință și el cele spuse râzând fals. -Roma are nevoie de prăzi și de sclavi pentru a se putea susține...prieteni. Fără prăzi și sclavi imperiul s-ar prăbuși, spuse el. -Ce vreți să spuneți, căci eu unul nu vă înțeleg mărite procurator?! întrebă nedumerit
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(1). de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1415484680.html [Corola-blog/BlogPost/371595_a_372924]
-
era renumită prin oportunitățile de afaceri în zona estică a Mediteranei iar impozitele trimise spre Roma din acest loc luaseră un avânt deosebit de când Ponțiu Pilat sosise în scaunul de procurator. -Foarte corect, spuse Iocentus Maximus dorind să completeze cele spuse, însă nu toți cetățenii Romei beneficiază de pe urma prăzilor de care vorbeați mărite procurator. Doar o parte dintre aceștia. Cei mai mulți suportă totuși creșterile prețurilor pe seama îmbogățirii celorlalți, ceea ce nu mi se pare prea corect. Există un anumit centralism care atrage totul
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(1). de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1415484680.html [Corola-blog/BlogPost/371595_a_372924]
-
procurator, doresc însă să spun că în timp ce unii se îmbogățesc tot mai mult, ceilalți sărăcesc și ei și mai mult, între unii și ceilalți căscându-se încet, încet, o prăpastie de netrecut. -Așa a fost dintotdeauna Iocentus, aprobă el cele spuse. Asta ca să nu spunem, sau să creadă cineva că cezarul Tiberius, zeii să-l ocrotească, a scăpat frâiele imperiului din mână iar aceste lucruri se întâmplă doar de când e el împărat. Dar să lăsăm acum aceste discuții pentru altădată. Chiar
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(1). de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1415484680.html [Corola-blog/BlogPost/371595_a_372924]
-
fetiță și mai rău. Cand a intrat bunul Florin în camera nu se mai oprea din povestit cum a venit mosul și ea s-a speriat, dar acum i-ar plăcea să mai vină odată. Bunul Florin se minuna de spusele ei și a zis că o să mai vină de Crăciun, o să-i aducă daruri, iar ea să mai repete poezia. Știa poezia, o spunea foarte tare și frumos, dar în fața Moșului, de emoții nu putea vorbi. Bine măcar că acum a
MOŞ CRĂCIUN de TITINA NICA ŢENE în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Titina_nica_tene_mos_craciun_titina_nica_tene_1356741393.html [Corola-blog/BlogPost/341504_a_342833]
-
auzit glasul tremurat de emoție a lui Grigore Vieru doinind jalea fraților noștri despărțiți de neprieteni. Răspundea cu alte doine Vasile Tărâțeanu, înfiorându-ne cu jelania altor frați, de trupul țării separați. Bubuia Vocea lui Păunescu, ungea parcă la suflet spusa molcomă a lui bădița George Muntean, care ne spunea că din ograda aflată „la noi” se certa cu vărul-său peste hotar, acum domiciliat în Ucraina, căci de vizitat nu se putea... Ridicau paharul și noi ne ascundeam lacrima, ei
UN DEAL S-A SUPĂRAT PE O CĂRUŢĂ... SAU POATE INVERS ! de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 897 din 15 iunie 2013 by http://confluente.ro/Constantin_t_ciubotaru_un_de_constantin_t_ciubotaru_1371287920.html [Corola-blog/BlogPost/354563_a_355892]