768 matches
-
opt palme, primind numele celui a cărui palmă se folosea. Când stânjenul avea opt palme „domnești” sau „gospod” se numea „stânjen domnesc”, iar când palma cu care se măsura era „proastă” sau „de om de mijloc”, stânjenul purta numele de stânjen „prost”, respectiv „de mijloc”. În general „stânjenul domnesc” era mai mare decât ceilalți iar cel prost mai mic. În 1842 „stânjenul domnesc” măsura 2,26 m, cel „de mijloc” 2,056 m iar cel „prost” numai 1,704 m. În afara
Stânjen () [Corola-website/Science/319653_a_320982]
-
palmă se folosea. Când stânjenul avea opt palme „domnești” sau „gospod” se numea „stânjen domnesc”, iar când palma cu care se măsura era „proastă” sau „de om de mijloc”, stânjenul purta numele de stânjen „prost”, respectiv „de mijloc”. În general „stânjenul domnesc” era mai mare decât ceilalți iar cel prost mai mic. În 1842 „stânjenul domnesc” măsura 2,26 m, cel „de mijloc” 2,056 m iar cel „prost” numai 1,704 m. În afara acestor stânjeni mai se foloseau stânjeni specifici
Stânjen () [Corola-website/Science/319653_a_320982]
-
domnesc”, iar când palma cu care se măsura era „proastă” sau „de om de mijloc”, stânjenul purta numele de stânjen „prost”, respectiv „de mijloc”. În general „stânjenul domnesc” era mai mare decât ceilalți iar cel prost mai mic. În 1842 „stânjenul domnesc” măsura 2,26 m, cel „de mijloc” 2,056 m iar cel „prost” numai 1,704 m. În afara acestor stânjeni mai se foloseau stânjeni specifici unor orașe moldave, fiind cunoscuți stânjenul de Galați, care măsura 2,296 m, și
Stânjen () [Corola-website/Science/319653_a_320982]
-
respectiv „de mijloc”. În general „stânjenul domnesc” era mai mare decât ceilalți iar cel prost mai mic. În 1842 „stânjenul domnesc” măsura 2,26 m, cel „de mijloc” 2,056 m iar cel „prost” numai 1,704 m. În afara acestor stânjeni mai se foloseau stânjeni specifici unor orașe moldave, fiind cunoscuți stânjenul de Galați, care măsura 2,296 m, și „stânjenul Hoșmăndei”. Folosirea acestor stânjeni de mărimi variabile la măsurătoarea pământului crea numeroase conflicte. Pentru evitarea lor, în foarte multe cazuri
Stânjen () [Corola-website/Science/319653_a_320982]
-
general „stânjenul domnesc” era mai mare decât ceilalți iar cel prost mai mic. În 1842 „stânjenul domnesc” măsura 2,26 m, cel „de mijloc” 2,056 m iar cel „prost” numai 1,704 m. În afara acestor stânjeni mai se foloseau stânjeni specifici unor orașe moldave, fiind cunoscuți stânjenul de Galați, care măsura 2,296 m, și „stânjenul Hoșmăndei”. Folosirea acestor stânjeni de mărimi variabile la măsurătoarea pământului crea numeroase conflicte. Pentru evitarea lor, în foarte multe cazuri se însemna pe documentele
Stânjen () [Corola-website/Science/319653_a_320982]
-
ceilalți iar cel prost mai mic. În 1842 „stânjenul domnesc” măsura 2,26 m, cel „de mijloc” 2,056 m iar cel „prost” numai 1,704 m. În afara acestor stânjeni mai se foloseau stânjeni specifici unor orașe moldave, fiind cunoscuți stânjenul de Galați, care măsura 2,296 m, și „stânjenul Hoșmăndei”. Folosirea acestor stânjeni de mărimi variabile la măsurătoarea pământului crea numeroase conflicte. Pentru evitarea lor, în foarte multe cazuri se însemna pe documentele de hotărnicie mărimea palmei folosite la confecționarea
Stânjen () [Corola-website/Science/319653_a_320982]
-
domnesc” măsura 2,26 m, cel „de mijloc” 2,056 m iar cel „prost” numai 1,704 m. În afara acestor stânjeni mai se foloseau stânjeni specifici unor orașe moldave, fiind cunoscuți stânjenul de Galați, care măsura 2,296 m, și „stânjenul Hoșmăndei”. Folosirea acestor stânjeni de mărimi variabile la măsurătoarea pământului crea numeroase conflicte. Pentru evitarea lor, în foarte multe cazuri se însemna pe documentele de hotărnicie mărimea palmei folosite la confecționarea stânjenului. Stânjenul rusesc a avut valoarea de 2,1136
Stânjen () [Corola-website/Science/319653_a_320982]
-
m, cel „de mijloc” 2,056 m iar cel „prost” numai 1,704 m. În afara acestor stânjeni mai se foloseau stânjeni specifici unor orașe moldave, fiind cunoscuți stânjenul de Galați, care măsura 2,296 m, și „stânjenul Hoșmăndei”. Folosirea acestor stânjeni de mărimi variabile la măsurătoarea pământului crea numeroase conflicte. Pentru evitarea lor, în foarte multe cazuri se însemna pe documentele de hotărnicie mărimea palmei folosite la confecționarea stânjenului. Stânjenul rusesc a avut valoarea de 2,1136 m și se definea
Stânjen () [Corola-website/Science/319653_a_320982]
-
de Galați, care măsura 2,296 m, și „stânjenul Hoșmăndei”. Folosirea acestor stânjeni de mărimi variabile la măsurătoarea pământului crea numeroase conflicte. Pentru evitarea lor, în foarte multe cazuri se însemna pe documentele de hotărnicie mărimea palmei folosite la confecționarea stânjenului. Stânjenul rusesc a avut valoarea de 2,1136 m și se definea ca 3 arșini. În Rusia a mai fost cunoscut deasemenea stânjenul pieziș și cel volant.
Stânjen () [Corola-website/Science/319653_a_320982]
-
Galați, care măsura 2,296 m, și „stânjenul Hoșmăndei”. Folosirea acestor stânjeni de mărimi variabile la măsurătoarea pământului crea numeroase conflicte. Pentru evitarea lor, în foarte multe cazuri se însemna pe documentele de hotărnicie mărimea palmei folosite la confecționarea stânjenului. Stânjenul rusesc a avut valoarea de 2,1136 m și se definea ca 3 arșini. În Rusia a mai fost cunoscut deasemenea stânjenul pieziș și cel volant.
Stânjen () [Corola-website/Science/319653_a_320982]
-
evitarea lor, în foarte multe cazuri se însemna pe documentele de hotărnicie mărimea palmei folosite la confecționarea stânjenului. Stânjenul rusesc a avut valoarea de 2,1136 m și se definea ca 3 arșini. În Rusia a mai fost cunoscut deasemenea stânjenul pieziș și cel volant.
Stânjen () [Corola-website/Science/319653_a_320982]
-
aflat în ziua de astăzi”, un manuscris cu 19 pagini. În inventar se specifică faptul că turnul clopotniță ctitorit de Alexandru Lăpușneanu nu mai avea acoperiș, în locul lui fiind construită o clopotniță de lemn cu stâlpi, având înălțimea de patru stânjeni și trei șuhuri. Aceasta era amplasată în curtea bisericii, lângă dugheana lui Dumitraș Brandabur, și avea trei clopote, de mărimi diferite: 150 de ocale, 60 ocale și 12 ocale. În anul 1809, a avut loc un incendiu care a afectat
Biserica Sfântul Dumitru din Suceava () [Corola-website/Science/316641_a_317970]
-
și dinaintea ușilor împărătești până la amvon (soleea, n.n.) podită cu scânduri, iar vatra sub bărbați (naosul, n.n.) și tinda umplută cu pământ, acoperită cu șindrilă de goron nehorjită, deasupra altarului stă o cruce de plev (tinichea, n.n.), lungimea bisericii 7 stânjeni (cca. 5,75 m), iar înălțimea în pereți ½ stânjeni (cca. 2,80 m), s-au zidit la anul 1807”. Biserica este ridicată pe un plan dreptunghiular cu o absidă nedecroșată, în formă de trapez. Pereții sunt alcătuiți din bârne de
Biserica de lemn din Groșii Noi () [Corola-website/Science/316803_a_318132]
-
cu scânduri, iar vatra sub bărbați (naosul, n.n.) și tinda umplută cu pământ, acoperită cu șindrilă de goron nehorjită, deasupra altarului stă o cruce de plev (tinichea, n.n.), lungimea bisericii 7 stânjeni (cca. 5,75 m), iar înălțimea în pereți ½ stânjeni (cca. 2,80 m), s-au zidit la anul 1807”. Biserica este ridicată pe un plan dreptunghiular cu o absidă nedecroșată, în formă de trapez. Pereții sunt alcătuiți din bârne de gorun, cioplite cu barda, dispuse orizontal și încheiate în
Biserica de lemn din Groșii Noi () [Corola-website/Science/316803_a_318132]
-
anul 1774 avea un singur călugăr. Protopopul greco-catolic Teodor Meheși raportează în inventarul făcut de el la această mănăstire în 11 februarie 1783 (la cererea vicarului general greco-catolic al Blajului) că averea mănăstirii consta dintr-un teren lung de 76 stânjeni (150 m), lat de 40 stânjeni (76 m), cu o suprafață totală de 11.400 mp (1,14 ha), un arător de o găleată (găleată = 80 litri de cereale) și 2 felderi (felderă = 20 litri de cereale), un fânaț de
Vechea Mănăstire a Petridului () [Corola-website/Science/316102_a_317431]
-
Protopopul greco-catolic Teodor Meheși raportează în inventarul făcut de el la această mănăstire în 11 februarie 1783 (la cererea vicarului general greco-catolic al Blajului) că averea mănăstirii consta dintr-un teren lung de 76 stânjeni (150 m), lat de 40 stânjeni (76 m), cu o suprafață totală de 11.400 mp (1,14 ha), un arător de o găleată (găleată = 80 litri de cereale) și 2 felderi (felderă = 20 litri de cereale), un fânaț de 6 care și o pădure. Pe lângă
Vechea Mănăstire a Petridului () [Corola-website/Science/316102_a_317431]
-
terenul pentru biserică: „Ion Dafinescu (zis Grămadă) cumpără de la G.Monachu, Constantin cel Mare, Constantin cel Mic, Lazăr Titerlea, Gheorghe Titerlea și Vasile Ploscaru acest teren. Este vorba de o delniță de pământ, în locul numit „Fântâni”, lungime de 80 de stânjeni, în ogașul Bahahăului în sus, lățime 50 de stânjeni din drum spre răsărit și 60 spre apus, pentru a face biserica (zapis 1832, oct.2).” Pisania bisericii: „Cu ajutorul lui Dumnezeu s-au zidit această sfântă și Dumnezeiască biserică, unde se
Biserica de lemn din Titerlești () [Corola-website/Science/320354_a_321683]
-
G.Monachu, Constantin cel Mare, Constantin cel Mic, Lazăr Titerlea, Gheorghe Titerlea și Vasile Ploscaru acest teren. Este vorba de o delniță de pământ, în locul numit „Fântâni”, lungime de 80 de stânjeni, în ogașul Bahahăului în sus, lățime 50 de stânjeni din drum spre răsărit și 60 spre apus, pentru a face biserica (zapis 1832, oct.2).” Pisania bisericii: „Cu ajutorul lui Dumnezeu s-au zidit această sfântă și Dumnezeiască biserică, unde se prăznuiește hramul Sf.Voievozi Mihail și Gavril. S-au
Biserica de lemn din Titerlești () [Corola-website/Science/320354_a_321683]
-
Palma este o unitate de măsură arhaică a lungimii folosită în toate cele trei țări românești ca submultiplu și etalon al stânjenului. Palma este aproximată la români cu distanța dintre degetul mare și a celui mic când palma era deschisă la maxim. În Europa palma, ca unitate de măsură, a avut ca model comun palma antică greacă și romană, care, în fapt
Palmă (unitate de măsură) () [Corola-website/Science/321055_a_322384]
-
celui mare”". Expresia "„o palmă de loc”" s-a păstrat în limba română cu sensul de distanță mică. Cu palma se măsurau îndeosebi distanțele mici ca de exemplu adâncimea gropilor, mărimea scândurilor sau elemente de construcție. Palma era submultiplu al stânjenului și pasului, calculate adesea pe baza palmei, primul având opt respectiv șase palme. Când mărimea palmei nu era stabilită prin lege aceasta varia de la om la om, de aceea se însemna pe documentele de hotărnicii. Palma apare în documentele de
Palmă (unitate de măsură) () [Corola-website/Science/321055_a_322384]
-
varia de la om la om, de aceea se însemna pe documentele de hotărnicii. Palma apare în documentele de cancelarie din secolul 16, când li se cere sătenilor "„nici o palmă de pământ să nu treceți peste hotare”". Palma fiind submultiplu al stânjenului, acesta din urmă era la nevoie confecționat pe loc din opt palme: "„cum iaste obiceaiul moșiilor”". De la sfârșitul secolului 17, în Țara Românească sunt cunoscute două palme etalon, "palma lui Șerban vodă" și "palma lui Constantin vodă". Introducerea a două
Palmă (unitate de măsură) () [Corola-website/Science/321055_a_322384]
-
a fost stabilită în timpul domniei lui Șerban Cantacuzino (1678-1688). În măsură modernă "palma lui Șerban vodă" păstrată pe o șipcă de lemn de la sfârșitul secolului 18 cu textul: "„palma domnească a lui Șerban vodă; opt palme de acestea iaste un stânjen al mării sale”". Palma lui Șerban vodă avea 24,5 cm. Palma lui Șerban vodă a fost cel mai adesea folosită, până la introducerea sistemului metric. "Palma lui Constantin vodă" a fost stabilită în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu (1688-1714), având 25
Palmă (unitate de măsură) () [Corola-website/Science/321055_a_322384]
-
cea al lui Șerban vodă, fiind întâlnită îndeosebi în Oltenia. "Palma lui Știrbei vodă" a fost stabilită în timpul domniei lui Barbu Știrbei (1849-1853 și 1854-1856). În septembrie 1855 Vornicia din Lăuntru a propus și domnul Barbu Știrbei a aprobat ca stânjenul folosit în țară "„să se determineze după sistemul metric, hotărându-se a fi pe viitor de o lungime de 2000 de milimetre sau de 2 metre și aceasta să serve de bază de acum înainte la toate măsurătorile în general
Palmă (unitate de măsură) () [Corola-website/Science/321055_a_322384]
-
în țară "„să se determineze după sistemul metric, hotărându-se a fi pe viitor de o lungime de 2000 de milimetre sau de 2 metre și aceasta să serve de bază de acum înainte la toate măsurătorile în general.”" Acest stânjen era așadar dublul metrului, notat și "„metru 2”", fiind împărțit după sitemul zecimal în zece palme. În Moldova stânjenul era de 8 palme, ca și în Țara Românească. Spre deosebire de Țara Românească, în Moldova nu s-a impus o palmă etalon
Palmă (unitate de măsură) () [Corola-website/Science/321055_a_322384]
-
de milimetre sau de 2 metre și aceasta să serve de bază de acum înainte la toate măsurătorile în general.”" Acest stânjen era așadar dublul metrului, notat și "„metru 2”", fiind împărțit după sitemul zecimal în zece palme. În Moldova stânjenul era de 8 palme, ca și în Țara Românească. Spre deosebire de Țara Românească, în Moldova nu s-a impus o palmă etalon și din această cauză stânjenul a variat după mărimea palmei. Grigore II Ghica, care a domnit în Moldova cu
Palmă (unitate de măsură) () [Corola-website/Science/321055_a_322384]