5,180 matches
-
cameră de developare etanșă; 2 - hârtie sau strat subțire; 3 - fitil; 4 - baie de eluant sau solvent. Camerele de developare pot fi cilindrice sau paralelipipedice. În toate aparatele descrise, solventul în contact cu suportul solid pătrunde în capilarele (porii) fazei staționare și stabilește un front de eluție care avansează, antrenând eventualii componenți ai unei probe care a fost depusă în prealabil pe suportul solid (faza staționară). 98 În funcție de viteza de migrare a compușilor din amestecul probei, la sfârșitul cromatografierii aceștia se
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
În toate aparatele descrise, solventul în contact cu suportul solid pătrunde în capilarele (porii) fazei staționare și stabilește un front de eluție care avansează, antrenând eventualii componenți ai unei probe care a fost depusă în prealabil pe suportul solid (faza staționară). 98 În funcție de viteza de migrare a compușilor din amestecul probei, la sfârșitul cromatografierii aceștia se vor regăsi la diferite distanțe de frontul de solvent și de linia de start. Separarea lor se face în funcție de factorul de retenție specific substanțelor respective
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
ce vin în contact (adsorbant și adsorbat). Se obține în felul acesta o stratificare a substanțelor care trec prin adsorbant și care poate fi supusă ulterior diferitelor metode de analiză calitativă și cantitativă pentru fiecare componentă. Faza solidă constituie faza staționară sau imobilă și poate fi orice substanță cu proprietăți adsorbante. Faza fluidă constituie faza mobilă numită și eluent. Ea poate fi un solvent sau un amestec de solvenți în care se află dizolvate substanțele de analizat. După natura fazei staționare
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
staționară sau imobilă și poate fi orice substanță cu proprietăți adsorbante. Faza fluidă constituie faza mobilă numită și eluent. Ea poate fi un solvent sau un amestec de solvenți în care se află dizolvate substanțele de analizat. După natura fazei staționare, cromatografia poate fi: pe coloană (când faza staționară sub formă de pulbere adsorbantă este introdusă într-o coloană de sticlă), pe hârtie, în strat subțire și în gaze. Cromatografia de lichide pe coloană Reprezintă cea mai veche metodă cromatografică. În
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
cu proprietăți adsorbante. Faza fluidă constituie faza mobilă numită și eluent. Ea poate fi un solvent sau un amestec de solvenți în care se află dizolvate substanțele de analizat. După natura fazei staționare, cromatografia poate fi: pe coloană (când faza staționară sub formă de pulbere adsorbantă este introdusă într-o coloană de sticlă), pe hârtie, în strat subțire și în gaze. Cromatografia de lichide pe coloană Reprezintă cea mai veche metodă cromatografică. În linii generale, instalația necesară separărilor cromatografice constă din
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
foarte greu solubil în acid acetic. Este reacția specifică a ionului Ca2+ și este foarte sensibilă. 192 Identificarea cationilor Cu2+, Fe3+ și Co3+ și separarea lor prin cromatografie pe hârtie Cromatografia pe hârtie ese o metodă cromatografică de repartiție,faza staționară fiind hârtia cromatografică. Faza mobilă (eluent) antrenează componentele amestecului de analizat cu viteze diferite în funcție de solubilitatea lor. Componentele se vor găsi în zone separate pe cromatogramă. În acest proces este important fenomenul de capilaritate al hârtiei cromatografice, care permite înaintarea
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
de circulare al materialului textil introduce perturbații serie peste semnalul util. Înlăturarea acestui zgomot s-a realizat în blocul de pre-procesare prin utilizarea pragurilor adaptive. Apariția impurităților de tip scame pe suprafața lentilelor camerei video introduce zone de defect aparente staționare. Introducerea unui filtru electrostatic a permis stoparea depunerilor de scame pe suprafața lentilei. 1. Arhitectura generală a sistemului VIRTINS Procedura de inspecție prevede ca sistemul să fie inițializat prin intermediul unei rutine de “instruire”, pentru ca apoi să fie sesizate abaterile ce
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84096_a_85421]
-
de imagine care diferă în mod semnificativ de modelul de fundal, considerată prim plan. Separarea fundalului de prim plan este o tehnică ce înlătură componentele fixe, imobile dintr-o secvență video, unde este creat un cadru de referință al componentelor staționare. Odată creat, cadrul de referință este extras din toate imaginile componente. Se consideră că pe durata aplicației camera rămâne nemișcată. Astfel, fiecare secvență video este comparată cu un modelul de referință pentru fundal. Pixelii din cadrul curent care diferă semnificativ de
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84096_a_85421]
-
să reacționeze rapid la schimbările de fundal cum ar fi mașinile care se opresc sau pornesc. Pentru ca un algoritm de extragere a fundalului să fie bun trebuie rezolvate o serie de probleme. Să considerăm o secvență video de la o cameră staționară care controlează traficul într-o intersecție. Într-un mediu exterior, algoritmul de extragere a fundalului trebuie să se adapteze nivelelor diferite de iluminare de la diferite momente de timp ale zilei și condițiilor de mediu cum ar fi ceața sau ninsoarea
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84096_a_85421]
-
din care provine la întâlnirea suprafeței de separare cu un alt mediu ; c. trecerea luminii într-un alt mediu, însoțită de schimbarea direcției de propagare ; d. suprapunerea a două unde luminoase. 2. Franjele luminoase care se observă în cazul interferenței staționare a luminii reprezintă locul geometric al punctelor în care: a. energia transportată de undele luminoase este egală cu energia undelor emise de sursele de lumină ; b. intensitatea undei rezultate prin interferență este media aritmetică a intensităților undelor care se suprapun
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
de comandă; • Funcția de reglare; • Funcția de semnalizare; • Funcția de control; • Funcția de măsurare; • Funcția de protecție; • Funcția de conducere. 3.2.2. Regimuri de funcționare ale sistemelor automate liniare Regimul de funcționare al unui sistem automat liniar se numește staționar sau static, dacă acel regim este descris de ecuații de forma în care vitezele de variație în timp, ale mărimii de ieșire, de orice ordin, sunt nule. La trecerea sistemului dintr-un regim staționar care corespunde unei mărimi de intrare
AUTOMATIZAREA şi ROBOTIZAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE by VASILE V. MERTICARU () [Corola-publishinghouse/Science/347_a_619]
-
unui sistem automat liniar se numește staționar sau static, dacă acel regim este descris de ecuații de forma în care vitezele de variație în timp, ale mărimii de ieșire, de orice ordin, sunt nule. La trecerea sistemului dintr-un regim staționar care corespunde unei mărimi de intrare xi’, într-un alt regim staționar care corespunde altei mărimi de intrare ”, vorbim despre un regim tranzitoriu. Proprietatea unui sistem automat de a realiza un regim staționar, respectiv de a reveni în regim staționar
AUTOMATIZAREA şi ROBOTIZAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE by VASILE V. MERTICARU () [Corola-publishinghouse/Science/347_a_619]
-
este descris de ecuații de forma în care vitezele de variație în timp, ale mărimii de ieșire, de orice ordin, sunt nule. La trecerea sistemului dintr-un regim staționar care corespunde unei mărimi de intrare xi’, într-un alt regim staționar care corespunde altei mărimi de intrare ”, vorbim despre un regim tranzitoriu. Proprietatea unui sistem automat de a realiza un regim staționar, respectiv de a reveni în regim staționar după influența unei mărimi perturbatoare, se numește stabilitate. Condiția matematică ce trebuie
AUTOMATIZAREA şi ROBOTIZAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE by VASILE V. MERTICARU () [Corola-publishinghouse/Science/347_a_619]
-
nule. La trecerea sistemului dintr-un regim staționar care corespunde unei mărimi de intrare xi’, într-un alt regim staționar care corespunde altei mărimi de intrare ”, vorbim despre un regim tranzitoriu. Proprietatea unui sistem automat de a realiza un regim staționar, respectiv de a reveni în regim staționar după influența unei mărimi perturbatoare, se numește stabilitate. Condiția matematică ce trebuie îndeplinită de un sistem liniar stabil este următoarea/ 3.2.3. Structura sistemelor automate Având în vedere rolul pe care îl
AUTOMATIZAREA şi ROBOTIZAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE by VASILE V. MERTICARU () [Corola-publishinghouse/Science/347_a_619]
-
staționar care corespunde unei mărimi de intrare xi’, într-un alt regim staționar care corespunde altei mărimi de intrare ”, vorbim despre un regim tranzitoriu. Proprietatea unui sistem automat de a realiza un regim staționar, respectiv de a reveni în regim staționar după influența unei mărimi perturbatoare, se numește stabilitate. Condiția matematică ce trebuie îndeplinită de un sistem liniar stabil este următoarea/ 3.2.3. Structura sistemelor automate Având în vedere rolul pe care îl îndeplinesc, pot fi identificate următoarele elemente sau
AUTOMATIZAREA şi ROBOTIZAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE by VASILE V. MERTICARU () [Corola-publishinghouse/Science/347_a_619]
-
sau electrici; roboți incrementali, cu mișcări controlate într-un spațiu discretizat. După modul de comandă pe traiectorie: roboți cu comandă punct cu punct; roboți cu comandă multipunct; roboți cu comandă de interpolare continuă pe traiectorie. După starea de mobilitate: roboți staționari; roboți mobili. După geometria deplasărilor brațului în spațiul operațional: roboți în coordonate carteziene roboți în coordonate de sisteme de coordonate la roboții industriali După tipul acționării elementelor de execuție: roboți cu acționare electrică; roboți cu acționare hidraulică; roboți cu acționare
AUTOMATIZAREA şi ROBOTIZAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE by VASILE V. MERTICARU () [Corola-publishinghouse/Science/347_a_619]
-
principii cu caracter de recomandări privind alegerea roboților industriali, după cum urmează: Atunci când posturile de lucru, respectiv mașinile-unelte, sunt dispuse în zona de lucru a robotului, astfel încât raza maximă de acțiune a robotului să permită deservirea acestora, se pot folosi roboți staționari. Când deplasarea obiectelor de lucru se face la un număr mare de posturi de lucru, amplasate pe trasee lungi și complexe, se pot folosi roboți mobili. Pentru robotizarea unor operații de manipulare simple, executate sub comanda operatorului uman, se va
AUTOMATIZAREA şi ROBOTIZAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE by VASILE V. MERTICARU () [Corola-publishinghouse/Science/347_a_619]
-
mecanic; la roboții adaptivi aici intră și sistemul de senzori, iar la roboții inteligenți apar în plus elemente de inteligență artificială. 7.5.1. Sistemul mecanic al robotului Sistemul mecanic al robotului are următoarele componente structurale: • soclul fix la roboții staționari sau platforma mobilă la roboții mobili; • brațul manipulator sau dispozitivul de ghidare al robotului, cu rol de realizare fizică a cinematicii robotului; • efectorul final sau dispozitivul de prehensiune care interacționează nemijlocit cu obiectul manipulat. Schema cinematică structurală a robotului este
AUTOMATIZAREA şi ROBOTIZAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE by VASILE V. MERTICARU () [Corola-publishinghouse/Science/347_a_619]
-
de pe suprafața materialului implică pierderi foarte mari de lumină de-a lungul parcursului luminii. INTERFERENȚA LUMINII Interferența în spectrul vizibil este fenomenul de suprapunere a două sau mai multe unde coerente într-o anumită zonă din spațiu producând un tablou staționar de maxime și minime de interferență, numite franje de interferență (Fig.1.5.), având forma unor benzi sau inele luminoase și întunecate în funcție de geometria dispozitivului interferențial. Pentru a obține un fenomen de interferență staționară, undele trebuie sa aibă aceeași frecvență
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
zonă din spațiu producând un tablou staționar de maxime și minime de interferență, numite franje de interferență (Fig.1.5.), având forma unor benzi sau inele luminoase și întunecate în funcție de geometria dispozitivului interferențial. Pentru a obține un fenomen de interferență staționară, undele trebuie sa aibă aceeași frecvență și diferență de fază constantă în timp, adică să fie coerente. Undele coerente sunt undele între care există relații constante în timp (diferența de fază, amplitudinea), iar fenomenul de interferență se poate observa tot
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
din care provine la întâlnirea suprafeței de separare cu un alt mediu ; c. trecerea luminii într-un alt mediu, însoțită de schimbarea direcției de propagare ; d. suprapunerea a două unde luminoase. 2. Franjele luminoase care se observă în cazul interferenței staționare a luminii reprezintă locul geometric al punctelor în care: a. energia transportată de undele luminoase este egală cu energia undelor emise de sursele de lumină ; b. intensitatea undei rezultate prin interferență este media aritmetică a intensităților undelor care se suprapun
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
termodinamic. Gânditor profund și fin observator, Buckminster Fuller a făcut observații și experimente, care l-au ajutat să dezvolte o serie de idei originale. Iată câteva din acestea: 9 Întregul Univers fizic este format din energie, fie aceasta radiantă sau staționară, sub formă de noduri, numite atomi. 9 Energia nu este statică, ci este tot timpul în mișcare; de aceea, ea întotdeauna se mișcă într-o anumită direcție. 9 Mișcarea energiei este măsurată în unități de distanță raportate la unități de
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
numit și quinta essentia și considerat de acesta ca având putere de viațăă. Hans Jenny, întemeietorul Cymaticii despre care am mai vorbit în alt capitol, în urma experimentelor efectuate cu unde sonore a observat că toate solidele platonice apar ca unde staționare modelate în urma interferențelor ce se produc într-un volum având formă sferică. Solidele platonice par a fi schițele pentru autoorganizarea întregului Univers. Robert Lawlor, în cartea sa „Geometria sacră - filosofie și practică” observa rolul jucat de geometrie, ca știință fundamentală
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
explica toate rezultatele observațiilor făcute asupra atomilor. Transformând modelul său bidimensional (2DĂ în model tridimensional (3D, așa cum au încercat Kenneth Snelson și Milo Wolff - avea să dezvolte un model rezonant implicând două fronturi de unde pentru producerea unor unde sferice tridimensionale staționare, model propus prin anii ’80. Teoria materiei formată din unde staționare cuprindea următoarele puncte: 1. Universul nu este compus din materie sau vacuum, ci din unde electromagnetice libere și unde electromagnetice staționare. O undă staționară posedă atât inerție cât și
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
2DĂ în model tridimensional (3D, așa cum au încercat Kenneth Snelson și Milo Wolff - avea să dezvolte un model rezonant implicând două fronturi de unde pentru producerea unor unde sferice tridimensionale staționare, model propus prin anii ’80. Teoria materiei formată din unde staționare cuprindea următoarele puncte: 1. Universul nu este compus din materie sau vacuum, ci din unde electromagnetice libere și unde electromagnetice staționare. O undă staționară posedă atât inerție cât și moment atunci când interacționează cu altă undă staționară, ceea ce ne creează impresia
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]