2,413 matches
-
pe atunci, cu ce semănau potârnichile și ortolanii aceia faimoși). Pur și simplu, clipa aceea care era în mine - cu luminile ei cețoase și cu mirosurile ei marine - transformase în ceva relativ tot ce ne înconjura: orașul și înfățișarea lui stalinistă, așteptarea nervoasă și violența obtuză a mulțimii. În loc de mânie împotriva oamenilor care mă impinseseră afară, simțeam acum o ciudată compasiune: ei nu puteau, strângând ușor din pleoape, să pătrundă în ziua aceea plină de miresmele proaspete ale algelor, de țipetele
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
de pe un vagon... Astfel renăștea trecutul acela nemaipomenit în bucătăria noastră afumată, în lungile seri de iarnă. Dincolo de fereastra înzăpezită se întindeau unul dintre cele mai mari orașe ale Rusiei și câmpia cenușie a Volgăi, se înălțau clădirile-fortărețe ale arhitecturii staliniste. Și acolo, în mijlocul dezordinii unei cine interminabile și al norilor sidefii de tutun, se ivea umbra acestei franțuzoaice misterioase rătăcite sub cerul siberian. Televizorul revărsa știrile zilei, transmitea ședințele ultimului congres al Partidului, dar fondul acela sonor nu avea nici un
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
bunicii mele oferea musafirilor noștri un subiect de discuție ce cruța amorul propriu al fiecăruia. Și apoi, tânăra franțuzoaică avea avantajul de a concentra în existența ei momentele cruciale ale istoriei țării noastre. Trăise pe vremea țarului și supraviețuise epurărilor staliniste, traversase războiul și asistase la căderea atâtor idoli. Viața ei, profilată pe secolul cel mai sângeros al imperiului, dobândea în ochii lor o dimensiune epică. Ea, franțuzoaica născută la celălalt capăt al lumii, urmărea cu o privire goală unduirea nisipurilor
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
Nu, pur și simplu, trăia cum putea. Și originalitatea familiei noastre - francitatea ei foarte discretă și la fel de îndepărtată de Franța ca și franceza traducerilor tehnice ale mamei mele - s-a estompat de la sine. Mătușa era un personaj descins din epoca stalinistă. Stalin murise de douăzeci de ani, dar ea nu se schimbase. Nu era vorba de o dragoste nețărmurită pentru generalisim. Soțul ei dintâi fusese omorât în învălmășeala ucigașă din primele zile de război. Mătușa știa cine era vinovat de începutul
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
de iluminat și întotdeauna în numele dreptății absolute. Pe scurt, acest fariseu energic, fiu de fariseu care și-a întors metodele și obsesiile împotriva alor săi, ne aduce aminte de un profil familiar pe meleagurile noastre, de teroristul termidorian sau de stalinistul convertit în liberal. Sfîntul Pavel este un organizator, un reglementator înnăscut, care preferă minților strălucite, instabile și puțin rezistente, mediocrii solizi. Nici doctrinar pentru un bănuț, nici metafizician. Trăind în viteză, călătorind fără încetare, adaptînd mistica la realitate. Acest spirit
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
din partea lui Flaubert și Goncourt aprecierea este liberă, fără îndoială exactă, dar lipsa caracterului nu e de natură să fie sancționată penal. Problema nu ia înfățișări partizane și se poate conjuga în ambele sensuri. Putem spune că Aragon și scriitorii staliniști i-au împușcat pe acuzați în procesul de la Moscova cu armele retoricii lor? Da, dacă se cultivă retorica. E probabil ca ei să se simtă dezonorați ca indivizi și conștiințe morale. Dar au comis un delict, i-am putea aduce
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
de vreme ce textele PC spun că totul merge bine. Dedublarea semn-obiect funcționează atunci ca un analgezic pentru faza terminală: grija pentru text intră în rîndul grijilor paleative pentru organizatori. Militantismul socialist este acolo sus mai avansat sau mai treaz decît militantismul stalinistă; el pierde mai puțin timp în dezbaterile interne asupra virgulelor și calificativelor, fiindcă își dă seama că textele sînt în prezent pretexte. Pierre Leroux, omul anului 1848, tipograful totemic al tribului, era un fiu al Luminilor și al Enciclopediei. El
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
creînd legături. Reprezentarea misterelor teoretice și vulcanizarea arhivelor plonjează într-un anume fel în mistica Luminilor. Dar a o confunda pe aceasta din urmă cu misticismul inițiatic al epocii Luminilor înseamnă a lua un iluminist drept un iluminat. Chiar dacă universul stalinist era ezoteric și chiar inițiatic, cu cercurile lui conducătoare, informațiile zgîrcite și cuvintele de ordine, scolastica marxistă, care se stinge sub ochii noștri, era rodul interpretării, comentariilor, și nu al gnozei sau Cabalei. * Partidele noastre și-au pierdut cuvîntul și
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
ei, pînă cînd comuniștii ruși scot la rîndul lor închisorile naționalismului ortodox. Palmaresul închisorilor din Europa între 1840 și 1930 întocmește lista laureaților marxismului. Ea se oprește în Est, acolo unde încep lagărele de muncă cu Victor Serge și lagărul stalinist, dar poate reîncepe acolo unde se termină: în Polonia și în Cehoslovacia, de exemplu. În Vest, anticapitalismul s-a alăturat lanțurilor de prizonieri ai Capitalului. De la Babeuf la Gramsci, trecînd prin Proudhon, fiecare închisoare e o verigă. Acest timp liber
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
au dovedit adepți ai manipulării simbolurilor naționale. Sub Ceaușescu, așa cum arată Vladimir Tismăneanu "The Quasi-Revolution and its Discontents: Emerging Political Pluralism in Post-Ceausescu Romania", East European Politics and Societies, 1993, vol. 7, p. 317) citat de Gallagher, pe lângă o determinare stalinistă către o economie central-planificată și o agricultură colectivizată, s-a observat o combinare cu temele tradiționale ale extremei dreapta, influentă în perioada anterioară anului 1945 în România. Era mitul unei națiuni omogene, măreția României medievale, nevoia de disciplină socială și
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
de societatea divizată în clase antagoniste. Dar maniera restauraționistă este adoptată de marxism nu numai la scara întregii istorii. De pildă, perestroika lui Gorbaciov își propune să restaureze „comunismul autentic” din perioada NEP-ului leninist, presupus corupt ulterior de birocrația stalinistă, considerat de un Alexandr Iakovlev „o contrarevoluție în stare pură”. În schimb, când revoluțiile din 1989 au izbucnit, ele au cerut apăsat restaurarea valorilor și a libertăților „burgheze”, pe care comunismul le negase. Într-adevăr, „negarea negației” însemna acum a
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
de modelele inițiale, acestea au avut un deosebit rol în faza inițială a pregătirii lor. Societatea poate fi însă și o frână în calea dezvoltării cunoașterii. Să ne amintim de persecuțiile Inchiziției din Spania și Italia, ca și de intoleranța stalinistă, împiedicând progresul științelor sociale și al biologiei. 3. Procesele fundamentale ale imaginațieitc "3. Procesele fundamentale ale imaginației" Imaginația, componentă principală a structurii mentale creative, are la bază două procese fundamentale: analiza și sinteza. Analiza realizează o sfărâmare a unor asociații
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
acestei populații, printre care sterilizarea. Având În vedere relația sa bine cunoscută cu extrema dreaptă din România și cu ocuparea Transnistriei, este greu de imaginat cum a reușit Făcăoaru să supraviețuiască tranziției către regimul comunist și primilor ani ai persecuțiilor staliniste. Într-un fel sau altul, el a reușit Însă să supraviețuiască acestei perioade, până În anii ’7058. Ca și prietenul său Petre Râmneanțu, Făcăoaru nu a avut niciodată sentimente de vinovăție din cauza adeziunii la ideile eugeniste, care În cazul său fuseseră
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
pe cele mai cunoscute, ale lui Moldovan și Banu, au fost reabilitate abia În 1970. În perioada 1950-1970, Partidul Comunist a reprimat influența școlilor eugeniste din București și Cluj asupra dezvoltării științelor naturii și a medicinei 12. La Începutul perioadei staliniste, un număr de intelectuali și membri ai Academiei care studiaseră sau promovaseră teoriile eugeniste au trebuit să se „dezică” public de trecutul lor și să promită să se disocieze de orice legături cu noțiunile determinismului ereditar În lucrările viitoare, pentru
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Demografie și Recensământ, sub conducerea lui Sabin Manuilă, Împreună cu Secția pentru Studiul Minorităților. 76. Este foarte probabil ca Banu, În calitatea sa de fost membru al mai multor guvernări „burgheze”, să fi fost și el condamnat la Închisoare sub regimul stalinist, dar biograful său nu menționează acest fapt. 77. George Marinescu, Despre hereditatea normală și patologică și raporturile ei cu eugenia, Academia Română, Memoriile secțiunii științifice, seria III, tom XI, mem. 7, București, 1936. 78. Vezi Sabin Manuilă, „Societatea regală română de
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
1941) a avut un mare răsunet în epocă. La origine, Burnham este troțkist și conduce revista New International. Din dezbaterile desfășurate în mediile troțkiste, el va păstra ideea că o nouă clasă este în formare în URSS și că absolutismul stalinist este legat de birocratizarea regimului sovietic, fără a face totuși distincția netă între o putere bazată pe competența tehnică și una rezultată din acapararea aparatului politic. Este prefigurarea tezei lui Milovan Djilas asupra constituirii unei „noi clase” în regimurile de
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
stînga erau foarte active, de aceea pentru toate cercurile acestea, ce-și ziceau progresiste, o critică a comunismului era prost văzută, ba chiar o dovadă de primitivism. Se cunoaște reacția lui Jean-Paul Sartre, dascălul stîngismului, care, În momentul dezvăluirii crimelor staliniste de către Însuși Hrușciov, a fost de părere ca ziarele de stînga franceze să relateze cît mai puțin despre aceste crime ca să, și aici citez, nu-i decepționăm pe muncitorii uzinelor Renault. Or, eu tocmai la uzinele Renault nimerisem. O serie
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Davies, André Fontaine, Timothy Garton-Ash. Construcția sa este Însă mai mult biografică și memorialistică, valorizînd, cu precădere, mărturiile marilor nume ale vremii, de la Churchill la Gomulka, de la Nixon la Jaruzelski, sau apelînd constant la interviurile realizate de Teresa Toranska cu staliniștii polonezi. Relatarea sa conține o factualitate copleșitoare, regrupată În jurul intrigilor politice, Însoțită de convingătoare inventare ori statistici. Autorul probează Însă și reale calități narative, intervenind În cursul evenimentelor cu anticipări, anecdote, simboluri, portrete entuziaste, confesiuni tîrzii sau accente moralizatoare. Bine
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
a reprezentat o Încercare de a scăpa de o dictatură și a evita o catastrofă totală, Însă regimul democratic dintre 23 august 1944 și 6 martie 1945 s-a dovedit o tranziție - plină de speranțe - către impunerea totalitarismului de extracție stalinistă; pentru PCdR a Însemnat ieșirea din anonimat și marșul forțat spre putere; pentru Dej, aducerea În prim-planul vieții politice românești. 23 august 1944 a ocupat un rol important În istoriografia comunistă, dincolo de reajustările permanente: ajungerea comuniștilor la putere era
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
masive aveau să fie printre cele mai spectaculoase acțiuni În acei ani, dar În nici un caz singurele. După 1948 represiunea a fost legalizată prin Codul Penal, decrete, noul sistem juridic de inspirație sovietică și adoptarea Constituției RPR după modelul Constituției staliniste din 1936. „Impunerea modelului totalitar și persecuția religioasă” este cel de-al cincilea capitol al lucrării și atinge o chestiune (Încă) sensibilă pentru o Însemnată parte a populației României. Concurentă a comunismului, religia nu putea scăpa de confruntarea cu regimul
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
creațiile unor istorici deprofesionalizați; de partea cealaltă, În tabăra lui Dej, un rol important au jucat doi evrei, I. Chișinevski și Leonte Răutu); 3) nu a fost un Început al politicii autonomiste a lui Dej, de vreme ce acesta se dovedise la fel de stalinist ca Pauker, iar În acel moment el a speculat fobiile (cotidiene ale) lui Stalin. Utilizînd abilitățile conspirative, Îndelung exersate În anii anteriori, probabil chiar mai mult decît competitorii săi, Dej a reușit În 1952 lovitura care Îl proiecta În poziția
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Într-o a doua etapă, regimul trece Însă la intimidarea scriitorilor care, coroborată cu disensiunile personale dintre scriitori, va duce la erodarea solidarității, culminînd cu conferința scriitorilor din mai 1972 cînd aceștia s-au Împărțit În două tabere: contestatarii și staliniștii. CÎteva trăsături fundamentale ale mediului literar din România, precizează Monica Lovinescu, sînt variațiile curajului, „funcția socială metamorfozată În criteriu estetic, eficacitatea anumitor mijloace de momeală printre care, În primul rînd, Fondul Literar și ștergerea hotarelor dintre generații” (p. 542). În
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
1964, o dată cu slăbirea terorii. Monica Lovinescu vorbește despre rolul scriitorilor În noile condiții politice din România și realizează o comparație Între aceștia și cei din celelalte țări comuniste. Astfel, „dacă În URSS, Polonia, Ungaria, Cehoslovacia intelighenția a pornit contestarea epocii staliniste de jos În sus, prin mărturia unui supraviețuitor, «la noi, teroarea stalinistă a fost pusă Între parantezele tăcerii. Literatura nu s-a ocupat de ea» și În consecință, literatura românească nu a jucat același rol pe care l-a avut
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
condiții politice din România și realizează o comparație Între aceștia și cei din celelalte țări comuniste. Astfel, „dacă În URSS, Polonia, Ungaria, Cehoslovacia intelighenția a pornit contestarea epocii staliniste de jos În sus, prin mărturia unui supraviețuitor, «la noi, teroarea stalinistă a fost pusă Între parantezele tăcerii. Literatura nu s-a ocupat de ea» și În consecință, literatura românească nu a jucat același rol pe care l-a avut cea din celelalte țări est europene. Așa a Început liberalizarea - tardiv - În
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Încît să considere că „ocuparea țării de către ruși și instaurarea de către ei a regimului ce-și spune comunist, nu se poate asemui decît cu acea descălecare prin care neamul românesc a reapărut În istorie, iar conducătorii acestui partid, cel mai stalinist dintre toate, care se țin la cîrma țării numai prin grația rușilor și slujindu-se de o singură armă, teroarea, se numesc, ca și primii voievozi români: descălecători. Încerc să uit acest cuvînt și nu pot” (p. 42). La un
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]