779 matches
-
spunând: "“Îmi iubesc nespus neamul acesta și vreau să-i slujesc cu orice preț, până la capăt!”" Moare pe 17 mai 2008, la Mănăstirea Recea. "A fost frumos la Gherla!", Părintele , Ed. Patmos, 2008 "Cuvinte împartașite de Părintele Ioan și Maica Stareța Cristina", Părintele Ioan Iovan, duhovnicul Mănăstirii Recea, Mureș și Maica Stareța Cristina de la Mănăstirea Recea în dialog cu Pr. Remus Onișor, Ed. Reîntregirea, 2008
Ioan Iovan () [Corola-website/Science/326558_a_327887]
-
cu orice preț, până la capăt!”" Moare pe 17 mai 2008, la Mănăstirea Recea. "A fost frumos la Gherla!", Părintele , Ed. Patmos, 2008 "Cuvinte împartașite de Părintele Ioan și Maica Stareța Cristina", Părintele Ioan Iovan, duhovnicul Mănăstirii Recea, Mureș și Maica Stareța Cristina de la Mănăstirea Recea în dialog cu Pr. Remus Onișor, Ed. Reîntregirea, 2008
Ioan Iovan () [Corola-website/Science/326558_a_327887]
-
Măicuța Veronica (nume la naștere: "Vasilica Gurău"; n. 26 august 1922, comuna Tudor Vladimirescu, județul Galați - d. 14 septembrie 2005, Mănăstirea Vladimirești) este întemeietoarea și stareța Mănăstirii Vladimirești (1940-1955 și 1990-2005) și autoarea a mai multor scrieri. A fost, ca și alți călugări și maici, prigonită de sistemul comunist și închisă în închisorile de la Jilava și Miercurea Ciuc. Măicuța Veronica, pe numele de botez Vasilica (Lica) Gurău
Veronica Gurău () [Corola-website/Science/326619_a_327948]
-
la Liceul de fete din Brăila. Este ajutată de Părintele Ioan, care fusese hirotonit preot pe seama Sfintei Mănăstiri de la Vladimirești pe 18 decembrie 1949. În vara anului 1951 dă bacalaureatul la Liceul din Brăila. Patriarhul Justinian vizitează Vladimireștiul. Îi dă stareței crucea de stavroforă și numește mănăstirea în Cartea de Aur: "„Podoabă a monahismului românesc”", apoi a considerat-o într-un moment de entuziasm "„floarea mea de butonieră”". Mai târziu însă, nu s-a mai implicat în apărarea mănăstirii și a
Veronica Gurău () [Corola-website/Science/326619_a_327948]
-
și episcopi atât ortodocși cât și catolici. Moare pe 14 septembrie 2005. Întoarcerea la Domnul a maicii Veronica a fost trecută sub tăcere de toate instituțiile bisericești sau laice; nici un comunicat de presă din partea B.O.R. în memoria acestei starețe de o mare anvergură duhovnicească. Măicuța și-a condus viața și activitatea după "Vedeniile" pe care le-a avut tot timpul vieții, despre care a scris în cărțile sale. Prima vedenie a avut loc pe 22 octombrie 1937 - cităm din
Veronica Gurău () [Corola-website/Science/326619_a_327948]
-
Paris unde a devenit grand maître al casei regale a regelui Ludovic al XVIII-lea. A murit în 1818 și a fost succedat de fiul său Louis Henri. Fiica sa, Louise Adélaïde de Bourbon, care a fost călugăriță a devenit stareță la mănăstirea Remiremont.
Louis Joseph, Prinț de Condé () [Corola-website/Science/322768_a_324097]
-
permis lui Alfonso și surorii sale Beatrice să crească la curtea portugheză (al treilea copil, Branca, a murit în copilărie). Mama lor a părăsit curtea la comanda Filipei și a trăit într-o mănăstire; sub patronajul Filipei ea a devenit stareță. Deși Filipa a fost văzută în timpul ei ca un simbol perfect al evlaviei maiestuoase, și a făcut comentarii publice spunând "este considerat un lucru indecent pentru o soție să se amestece în treburile soțului ei", de fapt ea a exercitat
Filipa de Lancaster () [Corola-website/Science/327553_a_328882]
-
a fost refuzată de fiecare dată, într-un caz răspunsul fiind “ Nu acceptăm mesajere aici”, cu referire la faptul că nu avea nici un ban și nici prea multa educație. După mai multe săptămâni de căutare, în cele din urmă Maica Stareța a unei mănăstiri închinate Fecioarei Maria decide să îi acorde o șansă și o acceptă cu condiția să poată plăti pentru șederea în mănăstire. Faustina nu știa nimic despre mănăstirea în care intrase, cu excepția faptului că fusese primită acolo. Dar
Faustina Kowalska () [Corola-website/Science/327667_a_328996]
-
pentru a pune mâna pe comoară. Dându-și seama că unul dintre ei a divulgat planurile, Regnier organizează o cursă în care cade banda trimisă de Marele Coțcar. Prinsă în capcană, Flora o trimite pe Marthe cu o pungă către stareța mănăstirii Fouras. Marthe este însă ucisă, iar punga este luată de François. Din cauza trădării lui Jean le Loup, sosește un grup de soldați condus de sergentul Dijonez (Ștefan Velniciuc). François și Jean le Loup reușesc să ajungă la Mănăstirea Fourras
François Villon - Poetul vagabond () [Corola-website/Science/327380_a_328709]
-
ucisă, iar punga este luată de François. Din cauza trădării lui Jean le Loup, sosește un grup de soldați condus de sergentul Dijonez (Ștefan Velniciuc). François și Jean le Loup reușesc să ajungă la Mănăstirea Fourras și sunt adăpostiți acolo de stareța Huguette Duhamelle (Maria Rosaria Omagio). Flora îl trimite pe Jeannot la Paris cu o scrisoare către Marele Coțcar, care reușește prin relațiile sale să obțină de la regele Carol al VII-lea grațierea lui François Villon pentru uciderea lui Philippe Sermoise
François Villon - Poetul vagabond () [Corola-website/Science/327380_a_328709]
-
Sofia. Ea a fost sora lui Henrci al IV-lea, Împărat Roman și văduva fostului rege Solomon al Ungariei. Relația lui Zbigniew cu Sofia era rece. Zbigniew a fost trimis la Catedrala Quedlinburg în Saxonia, unde sora Sofiei, Adelaide era stareță acolo. În cazul în care Zbigniew devenea călugăr, ar fi fost neeligibil pentru succesiune. Deși Vladislav i-a asigurat succesiunea lui Boleslav al III-lea, propria sa pozitie era amenințată de către cei care îl recunoșteau ca succesor pe Zbigniew. În ciuda
Zbigniew al Poloniei () [Corola-website/Science/330728_a_332057]
-
Basarab.”" Prin decizia Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române nr. 29 din 1 august 2000, se aprobă reînființarea mănăstirii de maici Plătărești, având hramul „Sfântul Mare Mucenic Mercurie”. Prima obște a mănăstirii va fi formată din 3 maici având ca stareță pe monahia Mihaela Dumitrescu, în vârstă de 24 de ani la acel moment (2001), licențiată în drept și doctor în teologie. În anul 2004 mănăstirea este transformată în mănăstire de călugări, cu patru viețuitori. La 1 octombrie 2009, noul Episcop
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
din Slobozia au fost mutate la mănăstirea Plătărești, care redevine mănăstire de maici. În prezent activitatea mănăstirească fiind asigurată de un grup de 7 călugărițe și surori, licențiate în teologie și absolvente ale Seminarului de Teologie, în frunte cu maica stareță, monahia Varvara Arnăutu, și ieromonahul Casian Țăran. Mănăstirea Plătărești se încadrează în liniile generale ale arhitecturii bisericești specifice epocii lui Matei Basarab. Diaconul Paul de Alep o caracteriza astfel: "„Arhitectura mănăstirilor sale, ca aproape a tuturor celor din țară, este
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
mănăstire se desfășoară viață de obște, slujbele fiind săvârșite de viețuitoarele mănăstirii și de preotul slujitor, după rânduiala călugărească: cele 7 Laude zilnic și Sfânta Liturghie, în 5 zile din săptămână. Mănăstirea are 7 maici (în 2013) sub conducerea maicii starețe, stavrofora Varvara Arnăutu. Biserica servește și ca biserică de parohie pentru parohia Plătărești, fiind inițiate demersurile pentru construcția unei biserici parohiale separate. Pelerinajele se organizează în special cu ocazia celor două sărbători de hram: "Sfântul Mare Mucenic Mercurie", la 25
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
Dunăre. Functionand initial ca mănăstire de calugari, a fost reinstaurată prin decizia Sinodului Metropolitan în 2008, când s-a aprobat reînființarea Mănăstirii Sfinții Voievozi din orașul Baia de Aramă, ca mănăstire de călugărițe, sub jurisdicția Episcopiei Severinului și Strehaiei, și având ca stareță pe monahia Mihaela Păiuș. Construită la trecerea dintre secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, biserica Mănăstirii Baia de Aramă reflectă trăsăturile stilistice ale perioadei anterioare de înflorire cultural-artistică și intensitate a actului ctitoricesc din timpul domniei lui Matei Basarab (1632-1654
Mănăstirea Baia de Aramă () [Corola-website/Science/330146_a_331475]
-
locuia încă în ele. În ședința Sinodului Mitropolitan a Mitropoliei Olteniei din data de 29 ianuarie 2008 s-a aprobat reînființarea Mănăstirii Sfinții Voievozi din orașul Baia de Aramă, ca mănăstire de călugărițe sub jurisdicția Episcopiei Severinului și Strehaiei, și având ca stareță pe monahia Isidora Rusu, urmând a funcționa în cadrul Protoieriei Baia de Aramă. Din anul 2011 a fost aleasă ca stareță a mănăstirii monahia Mihaela Păiuș. Din punct de vedere arhitectural, biserica corespunde tipului de creație artistică ce urmărește tendințele înnoitoare din epoca
Mănăstirea Baia de Aramă () [Corola-website/Science/330146_a_331475]
-
a aprobat reînființarea Mănăstirii Sfinții Voievozi din orașul Baia de Aramă, ca mănăstire de călugărițe sub jurisdicția Episcopiei Severinului și Strehaiei, și având ca stareță pe monahia Isidora Rusu, urmând a funcționa în cadrul Protoieriei Baia de Aramă. Din anul 2011 a fost aleasă ca stareță a mănăstirii monahia Mihaela Păiuș. Din punct de vedere arhitectural, biserica corespunde tipului de creație artistică ce urmărește tendințele înnoitoare din epoca mateină prin promovarea valorilor vocabularului decorativ european, concomitent cu păstrarea formelor tradiționale. Arhitectura simplă a bisericii îmbină stilul
Mănăstirea Baia de Aramă () [Corola-website/Science/330146_a_331475]
-
orașele de pe coastă în ultimele decenii ale secolului al VI-lea. Ultimul funcționar roman atestat la Salona a fost proconsulul Marcellinus, căruia papa Grigore I i-a adresat o scrisoare în 599. Ultima inscripție datată găsită la Salona este epitaful stareței Johanna, refugiată din Sirmium, decedată la 12 mai 612. Deci orașul a fost abandonat la începutul secolului al VII-lea, ceea ce nu s-a întâmplat însă și cu complexul de la Spalato. Una dintre cele mai interesante atestări ale orașului Spalato
Palatul lui Dioclețian din Split () [Corola-website/Science/328803_a_330132]
-
Germaniei. El era fiu și moștenitorul împăratului Conrad al II-lea al Sfântului Imperiu Roman. După nuntă și-a luat numele de Kunigunde. Cuplul a avut un singur copil, o singură fiică, Beatrice (1037 - 13 iulie 1061), care a devenit stareță de Quedlinburg. Gunhilda a fost acuzată de adulter însă a câștigat procesul; în ciuda victoriei ei, dezamăgită, s-a călugărit. La scurtă vreme, Gunhilda și soțul ei s-au împăcat.
Gunhilda a Danemarcei () [Corola-website/Science/330971_a_332300]
-
a primit în februarie 2015 Premiul Oscar pentru cel mai bun film într-o limbă alta decât engleza, fiind primul film polonez cu acest premiu. În Polonia anilor 1960, Anna este novice într-o mănăstire și, înainte de a se călugări, stareța o trimite s-o viziteze pe mătușa ei Wanda, singura sa rudă în viață. Aceasta fusese în timpul războiului luptătoare comunistă împotriva ocupanților, apoi devenise procuror care, în perioada stalinistă trimisese la moarte oameni considerați dușmani ai regimului. În perioada acțiunii
Ida (film) () [Corola-website/Science/334365_a_335694]
-
excepțional, pentru activitate îndelungată și deosebită, dreptul de a purta cruce pectorală se poate acorda și diaconilor din clerul de mir, odată cu ridicarea la rangul de arhidiacon. În practica românească, mai pot primi dreptul de a purta cruce pectorală și starețele de la mănăstiri, ca distincție specială. În tradiția rusă, starețele poartă de drept crucea simplă de aur. În Biserica rusă, se mai poate acorda ca distincție onorifică dreptul de a purta crucea pectorală și unor monahii care nu sunt starețe (dar
Cruce pectorală () [Corola-website/Science/335064_a_336393]
-
purta cruce pectorală se poate acorda și diaconilor din clerul de mir, odată cu ridicarea la rangul de arhidiacon. În practica românească, mai pot primi dreptul de a purta cruce pectorală și starețele de la mănăstiri, ca distincție specială. În tradiția rusă, starețele poartă de drept crucea simplă de aur. În Biserica rusă, se mai poate acorda ca distincție onorifică dreptul de a purta crucea pectorală și unor monahii care nu sunt starețe (dar nu și monahilor care nu sunt clerici).
Cruce pectorală () [Corola-website/Science/335064_a_336393]
-
și starețele de la mănăstiri, ca distincție specială. În tradiția rusă, starețele poartă de drept crucea simplă de aur. În Biserica rusă, se mai poate acorda ca distincție onorifică dreptul de a purta crucea pectorală și unor monahii care nu sunt starețe (dar nu și monahilor care nu sunt clerici).
Cruce pectorală () [Corola-website/Science/335064_a_336393]
-
fractură de călcâi. Deznădăjduiți ajung în colonia leproșilor unde cumpără o barcă cu care vor porni pe mare în direcția Honduras. Ajungând pe un țărm necunoscut prin mai multe peripeții ajung la granița cu Columbia, unde vor fi trădați de stareța unei mânăstiri și vor fi din nou prinși de soldați. După ispășirea pedepsei Papillon și Dega vor fi deportați pe Insula Diavolului (Île du Diable), de unde n-a reușit nimeni să evadeze. Dega începe să se ocupe cu grădinăritul, pe când
Papillon (film) () [Corola-website/Science/331579_a_332908]
-
cu fiul ei Magnus pentru prima oară. Curând ea aude de căderea Ierusalimului și distrugerea templierilor și, crezând că Arn este mort, decide să devină călugăriță pentru tot restul vieții sale, deoarece tocmai ce i-a fost oferit postul de stareță a clanului Folkung. Arn o întâlnește când era pe cale de a intra în mănăstire și se căsătoresc în cele din urmă. Ei își construirea o locuință, Forsvik, unde Arn a adunat meșteri din toată Europa și din Țara Sfântă. Arn
Arn: Cavalerul templier 2 () [Corola-website/Science/331594_a_332923]