780 matches
-
interes spre Grințu. Aveți locuri la cazare? - Întrebă acesta. — Câte persoane ? - zice și paznicul. — Singur. Dar aș vrea să stau vreo două săptămâni. Poarta masivă de lemn se dă În lături scârțâind. Stați puțin aici s-o chem pe maica stareță - spune paznicul Încuind sertarul mesei care-i servește și de tarabă pentru cărțile poștale, ouăle pictate sau decorate cu mărgele fine, cruciulițele sfințite pe care Încercă zilnic și uneori reușește să le vândă turiștilor. Pe masă au mai rămas numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
În buzunare de mărunțiș, puse pe masă două monezi de trei lei, luă Încă o carte poștală și-i scrise lui Zare. „Vei fi și unchi!“ Grințu. Ieși din curtea mânăstirii și puse cele două scrisori În cutia de poștă. Stareța Îl recunoscu pe Grințu și fu bucuroasă să-i ofere o cameră liniștită și luminoasă, cu o splendidă vedere spre dealul din spatele mânăstirii. Apoi, cu desăvârșită politețe a oamenilor obișnuiți să trăiască În singurătate, ea Îi puse câteva Întrebări banale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
frig, doar când bate vântul, uneori. Nu, nu e Încă vacanță, dar el, Grințu, se simte prost, ceva cu nervii, și-a luat un concediu medical de două săptămâni. Mulțumi pentru urările de sănătate. Înainte de a pleca la treburile ei, stareța Îl mai Întrebă dacă nu-i e foame și dacă nu vrea niște lapte acru. El mulțumi politicos și spuse că iese să facă o plimbare prin sat. Se Întunecase. Apucă un drum subțire printre două rânduri de case care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
din poiana „de la marginea Codrilor Iașilor”? Păi care-i voievodul care, la împotrivirea boierilor de a le fi el domn, a răspuns: „Dacă voi nu mă vreți eu vă vreau”? -Alexandru Lăpușneanu, vere. Se spune chiar - fapt neconfirmat - că prima stareță a acestei mănăstiri ar fi fost chiar fiica voievodului. Din câte îmi amintesc eu, ieri ai spus că doar până în 1803 au viețuit călugărițele aici. Ce s-a întâmplat în acel an de au părăsit mănăstirea aceasta și unde s-
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
vița de vie. Multe din viile Socolei erau ale unor proprietari care plăteau embatic pentru aceasta și dădeau „a dzecea” din vin și alte produse obținute. Hai s-o începem cu cele spuse la 7 mai 1666 (7174) de Elisafta stareța: „Scriem și mărturisim cu acest zapis al nostru cum noi,... am vîndut un loc de prisacă deasupra Iezerenilor, în Rediu, și loc pen pregiurul prisăcii în toate părțile,... dumisale lui Gligorașco vătavul părintelui mitropolitului Ghedeon... și cu acei bani am
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
al doile an să pui viță și un pogon de livadă... Și acestu loc prinsu esti pe Dealul Vămășoai”. S-au găsit și oameni care au luat și loc împădurit de la mănăstirea Socola. Asta o aflăm din cele scrise de stareța Antonia la 10 iulie 1779: „Dat-am zapisul meu la mîna giupînului Costantin Pășcanu, precum... am dat dumisale o bucată de loc, ca cinci pogoani. Și fiindcă iaste păduri, să curăți... și să pui viță. Și sfintei mănăstiri să aibă
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
lei pe an”. Dar nu numai atât. Îi mai dă voie să curățe: „cît ar mai pute îngrădi la vali... și să facă livadă ori fînață orice ar fi, să aibă a da dejmă după obicei a zăce”. Pe această stareță a mănăstirii Socola o vom întâlni în mai multe „afaceri” ale mănăstirii. Nu mai departe de 6 mai 1781, când apare în calitate de cumpărător. Uite și zapisul care adeverește acest fapt: „Adică eu, Ștefan Ciurchi, împreună cu soțul mieu Ileana am dat
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
cu vie mănăstirii Socola”. Acum să te ții bine, vere, fiindcă n-o să-ți vină să crezi ce vei auzi... Din moment ce lucrurile s-au petrecut aevea și au fost și scrise, nu am pricină să nu cred. Să auzim! Antonia stareța mănăstirii Socola spune într-un zapis din iulie 1781 că neguțătorul chir Hristodul Papafil avea trei pogoane de vie părăginită cumpărate de la mănăstire, dar care „cu cheltuiala și silința dumisale nu numai că au lucrat-o de au făcut-o
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
sterp a început să aducă venit mănăstirii. Dar nu-l iartă pe negustor și îi impune să dea „cîte treisprăzece adetiul moșiei”. Până aici este și nu este o treabă ieșită din comun. Să auzim mai departe! Minunea apare când stareța spune: „Antonia stareța, neștiind carte, am poftit pe logofătul ce-au scris zapisul de mi-au scris numele”. Atunci ce să mai credem, dragă ieșene, când, pe la 1671, se spunea că dintre călugărițele Socolei zece erau „dascale” adică învățătoare?! Printre
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
să aducă venit mănăstirii. Dar nu-l iartă pe negustor și îi impune să dea „cîte treisprăzece adetiul moșiei”. Până aici este și nu este o treabă ieșită din comun. Să auzim mai departe! Minunea apare când stareța spune: „Antonia stareța, neștiind carte, am poftit pe logofătul ce-au scris zapisul de mi-au scris numele”. Atunci ce să mai credem, dragă ieșene, când, pe la 1671, se spunea că dintre călugărițele Socolei zece erau „dascale” adică învățătoare?! Printre acestea se numărau
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
mănăstirești înainte ca acestea să-și termine de vândut vinul lor. Măi să fie! La 21 mai 1782, când Toader Carpu se obligă să dea „pe tot anul cîte optu lei”, dar să-i plătească „la 21 a lunii maiu”, stareța Antonia a mănăstirii Socola spune: „Și spre mai bună încredințare, iscălindu, am pus și pecete sfinti mănăstiri”. E posibil ca într-un an de zile să fi învățat să scrie. Nu-i de mirare. Poate... Dar să nu ne impiedecăm
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
la Ieși”. Dar fiindu-le departe, au vândut-o „dumisale logofătului Anastasie Scorțescu di... vistierie... Și viile la acestaș vreme s-au cumpărat altele la loc unde schită să le schivernisască”. Cum era de așteptat, ne întâlnim din nou cu stareța Antonia, care, la 13 martie 1788, întocmește o „ticmală... cu giupînul Gavril Ioan cupeț cu 18 pogoni,... di vii cu livada ei... ci sînt pi Dealul Mițelii, pi moșia sfintii mănăstiri Socolii, pentru orînduiala dejmăi, ci... să dei pi tot
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
la întrebări mai delicate. Pentru un asemenea merit, am să-ți spun o... banalitate... Am spus noi destule banalități. Una în plus n-a fi mare lucru. S-o auzim! La 12 martie 1790, dăm nas în nas cu altă stareță a mănăstirii Socola. Cărui fapt datorăm plăcerea? Apoi Martha - stareța - se învoiește cu Ene Anastasiul „cupeț” (negustor) care avea patru pogoane de vie pe moșia Socolei ca să dea mănăstirii „cîte una ocă ceară de tot pogonul; și de... a mai
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
-ți spun o... banalitate... Am spus noi destule banalități. Una în plus n-a fi mare lucru. S-o auzim! La 12 martie 1790, dăm nas în nas cu altă stareță a mănăstirii Socola. Cărui fapt datorăm plăcerea? Apoi Martha - stareța - se învoiește cu Ene Anastasiul „cupeț” (negustor) care avea patru pogoane de vie pe moșia Socolei ca să dea mănăstirii „cîte una ocă ceară de tot pogonul; și de... a mai cumpăra... vreun pogon doaă, să aibă a da... tot cîte
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
ocă... de ceară de tot pogonul”. De aici se vede că „rugătoarele” de la mănăstirea Socola știau să se chivernisească. Și nu se încurcau, ci mergeau în rând cu vremurile. Asta se vede din cele scrise la 23 august 1790, când stareța Martha cu soborul stabilesc prețul de doi lei și douăzeci de bani pentru un pogon de vie și nu doi lei ca până atunci. Aceasta o aflăm dintr-un act în care se spune că acești bani trebuia să-i
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
primește „și scrisoare mănăstirii Socolii ce am după tocmala ce am făcut cu mănăstire pentru dejma ce esti a să da dintr-acesti vii pe tot anul”. Cum se vede, aceasta a fost o afacere însemnată. Să nu crezi că stareța Socolei, Martha, nu știa să facă afaceri. Știa și încă foarte bine... De unde ai dedus tu că se pricepea la așa ceva? Într-una din zile, mai precis pe 14 iulie 1793, cu adânci plecăciuni și temenele s-a prezentat în fața
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
fac... o crîșmă și cu pivnița ei și cu tocmală ca să plătesc... pe fieștecare an... bezmăn... Și... plătind eu bezmănul... să am a-mi face acolo... aleșverișul și neguțiia me în veci, atît eu cît și fii mei”. Iar Martha stareța scrie: „Noi priimind cerire dumisale i l-am dat,... și l-am măsurat,... în stînjini, adică cincisprizeci stînjini gospod (domnești) curmezișul și doaozeci stînjeni în lungu; și să aibă a da bezmen... pe tot anul cîti doaozeci lei”. Afacearea însă
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
la Bolta Rece, Grișa cânta între vreo zece șipuri goale și era de plată nu glumă”. Imaginează-ți un asemenea spectacol în zori de zi! Parcă și văd cum bietele femei speriate își scuipau în sân... Unde-i acum măcar stareța Martha, să ne omenească cu un blid de mâncare și un vin din cel de care bea împăratul, nu din care bea tot satul. Poate se plimbă prin Rai, vere. Așa că mai pune-ți pofta-n cui și mulțumește-te
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
și Uniunea Sovietică Francis Ford Coppolla, Nașul 1973 Tratatul de pace cu Vietnamul este semnat la Paris Toni Morrison, Sula 1974 Nixon își dă demisia după audieri privind destituirea sa. Pompidou moare. Giscard d'Estaing devine președintele Franței Muriel Spark, Stareța de la Crewe 1975 Vietcong cucerește Saigon. Moare Franco Ted Hughes, Păsările Peșterii 1976 Viking I și II aterizează pe Marte Margaret Atwood, Lady Oracle 1977 Președintele Carter îl grațiază pe cei ce s-au sustras recrutărilor pentru război. Primele alegeri
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
Personal, starețul A.G. recrutează membri în organizație, în satul B. din com. M. și în orașul P. și conduce pe conducătorul organizației la diferite întâlniri, pe care acesta le avea cu membrii organizației.” Sf. Sinod, 24.03.1949 „Domnule Ministru, Stareța mănăstirii de maici M., jud. R., ne aduce la cunoștință că, pe ziua de 7 martie a.c., a venit în mănăstire o comisie din partea autorităților județene R., însoțită de comandantul postului de milițieni din comuna M., pe nume Popescu, și
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
C., U.I. directorul școlii de cântăreți bisericești de la C., călugărul C.I. de la mănăstirea S. și G. medic. De această organizație a mai avut cunoștință episcopul O.P., arhiereul A.D., călugărițele H.I., fostă directoare a seminarului monahal de la N., B.S., stareță la A. și G.C. de la P. Agentul arată că o legătură a elementelor arătate mai sus, trebuie să fie schitul D., pe care-l vizitează des arhiereul N.M. și care era, de asemenea, frecventat de D.F. Dintre preoți, nu ar
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
se pot înscrie, cum autoarea însăși precizează, „o diversitate uimitoare de personaje” (p. 5), dar, în special semnificativă îmi pare, de exemplu, încadrarea sub cupola tipologiei donnei demonicata a unui cumul de opoziții, respectiv „atât târgoveața din Bath, cât și stareța din opera lui Geoffrey Chaucer, are calitatea de a fi expansivă, dominatoare, se face auzită și remarcată, dar, în același timp, poate adopta o poziție rezervată, distinsă, elegantă. Târgoveața este volubilă, locvace, pe când stareța se înfățișează oarecum tăcută. În Prologul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
atât târgoveața din Bath, cât și stareța din opera lui Geoffrey Chaucer, are calitatea de a fi expansivă, dominatoare, se face auzită și remarcată, dar, în același timp, poate adopta o poziție rezervată, distinsă, elegantă. Târgoveața este volubilă, locvace, pe când stareța se înfățișează oarecum tăcută. În Prologul general, naratorul ni se confesează că târgoveața râde și domină prin glasul ei, simțindu-se bine în compania în care se află, pe când primul atribut ce i se conferă stareței este acela al timidității
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
este volubilă, locvace, pe când stareța se înfățișează oarecum tăcută. În Prologul general, naratorul ni se confesează că târgoveața râde și domină prin glasul ei, simțindu-se bine în compania în care se află, pe când primul atribut ce i se conferă stareței este acela al timidității, al discreției, al liniștii. Este cel mai semnificativ contrast între aceste două personaje atât de diferite” (p. 126). Pe de altă parte, în amplele analize din întreaga lucrare, în jurul acestor noțiuni opozitive angelic-demonic, autoarea înscrie o
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
invocată în opera lui Giovanni Boccaccio și a lui Geoffrey Chaucer: ABC este o laudă adusă ei, Povestirea celei de-a doua maici include o rugăciune către Maica Domnului, Povestirea notarului ne-o înfățișează pe Constanța rugându-se Mariei, Povestirea stareței dezvăluie un miracol al intervenției Născătoarei de Dumnezeu în descoperirea ucigașilor unui copil ce îi aducea permanent laudă. Rolul pozitiv al femeii este susținut nu doar de cultul mariologic, ci și de dragostea curtenească cu întregul ei ritual, care vine
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]