1,379,654 matches
-
ultimă oră, care o favorizează: "Departamentul pentru relațiile cu românii de peste hotare", care nu e, după cum ne asigură Gabriel Stănescu, decît "un organism fantomă, care nu a făcut și nu face nimic pentru cauza românească, fiecare funcționar, de la subsecretarul de stat pînă la ultimul salariat, tînjind în secret să fie trimis în aceste comunități nu pentru a afla doleanțele și necazurile românilor americani, ci pentru a petrece, pe banii bieților contribuabili din țară, care abia își duc zilele, cîteva zile în
Românii din Lumea Nouă (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14059_a_15384]
-
cum să strice, dimpotrivă. Din programul riguros al clinicii sînt excluse și televizorul, radioul, ziarele - considerate și ele toxice. Nu și muzica, nu și poezia, adaptate sacroterapiei ce însoțește cura. Cu adevărat binefăcătoare, după ce ai trecut prin infernul spitalelor de stat, e atmosfera din Eden: camere confortabile, curate și luminoase, cu geamuri mari spre pădure și munții înzăpeziți, iar echipa de terapeuți e formată din oameni tineri, de o bunăvoință firească, o seninătate surîzătoare și un devotament incredibile (nu știu ce salarii au
În Eden, cu un bagaj de cărți by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/14066_a_15391]
-
Protocolul consideră că un refuz pe considerente de Paște nu ar fi politicos. În ce privește pneumonia, lucrurile sînt mai complicate. Vizita președintelui Iliescu în China începe cu participarea la un Forum Economic Mondial, unde sînt așteptați președinți și premieri ai unor state importante. Dacă chinezii nu consideră pneumonia un pericol și nu amînă Forumul, va fi mai greu pentru partea română să decline invitația." l Spre norocul premierului Năstase, Otilia Bădescu, noua campioană a Europei la ping-pong, și-a cîștigat titlul în
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14052_a_15377]
-
am notat, de pildă că, doar cu puțin înainte de începutul secolului trecut apar prim-miniștri din boieri secunzi cum sunt Brătienii sau nobili din Transilvania, "spărgând" astfel cercul închis al celor 30 - 40 de mari familii care dădeau oameni de stat. Apoi, dintr-o dată, după 1900, vin oameni ca Maiorescu, Take Ionescu, revoluționând mentalitatea în privința apartenenței puterii; mai târziu sunt deja amestecați boieri cu burghezi și cu tineri din alte medii. - Foarte multă vreme s-a păstrat această mentalitate conform căreia
Neagu Djuvara by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13985_a_15310]
-
O echipă tînără, o atmosferă de festival studențesc și un eveniment care, în felul lui, face dată în istoria cinematografiei românești de după '89. Pentru că 3 păzește e primul film realizat la noi completamente "off Broadway", adică fără nici un leu de la stat și fără nici o implicare a "sistemului" și a "oficialilor" din cinematografie; dacă filme cu buget privat s-au mai făcut la noi (primul a fost Șobolanii roșii, al lui Florin Codre, la începutul anilor '90), acest 3 păzește e primul
Taximetrist: Ovidiu Georgescu by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14091_a_15416]
-
sistemului de achiziții prin biblioteci publice sau cu sistem închis. Faceți inventarul numărului de exemplare din opera, să spunem, a lui Ion Lăncrănjan din bibliotecile unităților militare și veți vedea cât se vindea "la liber" și cât reprezenta "comandă de stat". Exemplul lui Lăncrănjan îmi vine în minte pentru că, la mijlocul anilor șaptezeci, în armată fiind, am rămas șocat să văd că rafturile bibliotecii "de incintă" gemeau de opera acestui autor rudimentar, perfect ilustrator al tendințelor tot mai accentuat șovine și xenofobe
Dușmanii luminii vin de la Răsărit by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14078_a_15403]
-
judecăm noi calitatea exilului lui Andrei Pleșu de la Tescani, iar faptul că a acceptat postul de ministru al Culturii nu este condamnabil în sine. Din acel guvern mai făcea parte și Mihai Șora, iar, din cîte îmi amintesc, secretarul de stat la Ministerul Culturii, numit chiar de Andrei Pleșu, a fost dizidentul Dan Petrescu. Andrei Pleșu s-a delimitat de acțiunile reprobabile ale puterii din vremea respectivă (mineriade, expulzarea Regelui), iar postul de ministru de Externe l-a obținut prin intermediul lui
Gheorghe Grigurcu par lui même by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14105_a_15430]
-
completării Constituției cu prevederile referitoare la cultură. (Red.) Legiuitorul constituant român de la 1991 nu a urmat modelul francez considerând (pe bună dreptate) că noua lege fundamentală a României trebuie să cuprindă și alte reglementări decât cele strict tehnice, rezervate funcționării statului și legiferării. Ca atare, o parte din articolele cuprinse în Titlul I și aproape toate cele 43 de articole ale Titlului II, adică mai bine de o treime din cele 152 de articole ale Constituției, au fost rezervate drepturilor, libertăților
Constituția fără cultură by Roland Cotârlan () [Corola-journal/Journalistic/14102_a_15427]
-
persoanelor aparținând minorităților naționale le este recunoscut și garantat dreptul la păstrarea, dezvoltarea și exprimarea identității lor etnice, culturale, lingvistice și religioase, cuvântul cultură nu și-a mai găsit nici unde locul în tot cuprinsul Constituției. Pe de altă parte, statul român și-a asumat în mod expres anumite obligații culturale într-o serie de tratate internaționale pe care le-a semnat sau la care a aderat. Declarația Universală a Drepturilor Omului, adoptată de Adunarea Generală a ONU, la data de
Constituția fără cultură by Roland Cotârlan () [Corola-journal/Journalistic/14102_a_15427]
-
liber la viața culturală a colectivității, de a se bucura de arte, și de a participa la progresul științific și la binefacerile lui." Pactul Internațional cu privire la Drepturile economice, sociale și culturale, la care România este parte din 1974, prevede că: "Statele părți la respectivul pact recunosc fiecăruia dreptul de a participa la viață culturală și de a beneficia de progresul științific și de aplicațiile sale." Actul Final al Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa, semnat la Helsinki la 01.08
Constituția fără cultură by Roland Cotârlan () [Corola-journal/Journalistic/14102_a_15427]
-
pact recunosc fiecăruia dreptul de a participa la viață culturală și de a beneficia de progresul științific și de aplicațiile sale." Actul Final al Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa, semnat la Helsinki la 01.08.1975, prevede că: "Statele participante vor respecta drepturile omului și libertățile fundamentale, inclusiv libertatea de gândire, conștiință, religie sau de convingere pentru toți, fără deosebire de rasă, sex, limbă sau religie. Ele vor promova și încuraja exercitarea efectivă a drepturilor și libertăților civile, politice
Constituția fără cultură by Roland Cotârlan () [Corola-journal/Journalistic/14102_a_15427]
-
promova și încuraja exercitarea efectivă a drepturilor și libertăților civile, politice, economice, sociale, culturale și altele care decurg toate din demnitatea inerentă persoanei umane și sunt esențiale pentru libera sa dezvoltare." Or, din mulțimea obligațiilor referitoare la cultură, asumate de statul român în tratatele menționate, doar aceea privind protejarea identității etnice, culturale, lingvistice și religioase a minorităților naționale, prevăzută de art. 27 din Pactul Internațional cu privire la drepturile civile și politice și pct. (33) al Documentului Reuniunii de la Copenhaga și-a găsit
Constituția fără cultură by Roland Cotârlan () [Corola-journal/Journalistic/14102_a_15427]
-
a tuturor manifestărilor creatoare sau ocrotitoare de valoare. Pe de altă parte, analiza sociologică și axiologică, ne convinge că, mai fragile fiind, valorile culturale au nevoie, mai mult ca alte tipuri de valori, de intervenția regulativă a politicii și a statului. Că lucrurile stau într-adevăr așa, o dovedește împrejurarea că în țările democratice problematica culturală face, în mod substanțial, obiectul atenției oamenilor politici. În același sens, legiuitorul constituțional din multe din țările democratice n-a scăpat din vedere problematica culturală
Constituția fără cultură by Roland Cotârlan () [Corola-journal/Journalistic/14102_a_15427]
-
la viața culturală, să folosească instituțiile de cultură și să aibă acces la valorile culturale. Fiecare are responsabilitatea de a se îngriji de conservarea moștenirii culturale și de a îngriji monumentele istorice și culturale." Art. 10 al Constituției Republicii Moldova prevede: "Statul recunoaște și garanteză dreptul tuturor cetățenilor la păstrarea, la dezvoltarea și la exprimarea identității lor etnice, culturale, lingvistice și religioase." Legile britanice nu sunt ierarhizate în constituționale, organice sau ordinare. Toate actele normative emanate de la Parlament au valoare egală și
Constituția fără cultură by Roland Cotârlan () [Corola-journal/Journalistic/14102_a_15427]
-
și că "Consiliul Artelor alocă fonduri pentru operele de valoare, asociațiile de teatru și dans, orchestrele simfonice, micile teatre aflate în turneu, grupurile experimentale de artiști." Dacă, mai peste tot, cultura este în preocuparea oamenilor politici și este protejată de stat, adesea pe baza unor prevederi constituționale, a fortiori, cultura română trebuie să se bucure de același tratament. Suntem o țară săracă, în care bugetul consumatorului obișnuit este firav iar apetitul său achizitiv pe măsură. În consecință, bunurile culturale rămân inaccesibile
Constituția fără cultură by Roland Cotârlan () [Corola-journal/Journalistic/14102_a_15427]
-
lucrurile, dovada României este definitiv făcută." Este foarte adevărat. Conștiința națională română și cultura română nu mai au de mult a face dovada existenței lor. Rămân însă problemele supraviețuirii, iar aceste probleme nu pot fi soluționate fără intervenția determinată a statului. În regimul democratic al separației puterilor, normele legale relative la problemele fundamentale ale societății emană de la puterea legiuitoare și, cel mai adesea, au suport constituțional. Ca atare, având în vedere marea mobilitate a normelor dreptului administrativ, nu este potrivit ca
Constituția fără cultură by Roland Cotârlan () [Corola-journal/Journalistic/14102_a_15427]
-
Mircea Morariu Din aprilie 2002 încoace, odată cu instalarea unei noi conduceri, Teatrul de Stat din Oradea se află din nou în tranziție. De la un "ce", deloc de invidiat, către "ceva" care, pentru moment, e greu de precizat. Neîndoielnic, noii ocupanți ai posturilor de conducere sunt mai dinamici, mai dornici de a munci decât cei
Violent și urât by Mircea Morariu () [Corola-journal/Journalistic/14117_a_15442]
-
la organigramă. Ministerul condus de dl Octav Cozmîncă frisonează la ideea regiunilor administrative. Justiția dnei Stănoiu pare și ea cuprinsă de chinurile unei faceri venite cam din senin. La Privatizare și nu numai se vorbește de concedieri de la firme ale statului: în jur de 20.000 de persoane ar urma să treacă în șomaj. Ministrul Agriculturii a început o campanie de schimbare la față a fermierului român, iar ministrul Transporturilor vorbește despre autostrăzi și despre diverse proiecte de modernizare a drumurilor
Agitație reformatoare by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14127_a_15452]
-
au amuzat copios, după plecarea acestuia, de furia mea și de formulele ce țîșneau din ea: "ce sîntem noi, cartofi să ne prăjiți, ouă să ne fierbeți, s-a hotărît S.N.C.F.R.-ul să ne extermine ca la Auschwitz ca să scape statul de plata salariilor și pensiilor?" După ce m-am asigurat de solidaritatea masculină, mi-am găsit un loc în altă parte. Singură. Deși geamurile erau cumplit de murdare, am reușit să mă bucur, pînă la lacrimi, de splendoarea nobilă a Făgărașului
La căsuța albă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14114_a_15439]
-
fi exersat "vigilența" în fața colegilor ce salivau de încântare la gândul că vor ciupi 1500 de dolari din mâna "fraierilor" de la Bruxelles, deși li se cerea, nici mai mult, nici mai puțin, decât să pună în pericol politica oficială a statului român. Adică li se cerea, la modul cel mai direct, să trădeze. Și au trădat. De toată această perdea de ceață profită, alături de securiști, un singur om. Numele lui e Gheorghe Onișoru. Orice adjectiv infamant la adresa acestui individ mi se
Pamflet fără Gâgă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14130_a_15455]
-
Cercetării, nici Ministerul Culturii, nici Universitatea, nici Academia, nici Uniunea Scriitorilor, nici vreunul dintre trusturile editoriale, vreo fundație națională, vreun Mecena particular, în sfârșit, nimeni. Ba încă, în ultimul timp, s-a ajuns la aberația ca sponsorizările din bugetul de stat pentru carte să se acorde numai pentru acoperirea costurilor tipografice. Pentru statul-sponsor drepturile de autor pur și simplu nu mai există. Și chiar în aceste condiții, neplătiți sau remunerați de-a dreptul umilitor, mai există editori, unii de veche și
Dispar editorii? by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Journalistic/14131_a_15456]
-
ușor balanța spre neverosimil. Mai ales combinate cu moda simbolurilor și a ecourilor parabolice din epocă: steaua de șerif a idealurilor adolescenței rămîne (cel puțin la lectură) o simplă stea de tinichea, chiar și în opoziție cu distincția oferită de statul comunist directoarei de fermă (în plus o frumusețe fără vîrstă și fără relief, coborîtă direct din textele de propagandă); la fel imaginea revoltatului ca cel care a "fluierat în timpul Evangheliei" (fără legatură cu textul), ș.a. Această încercare de a întoarce
LECTURI LA ZI by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14134_a_15459]
-
replici un spectacol aranjat dinainte, pentru a da presei și opiniei publice cu ce să-și ocupe timpul și să mai uite de serialul notelor de plată la întreținere - tot mai năucitor! - și de drama concedierilor de la firmele nerentabile ale statului. Această idee e ingenioasă, dar nu-l văd pe dl Iliescu învățînd pe de rost replici fabricate în laboratorul de scenarii al ministrului Dîncu. Mai există ipoteza că între Cotroceni și Palatul Victoria se duce un război pentru putere între
Medicul de familie al dlui Năstase by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14187_a_15512]
-
de sistem. Nu e unul liber de bolile clasice ale activistului bolșevic: bețivăneala, curvușagul, delăsarea, cinismul. După așa-zisa revoluție, mulți au intrat în afaceri. Vorba vine, afaceri: au fost desemnați să ciordească tot ce putea fi ciordit din avuția statului. Unii au ajuns milionari în dolari, dar destui au falimentat când țâța contractelor cu statul, a privatizărilor cu cântec, a import-exporturilor deocheate s-a dovedit insuficientă pentru prea multele guri ale național-securistimii. Îmi vine în minte un ins, provenind dintr-
Mutanți în țara lui Ca-și-cum by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14159_a_15484]
-
cinismul. După așa-zisa revoluție, mulți au intrat în afaceri. Vorba vine, afaceri: au fost desemnați să ciordească tot ce putea fi ciordit din avuția statului. Unii au ajuns milionari în dolari, dar destui au falimentat când țâța contractelor cu statul, a privatizărilor cu cântec, a import-exporturilor deocheate s-a dovedit insuficientă pentru prea multele guri ale național-securistimii. Îmi vine în minte un ins, provenind dintr-un târg banatic, nu deștept, nu prost, dar puternic sprijit de organe și avansat fulgerător
Mutanți în țara lui Ca-și-cum by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14159_a_15484]