854 matches
-
1999 pe un postament circular din dale de marmură albă și gri în Piața Națiunii (din fața Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași), deoarece pe fostul amplasament se afla din anul 1957 Statuia lui Mihai Eminescu. Grupul statuar a fost sfințit de un sobor de preoți în frunte cu mitropolitul Daniel Ciobotea al Moldovei și Bucovinei, în prezența primarului Constantin Simirad și a prințului Dimitrie Sturdza. Pe latura din spate, sub cuvintele Olgăi Sturdza săpate în soclu, au
Monumentul Unirii din Iași () [Corola-website/Science/307916_a_309245]
-
format din statuile a opt voievozi, grupate câte două. Monumentul este amplasat actualmente la intrarea spre dealul Copoului în vecinătatea Bibliotecii Centrale Universitare "Mihai Eminescu", în parcul de lângă Casa de Cultură a Tineretului. Șapte din cele opt statui ale Grupului Statuar al Voievozilor au fost incluse în Lista monumentelor istorice din județul Iași elaborată în anul 2004 de către Institutul Național al Monumentelor Istorice: Singura statuie din Grupul statuar al voievozilor care nu are statut de monument istoric este statuia lui Vasile
Grupul Statuar al Voievozilor din Iași () [Corola-website/Science/307915_a_309244]
-
de lângă Casa de Cultură a Tineretului. Șapte din cele opt statui ale Grupului Statuar al Voievozilor au fost incluse în Lista monumentelor istorice din județul Iași elaborată în anul 2004 de către Institutul Național al Monumentelor Istorice: Singura statuie din Grupul statuar al voievozilor care nu are statut de monument istoric este statuia lui Vasile Lupu. Prin proiectul de construcție al Fundațiunii Universitare „Regele Ferdinand I” (actuala Bibliotecă Centrală Universitară „Mihai Eminescu”), se intenționa fixarea statuii regelui Ferdinand I, încredințată sculptorului Ion
Grupul Statuar al Voievozilor din Iași () [Corola-website/Science/307915_a_309244]
-
Vasile Lupu. Prin proiectul de construcție al Fundațiunii Universitare „Regele Ferdinand I” (actuala Bibliotecă Centrală Universitară „Mihai Eminescu”), se intenționa fixarea statuii regelui Ferdinand I, încredințată sculptorului Ion Jalea, la capul scărilor centrale. Fațada urma să fie înzestrată cu grupurile statuare ale marilor domnitori (Dragoș Vodă și Alexandru cel Bun, Vasile Lupu și Dimitrie Cantemir, Ștefan cel Mare și Carol I, Mihai Viteazul și Ferdinand I), cât și basoreliefuri cu regele Ferdinand I, Carol al II-lea și Regina Maria. Generalul
Grupul Statuar al Voievozilor din Iași () [Corola-website/Science/307915_a_309244]
-
Ștefan cel Mare și Carol I, Mihai Viteazul și Ferdinand I), cât și basoreliefuri cu regele Ferdinand I, Carol al II-lea și Regina Maria. Generalul Ernest Ballif, noul mareșal al Casei Regale, și-a exprimat opoziția față de instalarea grupurilor statuare sus, pe fronton, cerând întărirea zidurilor de susținere. Cu toate acestea, în iulie 1933, s-au fixat de probă machetele de ipsos. Aflat în vizită la Iași, la 1 noiembrie 1933, regele Carol al II-lea a propus așezarea grupului
Grupul Statuar al Voievozilor din Iași () [Corola-website/Science/307915_a_309244]
-
al II-lea a propus așezarea grupului de statui în grădina Fundației, într-o „Galerie a domnitorilor”. Finalizarea construcției clădirii Bibliotecii Centrale Universitare din Iași a avut loc la 1 mai 1934. În același an a fost amplasat și grupul statuar al voievozilor în fața Bisericii „Prapa Doamna” din apropiere de Fundație. Grupul statuar era proiectat de arhitectul Constantin Iotzu și cuprindea voievozii: Dragoș Vodă și Alexandru cel Bun, Carol I și Ferdinand I, Ștefan cel Mare și Mihai Viteazul, Vasile Lupu
Grupul Statuar al Voievozilor din Iași () [Corola-website/Science/307915_a_309244]
-
într-o „Galerie a domnitorilor”. Finalizarea construcției clădirii Bibliotecii Centrale Universitare din Iași a avut loc la 1 mai 1934. În același an a fost amplasat și grupul statuar al voievozilor în fața Bisericii „Prapa Doamna” din apropiere de Fundație. Grupul statuar era proiectat de arhitectul Constantin Iotzu și cuprindea voievozii: Dragoș Vodă și Alexandru cel Bun, Carol I și Ferdinand I, Ștefan cel Mare și Mihai Viteazul, Vasile Lupu și Dimitrie Cantemir. În anul 1970, cei opt domnitori au fost mutați
Grupul Statuar al Voievozilor din Iași () [Corola-website/Science/307915_a_309244]
-
mutați din grădina aflată în vecinătatea actualei Biblioteci Universitare, în părculețul de lângă Casa de Cultură a Studenților. Tot atunci, în locul lui Carol I și al lui Ferdinand I au fost așezați Ioan Vodă cel Viteaz și Petru Rareș. "Pentru grupul statuar al voievozilor ar trebui găsit un amplasament adecvat, ei stând acolo într-un provizorat care nu-i avantajează", a declarat arhitecta Ana Maria Zup, director interimar la Direcția pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național (DJCCPCN) Iași. Parcul de lângă Casa
Grupul Statuar al Voievozilor din Iași () [Corola-website/Science/307915_a_309244]
-
Parcul de lângă Casa de Cultură a Studenților este frecventat la ore târzii din noapte de bande de derbedei, feciori de bani gata, care distrug bunuri și tulbură grav liniștea publică. Ca urmare, în noaptea de 17/18 iunie 2005, Grupul statuar al Voievozilor din Iași a fost vandalizat. După cum constată jurnalistul Constantin Coroiu, ""Lui Petru Rareș i-a fost zburat capul, Mihai Viteazu a fost "încălțat" cu adidași împodobiți cu inscripții și desene neroade, cizmele lui Ștefan Cel Mare au fost
Grupul Statuar al Voievozilor din Iași () [Corola-website/Science/307915_a_309244]
-
acest caz. Au fost anunțați gardienii publici și s-a făcut o plângere la poliție pentru stabilirea vinovaților. De asemenea, a fost ridicat capul voievodului, iar ulterior bucățile de piatră au fost lipite de un sculptor cu experiență. Actualmente, grupul statuar se află în scuarul Casei Tinerului și Studenților și cuprinde pe un vast soclu comun de mică înălțime, statuile următorilor voievozi din istoria ținuturilor moldo-valahe, voievozi care au apărat integritatea teritorială a spațiilor locuite de poporului român: Dragoș Vodă și
Grupul Statuar al Voievozilor din Iași () [Corola-website/Science/307915_a_309244]
-
ținuturilor moldo-valahe, voievozi care au apărat integritatea teritorială a spațiilor locuite de poporului român: Dragoș Vodă și Alexandru cel Bun, Ștefan cel Mare și Mihai Viteazul, Petru Rareș și Ioan Vodă cel Cumplit, Vasile Lupu și Dimitrie Cantemir. Sculptorii grupului statuar sunt: Ion Jalea (Dragoș Vodă și Mihai Viteazul), Ion Iordănescu (Alexandru cel Bun), Ion C. Dimitriu-Bârlad (Ștefan cel Mare și Dimitrie Cantemir), Mihai Onofrei (Vasile Lupu), Ion Dămăceanu (Petru Rareș), Iftimie Bârleanu (Ioan Vodă cel Viteaz).
Grupul Statuar al Voievozilor din Iași () [Corola-website/Science/307915_a_309244]
-
mutată în vecinătatea Fundației (la Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu”). În acest loc se aflase Monumentul Unirii din Iași, realizat de către Olga Sturdza, inaugurat în anul 1929 și demolat în anul 1947 din dispoziția Comisiei de armistițiu. În centrul grupului statuar este poetul Mihai Eminescu, iar în dreapta și stânga sa întruparea alegorică a filozofiei și a iubirii (filozoful și femeia). Eminescu are o înfățișare „luceferiană”, impozantă prin hlamida antică cu care este îmbrăcat. Statuia are 3,35 metri înălțime, ea dominând
Statuia lui Mihai Eminescu din Iași () [Corola-website/Science/307921_a_309250]
-
Statuia este realizată din bronz și are o înălțime de 3,5 metri. Domnitorul este înfățișat în celebra sa uniformă de ofițer și învăluit de mantia princiară. O replică a statuii se află în Piața Unirii din Craiova. În grupul statuar de la baza soclului sunt reprezentați în mărime naturală de către același sculptor: Mihail Kogălniceanu, Costache Negri, Nicolae Kretzulescu și generalul Ioan Emanuel Florescu. La baza soclului, pe toate cele patru laturi, sunt amplasate coroane de bronz în interiorul cărora se află câte
Statuia lui Alexandru Ioan Cuza din Iași () [Corola-website/Science/307919_a_309248]
-
Wilhelm Becker, a fost inaugurat la 17 mai 1923, în prezența familiei regale, a membrilor guvernului, a corpurilor legiuitoare și a unui numeros public. Tot în scop memorial, în holul de onoare circular al muzeului a fost așezat un grup statuar reprezentându-l pe Regele Ferdinand I al României sub auspiciile zeiței Nike (Victoria), iar pe pereți au fost gravate numele ofițerilor morți în război. Deoarece palatul Muzeului Militar Național a fost grav afectat de un incendiu, în anul 1938, și
Mausoleul din Parcul Carol () [Corola-website/Science/307960_a_309289]
-
de Independență 1877-1878, Primul Război Mondial 1914-1919 și Al Doilea Război Mondial 1941-1945. În mijlocul sălii, după reamenajarea făcută de Oficiul Național pentru Cultul Eroilor, pe locul unde inițial era depus sicriul fostului lider comunist Gheorghe Gheorghiu-Dej a fost instalat grupul statuar "“Pe aici nu se trece”", înfățișându-i pe Regele Ferdinand I al României și zeița Nike, zeița victoriei din mitologia greacă, operă realizată în anul 1924 de sculptorul Ioan Iordănescu.
Mausoleul din Parcul Carol () [Corola-website/Science/307960_a_309289]
-
în parc dinspre Piața 11 iunie. Inițial, la inaugurarea din anul 1906, statuile au fost amplasate în fața Palatului Artelor și a peșterii artificiale din fața acestuia. Grota era denumită "Grota cu Giganți" sau "Grota fermecată" deoarece era străjuită de un grup statuar format din cei doi Giganți și Frumoasa adormită. Cele trei statui reprezentau personajele unei legende, conform căreia doi gemeni erau îndrăgostiți de aceeași femeie. Ea s-a aruncat în valuri, urmând ca acela dintre frați care va izbuti s-o
Statuile Giganții () [Corola-website/Science/307973_a_309302]
-
Kremlinului a fost botezată cu numele negustorului Minin, rămășițele lui pământeștii fiind îngropate în citadelă. În amintirea evenimentelor care au dus la eliberarea Moscovei, pe 21 octombrie 2005, în fața Catedralei Sfântului Ion Botezătorul, a fost amplasată o copie a grupului statuar din Piată Roșie a lui Minin și Pojarski, aici fiind locul în care se presupune că a fost citită proclamația prin care au fost chemați voluntarii la luptă împotriva polonezilor. De-a lungul timpului, orașul a prosperat datorită comerțului, fiind
Nijni Novgorod () [Corola-website/Science/303145_a_304474]
-
dispărută) facilita accesul în parc pe latura de est. Clădirea are subsol, parter și etaj. În jurul castelului, la începutul secolului al XIX-lea, se amenajează parcul de câteva hectare. Aici sunt aduse esențe valoroase de arbori și plante ornamentale, elemente statuare de inspirație greco-romană și inscripții lapidare romane. Într-un articol intitulat: „Banlocul. Povestea unui grof - Castelul istoric - Stăpâna de azi, A.S.R. Principesa Elisabeta”, apărut în ziarul „Dacia” din 7 august 1939, părintele Ioan B. Mureșianu face câteva considerații de
Comuna Banloc, Timiș () [Corola-website/Science/302215_a_303544]
-
cu solzi pe rânduri concentrice de piatră, din mijlocul căruia se ridică suprastructura hexagonală. La partea superioară se află trofeul bifacial, înalt de 10,75 m, înfățișând o armură cu patru scuturi cilindrice. La baza trofeului se află două grupuri statuare care conțin fiecare reprezentarea trupurilor a trei captivi. Înălțimea monumentului împreună cu trofeul este aproximativ egală cu diametrul bazei și anume circa 40 m. De jur împrejur, cele 54 de metope din calcar de Deleni, înfățișează în basorelief scene de război
Tropaeum Traiani () [Corola-website/Science/302238_a_303567]
-
îngemănate într-un singur trup. De jur împrejurul soclului statuii erau montate basoreliefuri din bronz înfățișând scene din Războiul de Independență de la 1877-1878. Întreg ansamblul avea o greutate de 4,3 tone și o înălțime de 19,47 metri, din care grupul statuar propriu-zis avea de peste trei metri. În 1992, deși autorul lucrării s-a împotrivit, monumentul a fost demolat pentru a face loc Catedralei ortodoxe din Centrul Civic, iar piesele de bronz au fost transportare într-un depozit al Regimentului 21 Mecanizat
Constantin Popovici () [Corola-website/Science/302885_a_304214]
-
autorul lucrării s-a împotrivit, monumentul a fost demolat pentru a face loc Catedralei ortodoxe din Centrul Civic, iar piesele de bronz au fost transportare într-un depozit al Regimentului 21 Mecanizat din Garnizoana Oradea. După desființarea unităților militare, grupul statuar a fost mutilat de hoți. Hoții au furat întâi basoreliefurile, iar în etapa a doua de vandalizare au tăiat și furat două dintre capetele statuilor, au amputat picioarele statuilor în dreptul gleznelor iar uneia dintre statui i-au retezat piciorul de la
Constantin Popovici () [Corola-website/Science/302885_a_304214]
-
furat întâi basoreliefurile, iar în etapa a doua de vandalizare au tăiat și furat două dintre capetele statuilor, au amputat picioarele statuilor în dreptul gleznelor iar uneia dintre statui i-au retezat piciorul de la genunchi. Autoritățile locale au în evidențe grupul statuar ca fiind „în conservare". Alte referințe:
Constantin Popovici () [Corola-website/Science/302885_a_304214]
-
liniile de contur dintre personaje sau dintre personaje și fondul picturii. Pictorii francezi ai genului baroc, precum Nicolas Poussin și Claude Lorrain, nu au făcut altceva decât să continue tradiția clasică a personajelor ce umplu cadrul picturii având atitudini fie statuare, fie dinamice, dar întotdeauna dramatice, și găsindu-se în mijlocul unor peisaje ușor ireale ce amintesc mai degrabă de parcuri (desigur, baroc) decât de un peisaj real. În timp ce Rembrandt și alți maeștri olandezi ai barocului s-au aplecat în compozițiile lor
Baroc () [Corola-website/Science/299451_a_300780]
-
deosebit de valoroa-să prin colecțiile deținute și maniera de prezentare: Muzeul Național, Muzeul de Arte Frumoase, Muzeul de Istorie Naturală ș.a. Un punct central, deosebit de venerat de localnici, ca semn al mândriei naționale, îl reprezintă Piața Mileniului, străjuită de monumentale grupuri statuare ce omagiază pe cei mai importanți conducători politici și militari ai Ungariei: Matei Corvin, cel mai reprezentativ rege ungar după Arpad, întemeietorul Regatului și Ștefan cel Sfânt, cel care a introdus creștinismul. Ziua sa de naștere a devenit Ziua Națională
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
străzii s-a mai potolit... Se aud tropotele cailor la pas și clinchetul zurgălăilor... Sunt puțini însă cei care-și permit această plimbare romantică. Pornesc agale pe arterele centrale ale Vienei și ajung în Piața Maria Tereza, dominată de complexul statuar (1888), dedicat acestei mari împărătese din epoca luminilor care a contribuit la creșterea influenței Imperiului Habsburgic pe plan european. La baza statuii sunt prezentate figuri de generali (Daum, Landon), cancelari, muzicieni (Glück, Haydn, Mozart). În apropiere se ridică austerul palat
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]