786 matches
-
tipuri de operații: - faptul de a fi la originea reperajelor enunțiative, ancorarea enunțului în situația de enunțare; - faptul de a se prezenta ca responsabil al actului de vorbire realizat (afirmație, cerere, ordin, întrebare etc.). Enunțarea unei afirmații, în special, înseamnă statuarea unui enunț ca fiind adevărat și garantarea acestui adevăr. Astfel, în enunțul "V-am văzut ieri cu Președintele", enunțiatorul este cel față de care se definesc parametrii situației de enunțare: prezența unui "eu" indică faptul că subiectul frazei coincide cu enunțiatorul
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
sinonim cu cei de emancipare și autodeterminare. Prin autonomie i se acordă subiectului posibilitatea de a-și realiza și construi universul independent, în cadrul legilor morale de bază“ (N. Schaub, K.G. Zenke, 2001, p. 27). Tot prin autonomie se mai înțelege statuarea pedagogiei ca disciplină științifică de sine stătătoare, eliberată de teologie, filozofie sau de pedagogia normativă. În cadrul științelor educației noțiunea este limitativă (idem). Având în vedere aceste definiții, în continuare vom folosi termenul de autonomie cu sensul de situație a unui
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
loc în spectacolul public al politicului, al societății și în cel al cunoașterii, pentru că proiectul uman în întregul lui a fost absorbit în planul socialului și al istoriei. Schematic spus, modernitatea a reacționat împotriva Absolutului instrumentat ca putere mundană prin statuarea nivelului mundan ca orizont absolut. Dar totalitarismele secolului XX au fost dovada radicală dacă mai era nevoie de dovadă a faptului că instituirea istoriei și a socialului ca orizont absolut conduce la desființarea omului, la anihilarea libertății lui. Lecția imens
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
comunitar. Iar asigurarea acestei libertăți nu face decît să întărească treptat impresia că religia are condiția opiniei, nu a adevărului, că ea ține de individual, nu de Universalul spre care, în fond, conduce. Poate părea și mai grav că, odată cu statuarea laică a libertății religioase, Adevărul ultim nu mai are un unic chip instituțional, general acceptat, asigurat și, cîteodată, impus de autoritatea instituției ecleziale. Aici stă riscul cel al relativismului , dar și un posibil avantaj spiritual al libertății moderne. Căci ea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
pe un tratat internațional" (Rezoluția Consiliului Economic și Social al Națiunilor Unite ECOSOC din 1950). Deși, în sens virtual, orice tip de organism privat poate căpăta statut de organizație neguvernamentală, totuși există câteva condiții de bază care trebuie îndeplinite de statuarea unui ONG: să fie entitate non-profit, să fie independent de controlul guvernamental, să nu concureze cu guvernele și să nu fie orientat spre scopuri criminale. Ca asociere independent-voluntară a persoanelor, organizațiile neguvernamentale au varii scopuri și obiective, dimensionate la scară
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
a principiilor morale ale acestora. Mai mult chiar, principiile, credințele, valorile morale individuale nu au aceeași pondere în formularea valorilor etice organizaționale, reflectate formal și informal în cultura organizațională. Acționarii, managerii și liderii au mai multă putere de influență în statuarea și reglementarea comportamentelor organizaționale. Din acest motiv, grupul care deține autoritatea în organizație are deja alocat un statut special în domeniul eticii: "etica managerială". 3.2. Relația cultură organizațională etică Etica afacerii este inextricabil legată de cultura organizațională. Cultura organizațională
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
Omenirea și-a luat răgazul de a privi în urmă și de a depăși polarizările asupra valorilor existențiale: economic versus orice altceva. Economicul trebuie optimizat cu ecologicul și cu socialul, aceasta este noua filozofie a lumii în secolul XXI. La statuarea acestor concluzii au colaborat reprezentanți din toate domeniile societății civile naționale și internaționale, care prin presiuni de toate tipurile, dar și prin consiliere și consultanță, au dat impuls guvernelor să negocieze o legislație flexibilă, astfel încât, fără să stopeze dezvoltarea economică
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
în vederea păstrării echilibrului între valorile economice, naturale și societale ale umanității. Conform "criteriilor și indicatorilor" lui Helmut Breitmeier, dezvoltarea durabilă ar include trei aspecte majore: mediul este parte integrată a economiei și viceversa; echitatea între generații și echitatea întragenerații. Prin statuarea principiilor dezvoltării durabile, conștiința istoricității omenirii s-a dovedit mai puternică decât interesele stricte ale creșterii economice și a reconfigurat antropocentrismul: i-a dat lui homo faber dimensiunea de sistem integrat aflat într-o relație de permanentă reciprocitate cu totul
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
sau pesimiste, preocuparea pentru menținerea încrederii acestora este o luptă foarte dificilă deoarece organizația se confruntă cu un adversar imaginar, intangibil. În alți termeni, se poate spune că reputația consolidează credibilitatea, dar nu o înlocuiește. Ambele însă influențează percepția consumatorilor, statuarea și menținerea unor relații preferențiale din partea furnizorilor, retailiștilor, creditorilor, investitorilor etc, relațiile cu reprezentanții agențiilor guvernamentale și locale, cu piața muncii, media și, în general, cu toate celelalte grupuri de stakeholders. Ultimele decenii au confirmat adesea faptul că reputația are
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
The Biology of Cancer, 2007, Garland Science, Taylor & Francis Group. LLC, cap. 10, p. 371). l Problema replicării capetelor cromozomilor a fost ridicată în 1970 de însuși James D. Watson, cel care în 1962 fusese distins cu premiul Nobel pentru statuarea structurii bicatenare a ADN. Atât el, cât și alți cercetători care i-au urmat, au constatat că în cursul replicării ADN, enzima polimeraza ADN dependentă nu reușește să replice complet capătul extrem 5' terminal al cromozomului, lăsând o mică regiune
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
fost reglementată în esența ei prin Constituție, art. 72 dispunând că "instituțiile administrative sunt statornicite prin lege". Ea nu mai conținea nici principiul descentralizării administrative și nici pe cel al eligibilității organelor deliberative județene și comunale, rămânând la latitudinea Parlamentului statuarea principiilor. Decretul-lege pentru reforma administrației din 14 august 1938 a introdus o nouă organizare administrativ-teritorială, după canoanele unui centralism riguros. Era desființată personalitatea juridică a județului. Unitățile de descentralizare erau comunele (împărțite în urbane, rurale și stațiuni balneoclimaterice) și ținuturile
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
tuturor felurilor de producție și de distribuție a bunurilor pretutindeni și pentru fixarea proporțională a părților de producție de tot felul cerute pentru orice regiune, pentru orice stabiliment de muncă, pentru orice individ". Ce este remarcabil în acest eseu este statuarea apariției nomenklaturii. Autorul se întreabă ce se va întîmpla cu bieții plugari, salahori, muncitori etc. cînd viitorii conducători, supraveghetori și inspectori "pretutindeni organizați treaptă peste treaptă", uniți și prin legături de rudenie și animați de aceleași interese, vor forma o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Mircea Mușat (devenit după ’90 vicepreședinte al PRM), Gheorghe Buzatu (actualmente vicepreședinte al aceluiași PRM) sau lt.col. Al. Duțu, pentru a aminti doar câteva nume. Autorul precizează că, „din punct de vedere metodologic, una din trăsăturile istoriografiei proantonesciene constă în statuarea unui fals respect față de litera documentului istoric, până la a o fetișiza” (p. 329). Acești falși istorici sunt contracarați de un număr restrâns de adevărați cercetători, precum Andrei Pippidi, Șerban Papacostea, Dinu Giurescu, „personalități democratice, umaniste, care se străduiesc de mai
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
orientările macroeconomice ale programului de reformă, fără să susțină că pe parcursul anului ar fi existat o sistematică colaborare de analiză și decizie cu C.C.S.R.E În relația F.P.S. - ministere au apărut greutăți generate de problematica delimitării sferei de activitate și statuarea modului de colaborare. Ministerele fiind în prezent într-un proces de modificare a rolului lor, atribuțiile principale ale acestora fiind legate de elaborarea strategiilor sectoriale, ele se adaptează mai greu acestui statut. Modificarea atribuțiilor ministerelor prin dinamică legislației și a
HOTĂRÎRE Nr. 3 din 16 martie 1994 privind aprobarea Raportului de activitate al Fondului Proprietăţii de Stat în anul 1993. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109846_a_111175]
-
nu pot continua studiile decît la o instituție de învățământ particular. De asemenea, se apreciază că dispozițiile legale atacate contravin și prevederilor art. 41 și art. 135 din Constituție, care acordă proprietății private o protecție egală, indiferent de titular. Prin statuarea unor drepturi mai restrânse pentru studenții care frecventează instituțiile de învățământ particular, în mod implicit se restrâng și drepturile instituțiilor de învătământ particular. Curtea Constituțională constată că sesizarea s-a făcut cu respectarea prevederilor art. 144 lit. a) din Constituție
DECIZIA nr. 70 din 15 decembrie 1993 cu privire la constituţionalitatea art. 11 alin. (1) şi (2) din Legea privind acreditarea instituţiilor de învăţământ superior şi recunoaşterea diplomelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109284_a_110613]
-
respectiv, alin. 6 al art. 135 - "Proprietatea privată este, în condițiile legii, inviolabila". Și de această data sesizarea se mărginește să arate ca încălcarea principiului înscris în cele două texte este vădita, aspect ce ar rezulta din faptul că "prin statuarea unor drepturi mai restrânse pentru studenții care frecventează instituțiile de învățământ particular, în mod implicit se restrâng și drepturile instituțiilor de învătământ particular". În realitate, este vădit faptul că prevederile art. 11 alin. (1) și (2) nu au nici o legătură
DECIZIA nr. 70 din 15 decembrie 1993 cu privire la constituţionalitatea art. 11 alin. (1) şi (2) din Legea privind acreditarea instituţiilor de învăţământ superior şi recunoaşterea diplomelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109284_a_110613]
-
în procesul de elaborare și aplicare a politicilor publice în domeniu. Pentru protejarea și exploatarea echilibrată a resurselor mediului, Guvernul României va acționa pe următoarele direcții: 1. Integrarea politicii de mediu în elaborarea și aplicarea politicilor sectoriale și regionale, prin: - statuarea Ministerului și a Agenției Naționale de Mediu într-o poziție de decizie care să intersecteze orizontal toate politicile sectoriale (industrie, energie, transporturi, agricultură, turism, politici regionale, administrație locală, sănătate); - introducerea efectivă a evaluării de mediu ca mecanism de integrare pentru
PROGRAM DE GUVERNARE din 28 decembrie 2004 pe perioada 2005-2008. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164154_a_165483]
-
Codul de procedură civilă, modificate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 58/2003 , excepție ridicată de Direcția Generală a Finanțelor Publice Satu Mare în cauze comerciale având ca obiect contestații în anulare. În motivarea excepției, autorul acesteia susține că, prin statuarea în lege a împrejurării că judecarea admisibilității în principiu a recursului se face fără citarea părților și că decizia motivată nu poate fi atacată cu nici o cale de atac, se încalcă accesul liber la justiție, dreptul la apărare și la
DECIZIE nr. 259 din 17 iunie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 308 alin. 4 din Codul de procedură civilă, în forma modificată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 58/2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/161258_a_162587]
-
esență, că acestea "reprezintă un atentat evident la norma constituțională prevăzută în art. 135 și 134 alin. (2), cât și la prevederile art. 1 din Protocolul 1 al C.E.D.O. și constituie apanajul unor confiscări ilegale a proprietății private prin statuarea unor sancțiuni exagerate, aberante, în raport cu pericolul social al folosirii sau nefolosirii unor documente fiscale acceptate, uzuale și care sunt necesare doar pentru justificarea legalității operațiunilor comerciale efectuate". Judecătoria Suceava apreciază că prevederile vizate de excepția de neconstituționalitate nu contravin normelor
DECIZIE nr. 471 din 9 decembrie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 32 alin. (1) şi (8) şi art. 56 alin. (1) lit. m) şi alin. (2) liniuţa a 11-a din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2001 privind regimul accizelor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 523/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/155297_a_156626]
-
Se mai menționează și nevoia de loialitate ce trebuie să existe în raporturile de colaborare între instituțiile statului, potrivit principiului separației și echilibrului puterilor în stat, principiu care există și funcționează în viața tuturor statelor Uniunii Europene. Se invocă și statuările din Decizia nr. 53 din 28 ianuarie 2005 a Curții Constituționale cu privire la numirile în funcții de către Președintele României. - Și în relațiile cu alte puteri în stat, Președintele are "dreptul de veto". Așa, spre exemplu, art. 31 alin. (1) din Legea
DECIZIE nr. 356 din 5 aprilie 2007 asupra cererii de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Preşedintele României şi Guvernul României, formulată de primul-ministru Călin Popescu-Tăriceanu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187597_a_188926]
-
lor ca planuri-temă pentru planurile urbanistice generale, reactualizate conform principiilor de dezvoltare integrată și sustenabilitate urbană acceptate în cadrul UE; ● Întocmirea, la nivelul fiecărei localități, a planului local de dezvoltare durabilă (Agenda Locală 21) cu antrenarea largă și activă a comunității; ● Statuarea obligativității ca planurile strategice și urbanistice pentru orașele mari să fie elaborate și aprobate în corelare cu cele ale unităților teritorial-administrative adiacente; ● Stabilirea și aplicarea planurilor de măsuri pentru realizarea centurilor verzi-galbene (spații verzi și terenuri agricole) în jurul orașelor de
HOTĂRÂRE nr. 1.460 din 12 noiembrie 2008 pentru aprobarea Strategiei naţionale pentru dezvoltare durabilă - Orizonturi 2013-2020-2030. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205447_a_206776]
-
dezvoltării durabile la nivel național, regional și sectorial, potrivit orientărilor metodologice stabilite de Institutul Național de Statistică, în congruență cu reglementările convenite în cadrul UE, în vederea asigurării acurateței și comparabilității datelor cu cele ale celorlalte state membre ale Uniunii Europene. 7. Statuarea obligației Comitetului Interdepartamental, în conformitate cu prevederile Strategiei pentru Dezvoltare Durabilă a UE, de a prezenta Comisiei Europene un raport complet asupra implementării Strategiei Naționale pentru Dezvoltare Durabilă la fiecare doi ani, începând cu luna iunie 2011, însoțit de propuneri și recomandări
HOTĂRÂRE nr. 1.460 din 12 noiembrie 2008 pentru aprobarea Strategiei naţionale pentru dezvoltare durabilă - Orizonturi 2013-2020-2030. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205447_a_206776]
-
contribuabililor ce derivă din dreptul Uniunii Europene. Această a doua problemă ridicată prin recursurile în interesul legii a fost generată tocmai de lipsa unei proceduri speciale aplicabile acestui tip de acțiuni, dar și de omisiunea legiuitorului de a se conforma statuărilor Curții de Justiție a Uniunii Europene. Pentru rațiunile expuse, Înalta Curte apreciază că, de lege lata, singura posibilitate pe care o au contribuabilii este conferită de dispozițiile art. 117 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură fiscală. În consecință
DECIZIE nr. 24 din 14 noiembrie 2011 privind recursul în interesul legii referitor la aplicarea art. 4, art. 7 şi art. 10 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2008. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237860_a_239189]
-
nr. 119/2010 cu prevederile art. 1 din Protocolul adițional nr. 1 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, exclusiv sau împreună cu art. 14 din Convenție, raportat la situația de fapt a fiecărei cauze. B. Raportul dintre statuările Deciziei nr. 871 din 25 iunie 2010 și Deciziei nr. 873 din 25 iunie 2010 ale Curții Constituționale și analiza efectuată de instanțe în fiecare cauză în parte Astfel cum deja s-a reținut, prin Decizia nr. 871 din 25
DECIZIE nr. 29 din 12 decembrie 2011 privind recursul în interesul legi, referitor la aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, raportat la art. 20 alin. (2) din Constituţie, art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia europeană a drepturilor omului ��i art. 14 din Convenţie, referitoare la recalcularea pensiilor prevăzute de art. 1 din lege. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237721_a_239050]
-
și minoritate locală, instituind reguli diferite pentru fiecare categorie. Pe de altă parte, se permite ca minoritatea să fie reprezentată proporțional, în schimb majoritatea este lipsită de o reprezentativitate reală, conducând la derapaje antidemocratice. 4.4. Se încalcă astfel și statuările obligatorii din considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 51/2012 privind necesitatea raționalizării Parlamentului. 4.5. În concluzie, prin legea contestată se urmărește modificarea semnificativă a sistemului electoral, ajungându-se chiar la o majorare a numărului de mandate de deputați sau
DECIZIE nr. 682 din 27 iunie 2012 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/243171_a_244500]