2,655 matches
-
pe cei care au contribuit la reușită acestui frumos program artistic: cunoscută și apreciată solista bucovineanca Lăură Haidău, tânăra și talentata solista munteanca Denișa Crăciun, Ansamblul “Ciprian Porumbescu”, dansatorii noștri locali, aparținând grupului "Bucovina”, coregrafi Garofaș & Irina Milici. Mici în statura dar deosebit de talentați, tinerii dansatori ai formației “Miorița” sub îndrumarea entuziasta a Părintelui Nicolae Clempuș, au primit repetate ovații și nu doar din partea părinților atât de emoționați. Au evaluat sub privirile admirative ale întregii audiențe formația de dansatori bulgari “Roșa
EMOŢIE DE TOAMNĂ de MARA CIRCIU în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354547_a_355876]
-
MĂRIOARA DE LA MUNTE (CEZARINA ADAMESCU) Autor: Cezarina Adamescu Publicat în: Ediția nr. 1129 din 02 februarie 2014 Toate Articolele Autorului GLORIA IN AETERNUM MĂRIOARA DE LA MUNTE N-am văzut niciunde un chip mai luminos. Zâmbet mai cald. Vorbă mai dulce. Statură mai dreaptă. Suflet cât un tezaur. Vreme de trei decenii a slujit Folclorul în Televiziunea română. Acum, i-a venit rândul Televiziunii române s-o găzduiască, pentru o ultimă zi, la ultimul ei spectacol. Cu public cât frunză și iarbă
GLORIA IN AETERNUM. MĂRIOARA DE LA MUNTE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353785_a_355114]
-
Război Mondial. Într-adevăr, căruța aceea aducea mai mult a faeton. Era trasă de o iapă mare, ciolănoasă, cu copita cât capu’ de om- făcu ea repede comparația în gând. Pe capră, sus, stătea cocoțat un om slăbuț, mic de statură și tuciuriu la față, cu o pălărie soioasă dată pe ceafă, să tot fi avut vreo 50 de ani. După ce a oprit căruța în fața unui beci, acesta s-a dat sprinten jos și a început să descarce niște saci cu
CĂINŢA HOŢULUI de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1577 din 26 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353941_a_355270]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Spiritual > MIC LA STATURĂ, MARE LA ÎNVĂȚĂTURĂ! Autor: Ștefan Popa Publicat în: Ediția nr. 1323 din 15 august 2014 Toate Articolele Autorului "Pentru Dumnezeu, fiecare clipă poate înseamna un timp și orice suspinare poate fi o rugăciune!" Părintele Arhimandrit Arsenie Papacioc, pe numele său
MIC LA STATURĂ, MARE LA ÎNVĂŢĂTURĂ! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1323 din 15 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353120_a_354449]
-
Anania, fostul mitropolitul al Clujului, tânărul Ilie descoperă magia artei și vraja cuvintelor, devenind membru al unei reviste literare și deprinzând meșteșugul sculpturii. În acest sens, absolvă cu rezultate foarte bune Școala de Arte și Meserii din București. Mic la statură, dar mare la sfat, tânărul Ilie nu se lasă mai prejos de alții nici în ceea ce privește tainele mișcării sportive de masă, participând la diferite concursuri sportive și unde obține medalii la viteză, sărituri și fotbal. Tinerețea și calitățile sale artistice, sportive
MIC LA STATURĂ, MARE LA ÎNVĂŢĂTURĂ! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1323 din 15 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353120_a_354449]
-
mai mari duhovnici ai Bisericii Ortodoxe Române. Să aprindem o lumânare în amintirea sa și să spunem: Părinte Arsenie, de acolo de unde ești, roagă-te pentru noi! Amin! Te port în suflet, Părinte Arsenie! Ștefan Popa Referință Bibliografică: MIC LA STATURĂ, MARE LA ÎNVĂȚĂTURĂ! Ștefan Popa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1323, Anul IV, 15 august 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ștefan Popa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
MIC LA STATURĂ, MARE LA ÎNVĂŢĂTURĂ! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1323 din 15 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353120_a_354449]
-
Vă ronțăi ca pe surcele! Vă fac rumeguș, nătărăilor! Cum sta în coadă, unde începu să rânjească la ei și să urle, arătându-și colții cei mari și ascuțiți. Dacă văzură uriașa namilă cu fioroșii colți, mult mai mari decât statura lor, flăcăiașii noștri o luară la fugă înfricoșați. Spumegând, caii lor își întinseră aripile să zboare. Dar Ghiocel scoase sabia și strigă: -La luptă, căpitane, să rupem colții javrei! Când îl văzu că zboară către el, lupul Colț Fioros făcu
MĂRŢIŞOR-16 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353203_a_354532]
-
în: Ediția nr. 2257 din 06 martie 2017 Toate Articolele Autorului Într-o frumoasă zi de primăvară, pe porțile unui penetenciar dintr-un oraș situat în nordul României ieșea un bărbat de patruzeci și șapte de ani, înalt, cu o statură viguroasă, ce se numea Dragnea Sandu. El se elibera din pușcărie după ce ispășise o condamnare de șapte ani, de fapt la început fu condamnat pentru zece ani, dar datorită faptului că avusese un comportament exemplar, și mai mult de atât
REÎNTORS ÎN LIBERTATE de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2257 din 06 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/352704_a_354033]
-
el, un tânăr cavaler aspirant la glorie. Lui personal viitorul împărat i se păruse încă de pe atunci un om destul de ciudat, un introvertit, cu obiceiuri uneori de neînțeles, foarte superstițios și bănuitor, foarte crud uneori, defecte care contrastau însă cu statura unui om dealtfel instruit, ordonat și riguros, modest chiar, preocupat de munca sa, oricare ar fi fost ea, dedicat în tot ce făcea și care reușise să facă ordine în treburile statului după ce fusese desemnat împărat, fiind un excelent organizator
PRIMUL FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1184 din 29 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353531_a_354860]
-
numele insulei nu e dat de Tanit, zeitatea protectoare a insulei, venerata de cartaginezi pentru blândețea ei, albă și luminoasă, întruchipând bunătatea maternă, telurica, stăpâna a mării și a nopții. Responsabil pentru numele de Ibiza este răutăciosul zeu Bes, de statura scunda, cu un caracter agresiv și jucăuș în același timp, visceral și imprevizibil, petrecăreț și iubitor de excese. Să fie oare acesta un semn că locuitorii Ibizei erau încă din antichitate libertini, senzuali și nebunatici? Curios cum tocmai aceste trăsături
IBIZA SAU INSULA ALBĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354553_a_355882]
-
putem baza pe ei. Dar haideți, să fim cu toții așa! Buni, miloși, iertători, mai puțini ambițioși, mai puțin egoiști, mai puțin competitivi când e vorba să ne înțelegem și să ne ajutăm unii pe alții să creștem spiritual la o statură a plinătății și maturității așa cum ne-o cer timpurile acestea schimătoare și grele care a ajuns la o apostazie subtilă și mascată. Da, dragii mei cititori, am avut pe inimă acest subiect al defăimărilor deoarece este rodul unui spirit rău
INFORMAŢII, ZVONIERI, RĂSPÂNDACI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1076 din 11 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/354717_a_356046]
-
înălțime în vârful sulițelor. Văzând câtă vărsare de sânge se făcea, s-a ridicat un tânăr creștin, cu suflet viteaz care se numea Nestor și a cerut de la Sfântul Dimitrie binecuvântare să se lupte cu vandalul Lie. Deși nu avea statura potrivnicului său, sfântul Dimitrie a făcut asupra lui semnul crucii și l-a binecuvântat spunându-i: "Du-te și pe Lie vei birui și pe Hristos vei mărturisi!" Nestor îl învinge pe Lie care are parte de aceeași moarte hărăzită
SFÂNTUL MARE MUCENIC DIMITRIE, IZVORÂTORUL DE MIR de ION UNTARU în ediţia nr. 1030 din 26 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347180_a_348509]
-
cu scânduri, ci văruită în alb, peretele de nord al salonului are la mijloc o nișă. Casa „Zoitsa Yanulova” are trei pereți construiți din piatră și unul din lemn, în camera doamnelor ferestrele sunt mici și amplasate cu puțin deasupra staturii unui bărbat pentru ca ele să fie protejate de privirile vecinilor. Casa „Zhelyu Bogdanov” are priveliște spre mare și o grădină spațioasă. Casa „Căpitan Pavel” este una dintre cele mai mari din oraș, parterul are cinci metri înălțime și pereți groși
NESSEBAR, UN CUIB DE PIATRĂ IN MARE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347108_a_348437]
-
țară, la bunici, în mod special vara, părinții ei : băiatul meu Vasile și mama Simonei, Sofica. - Pe care o strigați altfel... - Da, o dezmierdam, toate neamurile de pe-aici, FIFI. Era o fată, este o femeie deosebit de ageră. Având o statură potrivită, era în permanentă mișcare. Era neastâmpărată ca valurile unei ape. Probabil că de la mama ei a moștenit Simona neastâmpărul și agerimea jucăușă. - Ca soacră, cum v-ați înțeles cu nora, cu neastâmpărata Fifi ? - Cu toate că era foarte ageră, foarte energică
CONSĂTEAN CU O ZEIŢĂ (2) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347247_a_348576]
-
se făcea milă de el și ca să ne justificăm, îi argumentam: „felul tău de a povesti ne stârnește mai mult râsul decât compasiunea.” Mamaie era tăcută, calmă și frumoasă, cum o văd și acum după atâția ani. Era micuță de statură, subțire și purta tot timpul rochiile de culori închise, cu un șorț alb pe deasupra. Avea ochii de un albastru- cenușiu, care, cu pielea ei albă și cu ovalul perfect al feței, îi dădea o distincție de părea coborâtă dintr-o
GLORIE COPILĂRIEI I de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357074_a_358403]
-
sau cine știe pe unde se întâlneau mai mulți, atunci când cei veniți din străinătate își povesteau viața petrecută departe de casă. „Bă, io m-am bătut la Chicago!” „Era într-o zi în crâșma din sat unul Popicu’, mic de statură, dar aprig și arțăgos; la un moment dat s-a supărat pe Toma Ardeleanu, un sătean care doar ce se întorsese din America și l-a lovit; gestul acestuia nu l-a afectat pe Toma în niciun fel, l-a
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
în seamă pe cele două amazoane, ci se apropie, în grabă, de puntea din scânduri late care făcea legătura între corabie și țărm. Nu reuși să facă doi pași pe aceasta că se și poticni de un om micuț de statură, adus de spate și cărunt. Era Eber, negustorul fenician. Acesta se propti, țanțoș, în fața prințesei. -Bine ai venit, prințesă Talestri, pe umila mea Cartină, zise Eber, făcând o plecăciune ușoară din cap. -Bine te-am regăsit, dragul meu Eber! răspunse
CARTINA de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357484_a_358813]
-
numai a ei, spre deosebire de celelate amazoane care trebuia să împartă două cam la fel de mari. Runkrahost primi una în apropiere de încăperea prințesei. Talestri simți un fior străbătându-i corpul la gândul că la mică distanță va sta generalul babilonian cu statura impunătoare de akkadian. Câteva gânduri îi trecură fugare prin minte, dar și le alungă imediat, conștientă fiind de faptul ca orice implicare emoțională cu generalul ar genera o serie de probleme și ar putea chiar periclita obiectivul pe care îl
CARTINA de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357484_a_358813]
-
Părintele Arhimandrit Veniamin Micle - monahul cărturar - un folositor și de suflet ziditor dialog duhovnicesc... Așadar, după cum am mai spus, pe Părintele Arhimandrit Veniamin Micle l-am întâlnit, la un moment dat, pe treptele bisericii de la Mănăstirea Bistrița Olteană, județul Vâlcea. Statura sa părea să ia ceva din suplețea zidurilor înalte ale bisericii ale cărei trepte le cobora; înalt, slab, te întâmpină cu niște vii, pătrunzători. Chilia Părintelui se găsește în aripa veche a mănăstirii, lângă minunea isihastă numită Biserica Bolniței. Zidurile
PĂRINTELE ARHIMANDRIT VENIAMIN MICLE – DUHOVNICUL MĂNĂSTIRII BISTRIŢA OLTEANĂ – OM DE RAFINATĂ ŞI ELEVATĂ CULTURĂ; CĂRTURAR DISTIN AL MONAHISMULUI ORTODOX ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1 [Corola-blog/BlogPost/357708_a_359037]
-
partid, a conchis: - Cel mai bine e să-ți dea recomandarea asta secretarul de partid pe liceu. L-a chemat apoi pe „nea” Puiu, profesorul de științe sociale - el era secretarul de partid. Nea Puiu era un bărbat mic de statură, brunet, cu părul tuns scurt, de jur-împrejurul capului și vâlvoi în creștet. Avea și el un handicap, șchiopăta de piciorul stâng, care era mai scurt. Ca profesor, nea Puiu era foarte exigent: oricât aș fi știut, pe mine nu mă scotea
UN STUDENT PROBLEMĂ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357776_a_359105]
-
o vorbă-două. Și uite așa, trecea vremea, în așteptarea evenimentului muzical. Fanfara Militară în frunte cu dirijorul-plutonierul major Iancovici, intra pe poartă mare, care până la orele amiezii era ferecată cu un lanț pe care atârna un lacăt. Iancovici, mic de statură, în costumul militar de culoare kaki, încins cu o curea maronie pășea în fruntea celor 15-20 de instrumentiști care cum depășeau poarta grădinii își începeau programul. Bubuitul tobei mari, pe care o purta atârnată de partea superioară a corpului ăl
MIREL IANCOVICI de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/357833_a_359162]
-
afirma și vom și face ceea ce trebuie făcut conform convingerilor noastre intime. Ce am avea de pierdut noi înșine?... Hm! Poate prestigiul nostru în ochii celorlalți, poate vom pierde din orgoliul nostru de demnitari ai statului, poate vom pierde din statura noastră de conducători ai poporului. Poate vom pierde ceva din sofisticata noastră concepție asupra societății fiindcă noi credem că gândind ca un om simplu ești de fapt un om simplu, iar noi nu prea dorim asta Serah! E un soi
AL NOUALEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357801_a_359130]
-
chiar dacă, odată cu voința, insufli și tehnologia. De unde ia omul tratat energia necesară? - În asta constă de fapt calificarea, adică rangul de care tot amintesc. Este îndeobște cunoscut că omul, ca și fiara, poate exterioriza forțe aparent imposibil de atribuit firavei staturi. Într-un incendiu, omul de rând capătă puterea să ridice grele grinzi arzând spre a salva ființa dragă lui pe care o are în brațe. De unde are forța necesară? - Niciodată nu m-am gândit la acest aspect. Chiar, de unde apare
UN ACCIDENT ACCIDENTAL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357765_a_359094]
-
an de facultate, la balul bobocilor. El era student în anul patru. A invitat-o la dans și toată seara a stat pe lângă ea, atent și prietenos, atrăgând-o în discuții foarte serioase. Vorbea frumos, era pedant și elegant, avea statură și ținută atletică, dansa ușor, cu plăcere, atrăgând prin atitudine privirile multor fete. Adriana s-a simțit flatată și a făcut eforturi să se poarte pe măsura situației, chiar dacă nu era obișnuită cu astfel de atmosferă și dialog, cu mult
PRIN LABIRINTUL VIEŢII (1.) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 508 din 22 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358215_a_359544]
-
un sentiment greu de definit. Îmi dădeam seama că există atât de multă artificialitate în viața de oraș, devii conștient doar când ieși în natură. Nicolae este unul dintre oamenii cu care m-am împrietenit în Spania, un bărbat de statura mijlocie, cu ochii albaștrii ce transmit un mesaj de cinste, iar în același timp un amestec de optimism și umor. Un om voinic, plin de energie avea un obicei că după ce te salută să te bată cu putere pe spate
JURNALUL UNUI CALATOR (4) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 534 din 17 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358327_a_359656]