3,585 matches
-
de ventricul stâng și reprezintă un element de prognostic negativ la vârstnici. Mult mai adesea la vârstnic, comparativ cu adultul tânăr, este decelată prezența zgomotelor 3 și 4 care sugerează disfuncție ventriculară stângă, precum și suflu sistolic aortic care con- firmă stenoza aortică. 10.3.1. Boala coronariană la vârstnici Diagnosticul infarctului miocardic acut poate fi dificil la vârstnici, deoarece simptomele anginoase tipice lipsesc adesea, pacientul putând fi asimptomatic, dezvoltând așa -numitul sindrom coronarian „silențios”. Astfel, la 20-50% dintre pacienții vârstnici cu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
precum și efectuarea ecocardiografiei transtoracice. 10.3.3. Valvulopatiile La pacienții vârstnici cu valvulopatii, severitatea leziunii valvulare nu poate fi evaluată doar pe baza unui examen fizic corect efectuat. Investigația diagnostică standard este ecocardiografia Doppler, deoarece permite diferențierea între scleroză și stenoză, permite cuantificarea regurgitărilor valvulare și evalurea calcificărilor valvulare. 10.3.4. Boala arterială periferică Prezintă o incidență crescută la vârstnic (91,92). În studiul Rotterdam, a fost prezentă la 10% dintre subiecții cu vârsta cuprinsă în intervalul 55-59 ani și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
cu vârsta cuprinsă în intervalul 45-75 ani, respectiv femei cu vârsta cuprinsă în intervalul 55-75 ani) cu risc cardiovascular moderat și înalt prin computer tomografie pentru determinarea scorului calciului coronarian și ecografie Doppler carotidiană pentru detectarea plăcilor de aterom și stenozelor carotidiene ( figura 10.1) (94). Această evaluare screening poate fi aplicată și persoanelor cu vârsta peste 75 de ani. 10.5. Concluzii Degenerarea fiziologică a aparatului cardiovascular, în asociere cu senescența altor organe și sisteme, cauzează diverse boli cardiovasculare și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
în atriul drept; -hipertensiunea pulmonară secundară disfuncției diastolice VS cu creșterea presiunilor de umplere, dar și a modificărilor morfo-funcționale de parenchim și vase pulmonare; -scleroza și calcificarea valvelor mitrală și aortică, calcificări de inel valvular, cu apariția mai frecventă a stenozei aortice și a insuficienței mitrale degenerative; insuficiența aortică este în schimb consecința dilatării rădăcinii aortei; -poate apărea zgomot 4 (consecința creșterii umplerii ventriculare tardive pe seama contracției atriale), iar 50% dintre vârstnici au suflu sistolic gradul I -II (37); -flux coronarian
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
-
degenerative, creșterea supraviețuirii bolnavilor cu boli cardiace reumatismale și congenitale și numărul mai mare de proteze valvulare, stimulatoare cardiace și de manevre terapeutice invazive. Frecvența bolilor cardiace degenerative a crescut în țările dezvoltate, în timp ce frecvența bolilor valvulare reumatismale a scăzut. Stenoza aortică degenerativă, bicuspidia aortică și bolile mitrale degenerative (prolapsul mitral cu insuficiență mitrală sau calcificarea de inel mitral), mai frecvente la vârstnici, sunt factori predispozanți pentru EI (8). 42% dintre persoanele cu vârste peste 60 de ani internate într-un
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adriana Ilieșiu () [Corola-publishinghouse/Science/91941_a_92436]
-
poate avea niveluri foarte variabile, de la subnormal la supranormal. ARP crescută s-ar explica fie prin ischemia aparatului juxtaglomerular, fie prin existența leziunilor renale, care interferează mecanismul de feedback inhibitor. Astfel, ARP este net crescută la pacienții cu nefropatii vasculare (stenoză de arteră renală, nefroangioscleroză, poliarterită nodoasă) și glomerulare și scăzută la cei cu nefropatii interstițiale. în ciuda numeroaselor argumente în favoarea sa, rolul SRA în patogeneza HTA din IRC rămâne controversat. Unii autori au găsit corelații directe semnificative între ARP și nivelul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu () [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
-
ameliora prognosticul cardiovascular [Mailloux et al., 1998]. HTA la pacienții cu transplant renal La pacienții cu transplant renal (TR), HTA are o prevalență de 50-80%, după diferite studii, cauzele putând fi multiple: disfuncția grefei renale, tratamentele imunosupresoare, patologia rinichilor nativi, stenoza arterei renale sau HTA esențială. Stenoza arterei grefonului renal este o complicație relativ frecventă după TR, raportată cu o incidență de până la 23% [Fervenza et al., 1998]. Ea survine, de obicei, în primii doi ani post-TR. Cauzele sunt cel mai
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu () [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
-
1998]. HTA la pacienții cu transplant renal La pacienții cu transplant renal (TR), HTA are o prevalență de 50-80%, după diferite studii, cauzele putând fi multiple: disfuncția grefei renale, tratamentele imunosupresoare, patologia rinichilor nativi, stenoza arterei renale sau HTA esențială. Stenoza arterei grefonului renal este o complicație relativ frecventă după TR, raportată cu o incidență de până la 23% [Fervenza et al., 1998]. Ea survine, de obicei, în primii doi ani post-TR. Cauzele sunt cel mai adesea determinate de tehnica chirurgicală, când
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu () [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
-
arterei grefonului renal este o complicație relativ frecventă după TR, raportată cu o incidență de până la 23% [Fervenza et al., 1998]. Ea survine, de obicei, în primii doi ani post-TR. Cauzele sunt cel mai adesea determinate de tehnica chirurgicală, când stenoza apare la nivelul anastomozei, sau de lezarea arterei în timpul prelevării, prin clampare sau torsiune. Se manifestă, de regulă, prin HTA refractară și deteriorarea funcției renale, în special după administrarea de IECA [Buturoviæ-Ponikvar, 2003]. Standardul de aur al metodelor de diagnostic
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu () [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
-
după administrarea de IECA [Buturoviæ-Ponikvar, 2003]. Standardul de aur al metodelor de diagnostic rămâne angiografia renală [Fervenza et al., 1998]. Examinarea duplex-doppler este de asemenea foarte valoroasă: este neinvazivă, de o înaltă sensibilitate și specificitate, permite localizarea și aprecierea severității stenozei și a rezultatului revascularizării [ONeill și Baumgartner, 2002; Buturoviæ-Ponikvar, 2000; Lee et al., 2002]. Alte metode utile sunt angio-RMN și CT spirală [Schoenberg et al., 2002; Mell et al., 1994]. Inhibitorii de calcineurină, în special ciclosporina A (CsA), au un
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu () [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
-
asociații de imunosupresoare care să permită scăderea dozelor de anticalcineurine sau corticoizi [EBPG, 2000]. Toate clasele de medicamente 249HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ LA PACIENTUL RENAL antihipertensive pot fi eficiente, dar inhibitorii ECA sunt de elecție dacă există proteinurie, cu condiția excluderii unei stenoze a grefonului renal [Olyaei et al., 1999; Brazy et al., 1992; Curtis et al., 1993; Mourad et al., 1993; EBPG, 2000]. Recent, antagoniștii receptorilor de angiotensină II s-au dovedit eficienți în reducerea TA, precum și a proteinuriei, putând avea, ca
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu () [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
-
al., 1985, 1991] și cresc nivelul seric al acesteia, permițând utilizarea unor doze mai mici [Luke et al., 1991]. Dată fiind hiperactivitatea simpatică la pacienții cu TR, blocantele adrenergice sunt și ele o alternativă rațională [Mailloux et al., 1998]. Tratamentul stenozei arterei grefonului poate fi conservator, farmacologic dacă funcția grefei nu este amenințată, dar definiția stenozei semnificative este variabilă după diverși autori: peste 50% [Wong et al., 1996], peste 70% [Fervenza et al., 1998] sau peste 90% [Schoenberg et al., 2002
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu () [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
-
Luke et al., 1991]. Dată fiind hiperactivitatea simpatică la pacienții cu TR, blocantele adrenergice sunt și ele o alternativă rațională [Mailloux et al., 1998]. Tratamentul stenozei arterei grefonului poate fi conservator, farmacologic dacă funcția grefei nu este amenințată, dar definiția stenozei semnificative este variabilă după diverși autori: peste 50% [Wong et al., 1996], peste 70% [Fervenza et al., 1998] sau peste 90% [Schoenberg et al., 2002]. Tratamentul de revascularizare poate fi efectuat chirurgical ori prin angioplastie renală transluminală percutană, a doua
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu () [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
-
2002]. Tratamentul de revascularizare poate fi efectuat chirurgical ori prin angioplastie renală transluminală percutană, a doua metodă fiind preferată, în principiu, ca mod de abordare inițială [Fervenza et al., 1998; Fauchald et al., 1992]. Revascularizarea se indică în caz de stenoză progresivă, afectare a funcției renale și când se presupune ameliorarea HTA și a funcției grefei după procedură. Intervenția este, dimpotrivă, contraindicată atunci când există dificultăți tehnice, rezultate incerte în privința HTA, stenoză stabilă, neprogresivă ori posibilitatea regresiei spontane [Buturoviæ-Ponikvar, 2003]. Nu există
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu () [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
-
Fauchald et al., 1992]. Revascularizarea se indică în caz de stenoză progresivă, afectare a funcției renale și când se presupune ameliorarea HTA și a funcției grefei după procedură. Intervenția este, dimpotrivă, contraindicată atunci când există dificultăți tehnice, rezultate incerte în privința HTA, stenoză stabilă, neprogresivă ori posibilitatea regresiei spontane [Buturoviæ-Ponikvar, 2003]. Nu există studii randomizate comparative între revascularizație și tratamentul conservator.
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu () [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
-
și, adesea, crize postprandiale de angor abdominal. Tromboza acută reprezintă o complicație a evoluției plăcilor de aterom (stenoza, ulcerația, tromboza) și apare de regulă la originea AMS. Extensia leziunilor este mai mare decât în embolie (5), asociind tromboza extensivă cu stenoze multiple. Mortalitatea perioperatorie este de 70-100%. 37.2.3. Ischemia acută non-ocluzivă Reprezintă aproximativ 20% dintre cazuri și are o patogenie mai puțin cunoscută. Principala cauză este scăderea debitului cardiac asociată vasoconstricției distale (5). Poate apărea în IC congestivă, aritmii
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Constantin Burcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/91954_a_92449]
-
scop diagnostic: pe baza analizei variabilității frecvenței cardiace după apariția acestora; creșterea contractilității postextrasistolice într-un segment miocardic hipokinetic este semn de viabilitate miocardică; creșterea gradientului valvular aortic (SA) sau subaortic în situația unei cardiomiopatii hipertrofice obstructive sau a unei stenoze aortice duce la apariția elementelor clinice la acești pacienți, altfel complet asimpto- matici (2,4). Bătăile ventriculare de scăpare și ritmul idioventricular Bătăile ventriculare de scăpare și ritmul idioventricular sunt similare cu ESV, dar sunt generate în situa ia afectării
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cătălina Arsenescu Georgescu, Cristian Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91947_a_92442]
-
Bolile valvei aortice 22.1. Stenoza aortică 22.1.1. Date generale: repere epidemiologice, etiologie Diagnosticul și tratamentul bolilor cardiace valvulare au fost puternic influențate de creșterea dramatică a speranței de viață care a început în a doua jumătate a secolului XX. În consecință, valvulopatiile degenerative
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
severă (1). Studiile au folosit diferite criterii de vârstă pentru a defini adulții vârstnici. Deși nu există studii mari populaționale referitoare la pre - valența bolilor cardiace valvulare, câteva studii au oferit date importante despre prevalența bolilor valvulare, stratificată în funcție de vârstă. Stenoza aortică, regurgitarea mitrală organică și funcțională (ischemică) și regurgitarea tricuspidiană sunt cele mai frecvente boli valvulare la adulții vârstnici. Obstrucția tractului de ejecție al ventriculului stâng (VS) la adulți este cel mai frecvent consecința stenozei valvulare aortice, mai rar fiind
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
bolilor valvulare, stratificată în funcție de vârstă. Stenoza aortică, regurgitarea mitrală organică și funcțională (ischemică) și regurgitarea tricuspidiană sunt cele mai frecvente boli valvulare la adulții vârstnici. Obstrucția tractului de ejecție al ventriculului stâng (VS) la adulți este cel mai frecvent consecința stenozei valvulare aortice, mai rar fiind incriminate bolile subvalvulare sau supravalvulare. Etiologie. Există trei cauze principale de stenoză aortică valvulară: anomalii congenitale valvulare (unicuspidie sau bicuspidie) cu calcificări valvulare; modificări calcare importante pe o valvă tricuspidă; boala valvulară reumatismală. Alte cauze
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
cele mai frecvente boli valvulare la adulții vârstnici. Obstrucția tractului de ejecție al ventriculului stâng (VS) la adulți este cel mai frecvent consecința stenozei valvulare aortice, mai rar fiind incriminate bolile subvalvulare sau supravalvulare. Etiologie. Există trei cauze principale de stenoză aortică valvulară: anomalii congenitale valvulare (unicuspidie sau bicuspidie) cu calcificări valvulare; modificări calcare importante pe o valvă tricuspidă; boala valvulară reumatismală. Alte cauze mai rare sunt reprezentate de boli metabolice (boala Fabry), lupus eritematos sistemic, boala Paget, alcaptonurie. Stenoza aortică
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
de stenoză aortică valvulară: anomalii congenitale valvulare (unicuspidie sau bicuspidie) cu calcificări valvulare; modificări calcare importante pe o valvă tricuspidă; boala valvulară reumatismală. Alte cauze mai rare sunt reprezentate de boli metabolice (boala Fabry), lupus eritematos sistemic, boala Paget, alcaptonurie. Stenoza aortică însoțită de modificări calcare importante ale valvei se întâlnește frecvent la bolnavii cu boală cronică de rinichi. Frecvența relativă a cauzelor bolilor valvulare aortice este variabilă în funcție de zona geografică. La nivel global, boala valvulară reumatismală este cea mai frecventă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
aortică se datorează în principal calcificărilor valvulare pe o valvă tricuspidă sau bicuspidă congenital. Prevalența relativă a valvei tricus - pide versus o valvă anormală congenital, în funcție de vârstă, a fost examinată la un grup de 932 de pacienți, tratați chirurgical pentru stenoză aortică izolată (2) . Pacienții cu stenoză mitrală sau proteză valvulară mitrală au fost excluși din studiu, pentru a se asigura excluderea celor cu valvulopatie reumatismală. Din studiu au fost de asemenea excluși pacienții cu valvotomie aortică anterioară, indicând obstrucție valvulară
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
valvulare pe o valvă tricuspidă sau bicuspidă congenital. Prevalența relativă a valvei tricus - pide versus o valvă anormală congenital, în funcție de vârstă, a fost examinată la un grup de 932 de pacienți, tratați chirurgical pentru stenoză aortică izolată (2) . Pacienții cu stenoză mitrală sau proteză valvulară mitrală au fost excluși din studiu, pentru a se asigura excluderea celor cu valvulopatie reumatismală. Din studiu au fost de asemenea excluși pacienții cu valvotomie aortică anterioară, indicând obstrucție valvulară severă datorată unei boli con- genitale
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
ani, aproximativ două treimi au avut bicuspidie și o treime valvă tricuspidă; numai foarte puțini au avut valvă unicuspidă; dintre ceilalți pacienți cu vârsta peste 70 de ani, aproximativ 60% au avut o valvă tri - cuspidă și 40% valvă bicuspidă. Stenoza aortică degenerativă sau calcifică este considerată cea mai frecventă leziune valvulară întâlnită la pacienții vârstnici (3 5). În Helsinki Aging Study, 501 pacienți rando- mizați, de ambele sexe, cu vârsta între 75 și 86 de ani, au efectuat ecocardiografie (4
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]