2,409 matches
-
în măsura în care transmit relații de putere. Reprezentările de gen se regăsesc la nivelul vieții cotidiene, în modul cum este înțeleasă și explicată realitatea socială, cum sunt definite problemele comune, cum sunt formulate măsurile de politici publice. Reprezentarea socială include opiniile, atitudinile, stereotipurile pe care judecățile de valoare ale oamenilor, deciziile și acțiunile lor se bazează în mod curent. Modul cum sunt realizate reprezentările sociale este structurat în funcție de prezentările de ansamblu ale societății. Astfel, dacă aceasta este, din punctul de vedere al genului
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
nu au un acces la fel de generos la capitalul simbolic 2. Violența simbolică se regăsește în modul de a gândi, de a recepta realitatea diferit pentru cel care deține puterea față de cel asupra căruia se exercită. Rezultatele educației de gen, ale stereotipurilor uzuale de gen determină identificarea femeilor ca fiind vulnerabile, inferioare. Ca atare, ele vor accepta protecția bărbaților, apreciați ca fiind mai puternici, mai abili decât ele în aproprierea de resurse și gestionarea lor. Violența simbolică se regăsește ca o formă
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
comportamentelor individuale, cât și a celor instituționale. Din perspectiva interacționismului simbolic, voi considera că relațiile sociale sunt rezultatele interacțiunilor mediate de simboluri și filtrate subiectiv de către indivizi condiționați sociocultural. Mai precis, oamenii sunt influențați în receptarea existenței lor imediate de stereotipuri, pe baza cărora își construiesc prejudecăți, apoi reprezentări ale datului social. Ca o consecință a tuturor acestor repere apar discriminările ă modalități de tratare diferențiată și nedreaptă a unora dintre oameni. Discriminările ă în conotația lor negativă ă fundamentează relații
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
merg cu el la doctor, la școală (Barometrul de gen, p. 72). Reprezentările avute în atenție sunt rezultatul prejudecăților, pe baza cărora este de dorit ca atât tatăl, cât și mama să se ocupe de copiii lor, dar și al stereotipurilor care le asociază preponderent pe femei cu activitățile de îngrijire. Curios este faptul că și în intercondiționări/reprezentări/stereotipuri, rezultatul obținut în termenii raporturilor de putere este tot în favoarea bărbaților. Reprezentările de gen includ deci prejudecăți, dar și stereotipuri privind
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
pe baza cărora este de dorit ca atât tatăl, cât și mama să se ocupe de copiii lor, dar și al stereotipurilor care le asociază preponderent pe femei cu activitățile de îngrijire. Curios este faptul că și în intercondiționări/reprezentări/stereotipuri, rezultatul obținut în termenii raporturilor de putere este tot în favoarea bărbaților. Reprezentările de gen includ deci prejudecăți, dar și stereotipuri privind diferențele între rolurile sociale ale bărbaților și ale femeilor. Stereotipurile reprezintă seturi de trăsături atribuite membrilor unui grup social
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
al stereotipurilor care le asociază preponderent pe femei cu activitățile de îngrijire. Curios este faptul că și în intercondiționări/reprezentări/stereotipuri, rezultatul obținut în termenii raporturilor de putere este tot în favoarea bărbaților. Reprezentările de gen includ deci prejudecăți, dar și stereotipuri privind diferențele între rolurile sociale ale bărbaților și ale femeilor. Stereotipurile reprezintă seturi de trăsături atribuite membrilor unui grup social. Însă acestea nu sunt doar o colecție de trăsături considerate ca fiind caracteristice pentru membrii grupului, ci cuprind și o
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
îngrijire. Curios este faptul că și în intercondiționări/reprezentări/stereotipuri, rezultatul obținut în termenii raporturilor de putere este tot în favoarea bărbaților. Reprezentările de gen includ deci prejudecăți, dar și stereotipuri privind diferențele între rolurile sociale ale bărbaților și ale femeilor. Stereotipurile reprezintă seturi de trăsături atribuite membrilor unui grup social. Însă acestea nu sunt doar o colecție de trăsături considerate ca fiind caracteristice pentru membrii grupului, ci cuprind și o explicație care leagă acele atribute, o schemă care permite înțelegerea reunirii
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
Însă acestea nu sunt doar o colecție de trăsături considerate ca fiind caracteristice pentru membrii grupului, ci cuprind și o explicație care leagă acele atribute, o schemă care permite înțelegerea reunirii acestora într-o structură cognitivă comună (Yzerbyt, Rocher, 1999). Stereotipurile pot fi pozitive, atunci când adună în structura lor trăsături valorizate pozitiv la nivel social, sau negative, dacă pun alături anumite caracteristici valorizate negativ. În general, indivizii dezvoltă mai puternic stereotipuri negative referitoare la alte grupuri decât la cele din care
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
reunirii acestora într-o structură cognitivă comună (Yzerbyt, Rocher, 1999). Stereotipurile pot fi pozitive, atunci când adună în structura lor trăsături valorizate pozitiv la nivel social, sau negative, dacă pun alături anumite caracteristici valorizate negativ. În general, indivizii dezvoltă mai puternic stereotipuri negative referitoare la alte grupuri decât la cele din care ei fac parte (Mălina Voicu, http://www.iccv.ro/romana/dictionar/malina/malina stereo.htm). În acest sens, în teoria identității sociale (Tajfel, Turner, 1986) se admite că oamenii sunt interesați
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
pozitivă. Cum apartenența la un anume grup are un rol important în menținerea stimei de sine ridicate, oamenii sunt înclinați să-și favorizeze propriul grup, pentru că acest mecanism îi face să se simtă mai bine (Cernat, 2005, p. 90)1. Stereotipurile reprezintă componenta cognitivă a prejudecăților. Astfel, ele constituie structura cognitivă pe care se sprijină comportamentele de discriminare. Grupurile față de care există stereotipuri negative în societate vor fi supuse într-o măsură mai mare discriminării în anumite contexte sociale (Mălina Voicu
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
favorizeze propriul grup, pentru că acest mecanism îi face să se simtă mai bine (Cernat, 2005, p. 90)1. Stereotipurile reprezintă componenta cognitivă a prejudecăților. Astfel, ele constituie structura cognitivă pe care se sprijină comportamentele de discriminare. Grupurile față de care există stereotipuri negative în societate vor fi supuse într-o măsură mai mare discriminării în anumite contexte sociale (Mălina Voicu, http://www.iccv.ro/romana/dictionar/malina/malina stereo.htm). Stereotipurile 2 asociate în mod curent femeilor le re--prezintă ca devotate celorlalți, empatice
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
cognitivă pe care se sprijină comportamentele de discriminare. Grupurile față de care există stereotipuri negative în societate vor fi supuse într-o măsură mai mare discriminării în anumite contexte sociale (Mălina Voicu, http://www.iccv.ro/romana/dictionar/malina/malina stereo.htm). Stereotipurile 2 asociate în mod curent femeilor le re--prezintă ca devotate celorlalți, empatice, emoționale, blânde, bune, înțelegătoare, preocupate de a fi plăcute, drăguțe (cochete, grațioase, sexy), de a realiza un mediu cât mai agreabil (pregătesc masa, curăță, ordonează, decorează casa), vorbesc
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
relațiile cu instituțiile publice), rezistă bine la stres (Kite, 2001, p. 563). În spațiul public, femeia este reprezentată ca femeie fatală (chiar dacă subalterna șefului), arătând că succesul depinde preponderent de calitățile fizice, nu de performanțele profesionale, corelate cu alte ipostaze: stereotipul femeii ca trup, însoțit de preocuparea pentru aspectul acestuia, stereotipul femeii blonde, decorative, eventual care nu știe să șofeze (Grünberg, 2005, p. 98, 242). Aici se impune o observație: trupul femeilor este valorizat la tinerețe și contează doar dacă ceilalți
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
p. 563). În spațiul public, femeia este reprezentată ca femeie fatală (chiar dacă subalterna șefului), arătând că succesul depinde preponderent de calitățile fizice, nu de performanțele profesionale, corelate cu alte ipostaze: stereotipul femeii ca trup, însoțit de preocuparea pentru aspectul acestuia, stereotipul femeii blonde, decorative, eventual care nu știe să șofeze (Grünberg, 2005, p. 98, 242). Aici se impune o observație: trupul femeilor este valorizat la tinerețe și contează doar dacă ceilalți se pot bucura de el, de tipul sexy, chiar „bombă
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
sexy, chiar „bombă sexy”, adică dacă este un efect al imaginarului masculin. Astfel, frumusețea trupului nu este valorizată pentru ceea ce este doar din punct de vedere estetic, ci funcțional, ca potențial relațional erotic. În spațiul privat, o ipostază prezentă ca stereotip asociat femeilor este cea de slugă de casă a bărbatului, iar o alta de soție isterică, cicălitoare, ca soacră scorpie (Grünberg, 2005, p. 103). Stereotipurile de gen sunt replici funcționale social care reiau dualitatea masculinității și feminității clasice. Astfel, El
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
vedere estetic, ci funcțional, ca potențial relațional erotic. În spațiul privat, o ipostază prezentă ca stereotip asociat femeilor este cea de slugă de casă a bărbatului, iar o alta de soție isterică, cicălitoare, ca soacră scorpie (Grünberg, 2005, p. 103). Stereotipurile de gen sunt replici funcționale social care reiau dualitatea masculinității și feminității clasice. Astfel, El este independent, activ, puternic, tăcut, erou, agresor, dominant/autoritar, cunoscător/informat/profesionist, viril, îmbrăcat, orientat spre carieră și spațiul public, preocupat de „a face”, serios
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
victimă, dominantă, primește sfaturi/cere informații, senzuală, dezbrăcată, orientată spre spațiul privat (domiciliu și gospodărie), preocupată de a comunica și interrelaționa, veselă, jucăușă, optimistă, neserioasă, supusă față de deciziile altora, orientată spre exterioritate și superficialitate, emotivă (Grünberg, 2005, p. 274)1. Stereotipurile de gen constituie un nucleu tare al reprezentărilor de gen. Pentru societatea românească, acestea se subsumează unui model cultural tradițional 1, de tip patriarhal 2. Efectele normative ale tradiției se regăsesc în procesul de socializare, de la fazele inițiale până la socializarea
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
Astfel, persoanele de sex feminin sunt orientate spre sex-roluri concordante cu reprezentările asupra feminității, iar persoanele de sex masculin sunt direcționate spre însușirea de sex-roluri conforme modelului masculinității. Barometrele de opinie publică sunt un bun context de vizibilitate socială a stereotipurilor. Acestea sunt expresia locurilor comune din gândirea cotidiană, iar prin modul cum sunt formulate întrebările din chestionare apar și ca modalități prin care se întăresc prejudecățile și stereotipurile de gen. Conform Barometrului de gen, bărbatul este capul familiei, iar femeia
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
Barometrele de opinie publică sunt un bun context de vizibilitate socială a stereotipurilor. Acestea sunt expresia locurilor comune din gândirea cotidiană, iar prin modul cum sunt formulate întrebările din chestionare apar și ca modalități prin care se întăresc prejudecățile și stereotipurile de gen. Conform Barometrului de gen, bărbatul este capul familiei, iar femeia este stăpâna casei (p. 30-41). Aici se poate identifica atribuirea de gen: femeilor le sunt atribuite părți însemnate din activitățile desfășurate în spațiul privat, legate de îngrijirea și
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
cunoașterea la nivelul simțului comun. Pentru a întregi înțelesul noțiunii este necesar să includem și o dimensiune afectivă. În acest scop, pentru a numi prejudecata este folosită expresia atitudine adversă (Cernat, 2005, p. 15). Componenta afectivă este mai pregnantă în stereotipuri care le identifică pe femei ca persoane ce vorbesc tot timpul, șofează prost, petrec mult timp la cumpărături etc., pentru că, la nivelul simțului comun, aceste caracteristici sunt conotate negativ, ca ținând de un comportament superficial. O persoană căreia îi sunt
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
oamenii acumulează experiență occidentală și, în pofida acestor lucruri, parcă nu merg toate cum ar trebui, ceva stă pe loc. La nivelul simțului comun se așteaptă o schimbare de mentalitate... În contextul subiectului de față, această schimbare ar fi posibilă dacă stereotipurile, prejudecățile și reprezentările de gen vor fi conștientizate, iar aspectele nedrepte pentru o parte dintre oameni corijate, reconstruite dincolo de ordinea de tip patriarhal. Probabil că femeile nu se consideră discriminate la locul de muncă atunci când, deși primesc un salariu mai
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
București, 2003. Bulai, Ana; Stănciugelu, Irina, Gen și reprezentare socială, Editura Politeia ă SNSPA, București, 2004. Burke, Edmond, „Reflecții asupra revoluției din Franța”, în Iliescu, A,-P; Solcan, M.-R. (coord.), Limitele puterii, Editura ALL, București, 1994. Cernat, Vasile, Psihologia stereotipurilor, Editura Polirom, Iași, 2005. Clement, Elisabeth, Filosofia de la A la Z. Dicționar enciclopedic de filosofie, Editura ALL, București, 2000. Dragomir, Otilia; Miroiu, Mihaela (coord.), Lexicon feminist, Editura Polirom, Iași, 2002. Durkheim, Émile, Education et sociologie, PUF, Paris, 1966. Grünberg, Laura
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
poată duce misiunea la capăt. Discriminarea de gen în educație se manifestă și în percepțiile diferite care există în legătură cu comportamentele pe care le adoptă elevii. Astfel, de multe ori comportamentele sunt catalogate ca fiind de fată sau de băiat, în funcție de stereotipurile existente 1. Conform stereotipurilor, fetele trebuie să fie mai cuminți, mai docile și mai prompte în respectarea normelor, în timp ce băieții se pot răzvrăti, trebuie să fie mai curajoși și să aibă o oarecare independență. Aceste stereotipuri de modele comportamentale se
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
capăt. Discriminarea de gen în educație se manifestă și în percepțiile diferite care există în legătură cu comportamentele pe care le adoptă elevii. Astfel, de multe ori comportamentele sunt catalogate ca fiind de fată sau de băiat, în funcție de stereotipurile existente 1. Conform stereotipurilor, fetele trebuie să fie mai cuminți, mai docile și mai prompte în respectarea normelor, în timp ce băieții se pot răzvrăti, trebuie să fie mai curajoși și să aibă o oarecare independență. Aceste stereotipuri de modele comportamentale se reflectă ulterior în stabilirea
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
sau de băiat, în funcție de stereotipurile existente 1. Conform stereotipurilor, fetele trebuie să fie mai cuminți, mai docile și mai prompte în respectarea normelor, în timp ce băieții se pot răzvrăti, trebuie să fie mai curajoși și să aibă o oarecare independență. Aceste stereotipuri de modele comportamentale se reflectă ulterior în stabilirea relațiilor sociale. Grupurile economice ale bărbaților se organizează și influențează decizia politică, în timp ce femeile rămân slab organizate, iar interesele lor sunt reprezentate de grupurile de bărbați. Discriminarea de gen în ceea ce privește reprezentarea socială
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]