1,001 matches
-
economice pe care le avem la nivel de comune”, ne-a spus primarul din Scobinți. Tradițiile și obiceiurile populare se păstrează și în comuna Scobinti. La trecerea dintre ani, tinerii pornesc Alaiul Cerbului. Acest obicei a existat în zona satului Sticlăria din cele mai vechi timpuri. Discutând cu bătrânii satului, Hrițcu V. Gheorghe(92 ani) și Coșofreț V. Vasile(95 ani), ei ne-au relatat că „de când au deschis ochii” alaiul Cerbului era prezent la sărbătorile de iarnă. Alaiul Cerbului face
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
ani) și Coșofreț V. Vasile(95 ani), ei ne-au relatat că „de când au deschis ochii” alaiul Cerbului era prezent la sărbătorile de iarnă. Alaiul Cerbului face parte din tradiția populară a zonei, dar are o anumită specificitate în satul Sticlăria. Era un ritual la care luau parte toți membrii comunității, care primeau și mergeau după Cerb( cei care nu primeau alaiul erau blamați tot anul, cei care erau zgârciți, leneși, mândri erau ironizați de mascați). Încă de la Sf. Nicolae, tinerii
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
datinile străbune. Țineți minte ce vă spun: dacă nu vor mai exista aceste obiceiuri, atunci înseamnă că am rămas fără respect pentru țara asta“, spune cu tărie săteanul Costică Curecheriu. Modelele costumelor făcute de Constantin Curecheriu se păstrează în satul Sticlăria de peste 150 de ani. „Am opt copiii acasă și datinile învățate de la moși vreau să le las lor moștenire. Băieții apelează la mine să le fac costume de toate felurile. Cu timpul, într-o cămăruța din casă, am adunat mai
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
trebuiau să plătească lăutarilor și gospodarului care juca Cerbul și, apoi, să-și împartă câștigul. Un alt obicei vechi, care se păstrează, mai ales în satul Badeni, este Ursul, jucat de tinerii așezării, care au obținut, ca și tinerii din Sticlăria, numeroase premii la concursurile județene și naționale. Un alt obicei cunoscut localnicilor din Sticlărie este „Bereza“. În Ajunul Crăciunului, alaiul de băieți merge pe la casele unde sunt fete de măritat pentru a le colinda. Pentru că, printre flăcăi, se află, de
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
câștigul. Un alt obicei vechi, care se păstrează, mai ales în satul Badeni, este Ursul, jucat de tinerii așezării, care au obținut, ca și tinerii din Sticlăria, numeroase premii la concursurile județene și naționale. Un alt obicei cunoscut localnicilor din Sticlărie este „Bereza“. În Ajunul Crăciunului, alaiul de băieți merge pe la casele unde sunt fete de măritat pentru a le colinda. Pentru că, printre flăcăi, se află, de regulă, si alesul inimii, fata care primește „Bereza“ se pregătește intens, cu bucate alese
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
puricele”, care stârneau hazul celor prezenți. Fiecare întâlnire se încheia cu mâncare, băutură și joc, sârbă, ciobănașul și rusasca fiind dansurile specifice zonei. Sărbători locale: 6 august "Ziua comunei" și hramul Mănăstirii Basaraba Tradiții locale: formația de fluierași din satul Sticlăria fanfara din satul Sticlăria formația de dansuri din satul Sticlăria artiști populari: * sculptură în lemn Bița Gheorghe și Bița Dumitru * pictură Vătăjita Maria * țesătoare Irofte Maria, Boca Maria și Hriscu Olga IMAGINI DIN ACTIVITATEA ANSAMBLULUI STEJĂRELUL IMAGINI DIN COMUNA SCOBINTI
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
celor prezenți. Fiecare întâlnire se încheia cu mâncare, băutură și joc, sârbă, ciobănașul și rusasca fiind dansurile specifice zonei. Sărbători locale: 6 august "Ziua comunei" și hramul Mănăstirii Basaraba Tradiții locale: formația de fluierași din satul Sticlăria fanfara din satul Sticlăria formația de dansuri din satul Sticlăria artiști populari: * sculptură în lemn Bița Gheorghe și Bița Dumitru * pictură Vătăjita Maria * țesătoare Irofte Maria, Boca Maria și Hriscu Olga IMAGINI DIN ACTIVITATEA ANSAMBLULUI STEJĂRELUL IMAGINI DIN COMUNA SCOBINTI
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
cu mâncare, băutură și joc, sârbă, ciobănașul și rusasca fiind dansurile specifice zonei. Sărbători locale: 6 august "Ziua comunei" și hramul Mănăstirii Basaraba Tradiții locale: formația de fluierași din satul Sticlăria fanfara din satul Sticlăria formația de dansuri din satul Sticlăria artiști populari: * sculptură în lemn Bița Gheorghe și Bița Dumitru * pictură Vătăjita Maria * țesătoare Irofte Maria, Boca Maria și Hriscu Olga IMAGINI DIN ACTIVITATEA ANSAMBLULUI STEJĂRELUL IMAGINI DIN COMUNA SCOBINTI
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
anul 1593, cortesurile i-au înaintat lui Filip al II-lea o întâmpinare în care între altele se spunea: cortesurile din Valladolid au rugat în 1586 pe Maiestatea Voastră să nu mai permită pe viitor în regat importul de lumânări, sticlărie, bijuterii, cuțite, și alte obiecte asemănătoare care vin din străinătate și care sunt atât de nefolositoare vieții omenești, pentru a fi schimbate pe aur, ca și când spaniolii ar fi indieni". Contribuții la critica economiei politice, ESPLP, București, 1954, p. 135. 141
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
din Sântana aveau două posibilități, ambele implicând statul ca producător. Pentru produsele ce se găseau în România, acestea erau cumpărarea din sistemul de distribuție și furtul de la fabricile unde unii locuitori lucrau. Dacă existau în magazine, de exemplu, porțelanul și sticlăria, totul era în regulă, nu era nevoie de relații speciale. Atunci când produsele ce aveau căutare în Ungaria lipseau, era nevoie de relații. După cum am descris mai sus, și aici aprecierile lui Janos Kornai cu privire la piața vânzătorilor se aplică bine:„Există
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
este explozivă. 4. Sterilizarea la sterilizator cu aer cald (Poupinel, etuvă). Poupinelul, după numele inventatorului (Poupinel) este alcatuit din carcasă, sistem de ventilație, sistem de măsurare a temperaturii, sursă de caldură (rezistență electrică), sistem de reglare și control. Indicații: Sterilizare sticlărie și instrumentarul care nu suportă sterilizarea cu abur sub presiune, din oțel neinoxidabil, cromat Contraindicații: Materiale textile, cauciuc Ciclul complet de sterilizare: -Faza de încălzire a aparatului -Faza de latență, omogenizare Faza de sterilizare: 180 Grade Celsius, timp de 1
Nursing general : note de curs by Solange Tamara Roşu, Mihaela Carmen Fermeşanu () [Corola-publishinghouse/Science/91817_a_93197]
-
toluen, perclorați, clorați, peroxizi, nitroderivați, acid picric) se va face sub directa îndrumare a conducătorului de lucrare. Substanțele sensibile la lumină sunt păstrate în sticle colorate. Sunt interzise în laborator: fumatul, utilizarea chibriturilor și a brichetelor. Este absolut interzisă folosirea sticlăriei de laborator pentru băut și păstrat alimente. Este interzis să se mănânce și să se bea în spațiile laboratorului, din motive de igienă și securitate personală. Fiecare laborator trebuie sa fie dotat cu trusa de prim ajutor. REGULI DE ACORDARE
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
predomină argilele și marneleNumeroase profile naturale deschise în Dealul Holm, Dealul Tudora, Dealul Sângeap, Dealul Basaraba etc., oferă posibilitatea colectării de fosile din genurile Mactra, Cardium, Tapes -Pirenella. Basarabianul este reprezentat prin “Nisipurile de BahluiSirețel”,“Oolitul de Hârlău”,“Nisipurile de Sticlăria Sângeap”,“Microruditele de Dealul Mare”(Petru Șt., 1989). Nisipurile de Bahlui-Sirețel , apar pe o grosime de 10-15 m, cele mai reprezentative aflorimente se găsesc în valea Bahluiului-Pârcovaci, cu faună de Mactra, Cardium, Tapes, Pirenela . Oolitul de Hârlău prezintă o grosime
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
dezvoltat în Dealul Sângeap, Dealul Recea Cotnari, Dealul Deleni, format din litoclaste și bioclaste bine cimentate. Nisipurile de Sticlăria-Sângeap sunt dispuse peste oolitul de Hârlău, cu o grosime de 30 40 m . Cele mai importante aflorimente se găsesc la Cotnari, Sticlăria, în Dealul Sângeap, la izvoarele pârâului Buhalnița și conțin nisipuri cuarțolitice. Microruditele de Dealul Mare se află situate la partea superioară a depozitelor basarabiene, cu grosimi de 3-4 m, cu intercalații de calcare oolitice însumând 12 m și formând platourile
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
relief, de la valori mai mici de 10 la peste 45. Relieful cu pante mici până la 5 Bahluiului, terasele fluviale și unele suprafețe sculpturale din estul depresiunii de contact. De asemenea, aceleași pante se pot întâlni și pe platourile litostructurale Sângeap Sticlăria, Aliciurilor, Berezlogi, Holm Cele mai răspândite sunt pantele cu valori cuprinse între 60-150, întâlnite pe aproximativ 60% din suprafața întregii regiuni cercetate, fiind caracteristice versanților marii majorități a afluenților Bahluiului, precum și bazinelor de recepție ale organismelor torențiale. Suprafețe apreciabile ocupă
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Ele au adâncimi mai mari, praguri de talveg, marmite, profil longitudinal în trepte și o puternică eroziune regresivă. Cele mai frecvente forme de acest gen în diferite stadii de evoluție se întâlnesc în vestul satului Deleni, la sud de satele Sticlăria și Poiana Mărului, la nord-vest de satul Zlodica Cotnari. În sectoarele cu marne salinizate eroziunea liniară duce la dezvoltarea unor forme pseudocarstice, cum se pot întâlni la vest de Ceplenița. Surpările au o frecvență mai redusă și sunt prezentate atât
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
de luturi loessoide. Se întâlnesc pe flancurile unor văi secundare afluente Bahluiului, amonte de Cotnari, sau chiar în unele porțiuni ale ramei înalte din vest, precum în Dealul Basaraba, Dealul Cetate, Dealul Horodiștea-Cotnari sau la izvoarele pârâului Buhalnița (vestul satului Sticlăria). Pentru a putea înțelege cauzele și amploarea alunecărilor de teren din regiunea aflată în studiu, vom prezenta în detaliu alunecarea de teren de la Pârcovaci.Alunecarea de la Pârcovaci Suprafața afectată de alunecare este situată în raza satului Pârcovaci, delimitată la nord
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
studiu, vom prezenta în detaliu alunecarea de teren de la Pârcovaci.Alunecarea de la Pârcovaci Suprafața afectată de alunecare este situată în raza satului Pârcovaci, delimitată la nord de valea Pârcovaci și de albia râului Bahlui; la sud de Platoul structural Sângeap Sticlăria; la est de pășunea comunală; la vest terenurile proprietate privată și o zonă cu pădure a Ocolului Silvic Hârlău. Morfometric, altitudinile cresc de la 150-160 m în zona albiei râului Bahlui, până la 408 m în Dealul Sângeap. Versantul, cu o lungime
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
împădurită. Valea Pârcovaci, izvorăște de sub platoul structural Sângeap-Sticlăria, drenând o suprafață cu alunecări de teren de mare intensitate. Valea Buhalnița, este principalul afluent al Bahluiului, pe dreapta, ce izvorăște din zona platoului Sângeap-Sticlăria (la vest de acesta), trecând prin satele Sticlăria, Poiana Mărului, Buhalnița, debușând apoi în Bahlui la sud de satul Ceplenița (după ce a suferit un proces de captare în zona Zlodica). Pe stânga, râul Bahlui primește afluenți de mai mică mărime, deoarece cumpăna de ape este mai aproape de axul
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
cu 25%. Astfel, aceste formațiuni de pădure, pot fi întâlnite în Coasta vestică a Holmului, în zona "Lacuri", pe cursul superior al Bahluiului-amonte de "Vama cu Tablă", în Coasta Șurii, Dealul Horodiștea Cotnari, sud-vestul Dealului Basaraba, la vest de satul Sticlăria, (Amenajamentul Ocolului Silvic Hârlău, 1995). Gorunetele pure ocupă doar 3% din suprafața pădurii, având areale mici în zona Cotnari, Zagavia, Dealul Pietrăriei, Dealul Cetate, etc., situate pe versanții superiori însoriți. Pădurile de stejar (Quercus robur) se asociază adesea cu carpenul
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
miraculoasă a lui Isus. Și totuși imaginea se va strecura încetul cu încetul în poporul creștin prin partea de jos pietatea funerară și prin cea de sus interesul politic. Ea se întoarce pe poarta cea mică: decorații funerare private, orfevrerie, sticlărie. Inițial, e vorba mai mult de o impregnare decât de o decizie. Mediul își manifestă influența: amprenta Împăratului o influențează pe cea a Domnului, așa cum Hermes "crioforul" (purtătorul de oi) se metamorfozează în imaginea Bunului Păstor. Prin gesturi spontane, martirii
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
următoare, prin chestionarea elevilor și citirea celor mai bune referate. În timpul lucrărilor de laborator trebuie asigurată ordinea și disciplina pentru atingerea scopului propus și prevenirea accidentelor. Importanța lucrărilor de laborator: - elevii participă activ, dobândind deprinderi practice; - elevii invață să mânuiască sticlăria de laborator și reactivii, să monteze instalații si să efectueze operații de laborator ; - elevii pot executa anumite lucrări cu aplicații practice; - lucrările de laborator au o influență educativă , deoarece cultivă la elevi sentimentul de responsabilitate personală pentru lucrarea pe care
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
concepte concrete și definitive - experimente pentru elaborarea unor reguli - experimente pentru rezolvarea unor probleme 1. Experimente pentru deprinderi motorii Din primii ani de studiu al chimiei, elevii sunt puși în situația de a lucra cu aparatura de uz general, cu sticlărie și ustensile de laborator (eprubete, pahare Berzelius, Erlenmeyer, pâlnii, clește pentru eprubete, spatule, linguri de ars, etc.), să manipuleze sursele încălzire. Prin efectuarea experiențelor, elevii reușesc să-și formeze deprinderile motorii necesare, mai ales unele deprinderi motorii mai deosebite prin
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
de recapitulare. IV.- experimente pentru evaluare - se introduc la începutul învățării, pe parcursul ei sau la sfârșitul procesului de învățare (locul acestora este variabil). Lucrările de laborator îi ajută pe elevi în dobândirea deprinderii de muncă în colectiv, în mânuire a sticlăriei de laborator și a reactivilor, le dezvoltă spiritul de observație și gândirea. Avantajele și dezavantajele experimentului de laborator Experimentul didactic constituie o metodă de bază în procesul de predare-învățare la chimie.Chimia nu poate fi predată doar cu ajutorul cretei și
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
4. "Allgemeine Zeitung". Mit aller höchster Privilegien, s.l. (Augsburg?), 1845, 1, 4; 5. <J. B.> Loysels, Versuch <einer ausführlichen Anleitung zur> Glasmacher-Kunst <für Glashüttenbesitzer und Cameralisten mit Rucksicht auf die neuern Grundsätze der Chemie> (Încercarea unei introduceri cuprinzătoare în arta sticlăriei pentru posesorii de sticlării și cameraliști cu considerația noilor temeiuri ale chimiei), Frankfurt, 1802, 2, 4; 6. J<ohann> Georg <Schwandtner> Sewandtneri, Scriptores rerum Hungaricarum <veteres ac genuini>, Vindobona, 1768, 1. 7. Ludwig Friedrich Wolfram, Lehre von den Metallen [insbesondere
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]