1,096 matches
-
Cambridge University Press/Maison des Sciences de l’Homme. YZERBYT Vincent și SCHADRON Georges (1999), „Stéréotype et jugement social”, in BOURHIS Richard și LEYENS Jacques-Philippe (coordonatori), Stéréotypes..., ed. cit., pp. 127-160. Φ Atitudine, ATRIBUIRE (teoriile Î), Discriminare, PREJUDECATĂ, REPREZENTARE SOCIALĂ Stigmat/stigmatizaretc "Stigmat/stigmatizare" Φ Discriminare, PREJUDECATĂ, Stereotip Stratificaretc "Stratificare" Indiferent dacă ne referim la caste, la ordine sau la clase, stratificarea apare În cadrul grupului, instituției sau societății de Îndată ce există diferențiere, evaluare și gratificare a pozițiilor sau funcțiilor ocupate În funcție de criterii
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Press/Maison des Sciences de l’Homme. YZERBYT Vincent și SCHADRON Georges (1999), „Stéréotype et jugement social”, in BOURHIS Richard și LEYENS Jacques-Philippe (coordonatori), Stéréotypes..., ed. cit., pp. 127-160. Φ Atitudine, ATRIBUIRE (teoriile Î), Discriminare, PREJUDECATĂ, REPREZENTARE SOCIALĂ Stigmat/stigmatizaretc "Stigmat/stigmatizare" Φ Discriminare, PREJUDECATĂ, Stereotip Stratificaretc "Stratificare" Indiferent dacă ne referim la caste, la ordine sau la clase, stratificarea apare În cadrul grupului, instituției sau societății de Îndată ce există diferențiere, evaluare și gratificare a pozițiilor sau funcțiilor ocupate În funcție de criterii specifice, bazate
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
pentru un medic să le studieze din toate sursele de încredere. Ca să începem, hai să recapitulam înțelesul constituției, miasmei și reprezentarea ei de la psoră la sifilis. Prin constituție înțeleg diateză sau discrazie, moștenită de un individ. Prin miasmă înțeleg un stigmat sau o contaminare. În acord cu dr K.N. Kasad, miasma poate fi reprezentată de la psoră la tuberculinism, la sicoza și sifilis. Fiecare miasmă are caracterele ei generale, dar găsim deseori combinații la pacienți; homeopatul trebuie să recunoască aceste tendințe moștenite
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
aceeași slăbiciune; cântatul la pian sau scrisul la mașina de scris cauzează tumefiere și durere contuză sau dureri în articulația pumnului. Puțină energie ca și puțină putere. Slăbiciunea gleznelor este o certă indicație a prezenței tentei luezinice în combinație cu stigmatul psoric. Lepră. Pielea: Afecțiunile pielii, cu evoluții glandulare, vor avea întotdeauna un element luezinic sau tuberculinic, în acord cu involuția glandulară. In varicozitățăile venoase, tenta tuberculinică predomină și la acești pacienți vedem ulcere varicoase, ultima leziune a pielii care apare
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
durată. *Tinctură de urzică vie (20 g rădăcini uscate, macerate timp de 10-14 zile În 100 ml alcool 70 0 ); se iau câte 20 picături, de 3 ori pe zi. *Tinctură 10% din amestec cu flori de arnică și gălbenele, stigmate de șofran, frunze de busuioc, coada șoricelului, rostopască, saschiu, tuia și urzică vie și scoarța rădăcinii de dud alb (În părți egale) din care se iau câte 5-10 picături, de 3 ori pe zi, după mesele principale, În cure de
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
clasa”, care avea puterea, decidea că este. Un bine care nu Întârzia să-și schimbe nu numai „linia”, ca un șarpe viu, ideologic, dar și culoarea, mai bine zis „nuanțele” acestei culori. Iar răul a devenit iute orice; oricine purta „stigmatul” clasei care pierduse, alungată, Închisă, decimată. Chiar și „crima” a devenit stimabilă dacă era făcută În numele unei „idei” - cea a unei „noi lumi, a proletariatului”. Nu cumva era instaurarea acelor „bandiți” prestigioși ai Renașterii, În frunte, printre alții, cu acel
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
referențialul nebuniei. Or, "spargerea referențialului unilateral" (vol. cit., p. 73) presupune a conjuga perspectivele (patologică și ideologică), luând în calcul conjunctura geopolitică și implicarea masonică. Înțelegem de ce, citit în rama epocii, incomodul gazetar, "stricat cu toată lumea", trebuia anihilat, "uitat", purtând stigmatul nebuniei. Evident, publicistica l-a epuizat, procurându-i adversități ireconciliabile; după cum predispoziția ereditară părea a-l fi condamnat unui "drum prescris" (recunoștea poetul, într-o epistolă din 3 mai 1880), asumându-și soarta "bolnavului exemplar". Îndreptățit, Theodor Codreanu insistă acum
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
scurgere, nici timpul linear, nici spațiul uniform cît organic, știm fiindcă știam cu aparatul de știut, spontani țigani, virtuțile pe care le ții cît nu le știi, în locul social dat evreii lui Marx au privilegiul să fie evrei, cu toate stigmatele privilegiului cine sînt eu? da' cît stă trenu' aicea, bată-l scîrba! fată, ăia care m-o ofensat! ce nu poți să spui vine conținut al mesajului, dacă sîntem suporturi energetice cum suportăm? Podu Iloaiei dar ei în clipa asta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
-lea, ajungem la conturarea unei imagini generice asupra genezei și evoluției meandrice a conștiinței naționale în rândul românilor transilvăneni. Geneza ideii naționale ca sâmbure al conștiinței de sine românești a avut o naștere laborioasă, pe fructul căreia s-a impregnat stigmatul condițiilor specifice matricei socio-politice și istorice a Transilvaniei secolului al XVIII-lea. O naștere căznită, moșită fiind de arbitrariul unor interese exogene - politicile curții austriece de a-și extinde autoritatea imperială, în contra puterii nobiliare maghiare și a celorlalte națiuni politice
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
religia strămoșilor, sfânta cuminecătură a sufletelor, calda adorațiune a acelor cari au fost și nu mai sunt de cât țărână și oase. Aceasta este partea determinantă și hotărîtoare a Patriei (Delevrancea, 192-, pp. 8-9). Elevând religia ancestrală la rangul de stigmat identitar și marcă distinctivă a naționalității, Delavrancea asigură uvertura ortodoxismului al cărui concert ideologic avea să inunde sonor filarmonica culturală a interbelicului românesc, în special sub bagheta doctrinară a lui Nichifor Crainic. Patria nu e, așadar, doar pământul pe care
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
fi de spus și că disperarea nu trebuie nici disprețuită drept „slăbiciune“, nici condamnată drept „păcat“. Omul are dreptul (și destule motive) să fie, la răstimpuri, disperat. Nu trebuie să-i fie rușine de disperarea lui, s-o trăiască sub stigmatul derapajului solitar, al unei „nelegitime“ patologii. Și Iisus are momentul lui de disperare, când se simte abandonat de Tatăl. Evident, se poate rezista disperării, se poate rupe cercul „fatalității“ ei. Dar a cădea, în anumite situații, sub trauma disperă rii
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
a „bucurat” din partea securității, ca toți foștii deținuți politic și după ieșirea din temnițe. Trebuie să spunem că prin efortul unor oameni de suflet și cu concursul fiicei marelui poet, Monica Popa Gyr, au apărut postum și volumele „Sângele Temniței”, „Stigmate”, „Anotimpul umbrelor”, „Crucea din stepă”, „Era o casă albă”, „Balade” și „Pragul de piatră”. Lăudabil de asemenea și demersul Mănăstirii Petru Vodă de a edita, în anul 2010, volumul „Poeți după gratii”, în care poeziile lui Radu Gyr ocupă un
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
hrănește, de astă dată În fundul mării, un animal: actinia, a cărei gură e ascunsă În mănunchiul de tentacule frumos colorate dar otrăvite care-i adună hrana. Și, rămânând În domeniul ghilimelelor, alte bărbi regenerează: una feminină, mătasea porumbului, În fapt stigmatele florilor femeiești, care adună polenul purtat de vânt, asigurând viitorul speciei. Mai rămâne de pus Încă un rând de ghilimele, care să trimită barba nu numai de la propriu la figurat, dar de la figurat la ideatic, la cuvânt. Și asta a
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
mod specific de lectură a realității actuale, fapt ce permite perpetuarea sentimentului de frustrare definitoriu pentru locuitorii spațiului central și sud-est european (un exemplu apropiat de noi este trăirea "poverii de a fi român"), a sentimentului de inferioritate specific oricărui stigmat, sentimente corelate cu o atitudine submisivă și fatalistă (Gavreliuc, 2002a, p. 220). Studiul citat, coordonat de R. Goodwin, semnalează existența unei corelații semnificative, la nivelul celor trei culturi, între "viziunea fatalistă asupra lumii" și "motivarea spre autodezvăluire": cu cît nivelul
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
ființă asemănătoare cu a soțului, vrednică de el, întru nimic inferioară lui.” Mântuitorul a așezat pe fruntea femeii nimbul de glorie, prin nașterea Sa dintr-o femei și anume Preacurata Fecioară Maria. Prin acest act el a șters pentru totdeauna stigmatul disprețului și al infamiei cu care lumea veche înfierase femeia, și a ridicat-o la cea mai înaltă treaptă a demnității morale. Din faptul că Fiul lui Dumnezeu s-a făcut fiul femeii și din faptul că întruparea și jertfa
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
parte într-o primă fază, apoi mormăie nemulțumiți de ceea ce se întâmplă, după ce aceștia s-au îndepărtat. Rareori am văzut (ca să nu spun niciodată) pelerini care să ia atitudine împotriva genului acestuia de cerșetori agresivi, ce- și exploatează la maxim stigmatele corporale, la București sau la alte pelerinaje. Una dintre cele mai pregnante amintiri pe care le am de la acest rând a fost aceea a unui cerșetor, bărbat încă tânăr, ce ținea în aer, cu un aer triumfător, cioturile celor două
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
o batistă albă. Rândul din imediata apropiere a raclei. De remarcat felul în care pelerinii se pregătesc pentru intrarea sub baldachin: ținută, flori, ofrande. Mănăstirea Prislop, noiembrie 27 și 28 noiembrie 2010 Minunatul cadru natural al Mănăstirii Prislop. Note despre stigmatul pelerin. Urcușul spre mănăstire. Chilia Sfântului Ioan de la Prislop. Rândul de așteptare de la mormântul Părintelui Arsenie Boca. Slujba de pomenire. Enervantul elicopter. Masa de la mănăstire. Oțelarul din Călan sau despre construcția figurii legendare a Părintelui. Pelerinii de autocar. Incidentul de la
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Chilia Sfântului Ioan de la Prislop. Rândul de așteptare de la mormântul Părintelui Arsenie Boca. Slujba de pomenire. Enervantul elicopter. Masa de la mănăstire. Oțelarul din Călan sau despre construcția figurii legendare a Părintelui. Pelerinii de autocar. Incidentul de la supermarketul din Hațeg. Dublu stigmat : regional, sunt doar un „moldovean” și, general, sunt „pelerin”. Termin cu o mare nedumerire. Mănăstirea Prislop este amplasată într-un fel de fund de sac, ascunsă între niște dealuri prea mari ca să poată fi numite coline, prea mici pentru a
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
retragere, mă lasă în pace, dar nu pierde ocazia, după ce plătesc contravaloarea sticlei de apă minerală, să strige tare, pe ușa magazinului, pentru a fi auzit și de șoferii de la stația de taxi învecinată : „Moldovenilor, plecați înapoi acasă, jegoșilor !”. Dublu stigmat deci : unul regional, sunt doar un „moldovean”, și altul general, sunt „pelerin”. Mai târziu, într-o discuție privată purtată cu doi prieteni ardeleni get-beget din Cluj, unul teolog, iar altul sociolog, i-am întrebat ce a vrut de fapt să
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
de fapt un „moldovean” în contextul acela special ? Răspunsurile au fost : moldoveni = oameni săraci, cu puțină educație, superstițioși, viață dezordonată, religie emoțională, pasionali, leneși, au nevoie de sfinți pentru a crede. Pentru mine, a fost doar o dovadă vie a stigmatului pelerin, vechi de secole. și mereu la fel de greu de experimentat pe propria piele. Note finale, prinse la cald, din carnetul de teren * și totuși, ce se întâmplă la Prislop ? Ce se ascunde dincolo de miile de mașini venite din toate colțurile
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
încercând să le găsească un loc pe pajiștea și așa supraaglomerată la acea oră. La fel ca și la Prislop, am confirmarea că pelerinajul este generator de solidaritate națională, diferențele regionale fiind estompate de comunitatea pelerină. Mai mult decât atât, „stigmatul” moldovenesc, atât de prezent în Transilvania datorită marilor translatări de populație din perioada industrializării accelerate din anii 1970-1980, pare să fi dispărut în aceste momente. Grupul de pelerini din Iași se simte protejat, chiar valorizat de identitatea sa regională. Ora
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
periodic legătura cu tradiția, permițând vieții să continue, în cele din urmă (Lévi-Strauss, 1971 : 608). Or, mass-media este incapabilă să surprindă aspectele violente ale procedurilor rituale ale pelerinajelor. Așa că se produce un fenomen interesant de „deturnare media” a violenței în stigmat ; inaptă deci să intre în logica de o extremă finețe a ritualului, dar intens atrasă de ea, mass-media îngroașă trăsăturile violente, utilizând cadre și imagini- cheie culese de pe teren : îmbrânceală, sudoare, expresii verbale tari, epuizare fizică, în antiteză cu ceea ce
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
impresionant al locurilor din România unde se află fragmente din moaștele sale este atașat articolului. Comentariile care însoțesc ansamblul sunt extrem de numeroase și diverse, de la cele violent anticlericale și antirelicve, de extracție neopro testantă, la cele care arată existența unui „stigmat ortodox”, construit și prin practica pelerinajului și a închinării la moaște. La final, se ridică întrebarea : de ce Sinodul Bisericii Ortodoxe Române a simțit nevoia înfăptuirii unui astfel de „inventar”, asumând implicit și riscurile deformării prin media a ideii de bază
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
2011). - „Sfânta călcată în picioare. Jandarmii au lovit fără milă” (Evenimentul Zilei, 24 iun. 2012). - „Grafic. Cei mai mulți pelerini au mers la „Sfânta” pe 14 octom brie, ora 4.00” (comunicat oficial al Jandarmeriei) (Ziarul de Iași, 17 oct. 2011). e) Stigmatul pelerin : deriziune, critica „obscurantismului”, superstiție. Inadecvarea pelerinajului la modernitate. Violență. - „Scandal și cuțite aduse la sfințit la racla Sf. Parascheva. Ce faci, Doamnă, pui scaunul pe Sfânta ?” (ProTV, 14 oct. 2012). - „Prevestitori ai Apocalipsei, la pelerinajul de Sf. Dimitrie : nu
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
a fi „călcate în picioare” de ceilalți pelerini (consacrate). Un gest în care se regăsește și dimensiunea globală, comunitară a întregului spațiu de pelerinaj. Elementele de depreciere lingvistică ulterioare au legat cuvântul „haram” de condiția etniei rrome, contribuind la întărirea stigmatului specific. Cercetări etnolingvistice mai aprofundate pot contribui la lămurirea „misterului” covoarelor aduse de rromi drept ofrandă la pelerinaje. Eu nu am făcut altceva decât să încerc să avansez câteva posibile piste de reflecție asupra acestui intrigant obicei. și să verific
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]