1,412 matches
-
a ceea ce numea el critica. Din moment ce specialiștii îl prețuiau, nu putea să-l treacă cu vederea. Toți îi acordau - fără vreun G. Călinescu examen mai adânc, pe simpla vizionare a extraselor și memoriilor - titlul de "muncitor onest". Pomponescu nu-l stima; totuși, sensibil la adulație, nu se putea scutura de impresia articolelor pe care acesta le scria asupră-i. Bonifaciu Hagienuș nu credea deloc că Ioanide e un visător. Îl socotea, dimpotrivă, pozitiv, viclean, corupător de femei. Își exprima în el
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
când o neglija în chipul cel mai scandalos. Familia lui Dumnezeule! (fr.). reprezenta o instituție sacră, neglijată în tot cursul anului, afirmată însă solemn în zilele festive. Îi repugnau afecțiunile și demonstrațiile, mulțumindu-se cu noțiunea morală tacit consimțită. Ceea ce stima la Elvira era faptul că aceasta intuia punctul său de vedere, evitând scenele vulgare de explicație, acceptând comedia dezinteresului reciproc. Cu cât era mai liber, cu atât Ioanide se simțea mai legat. Și acum să vină o fată care să
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
bătrânețe, de senectute. Din Seneca, singurul dintre stoici pe care îl tolera Hagienuș, recita pe dinafară. Studiile pe care le făcuse Regele Lear erau eminente, și încă și acum, când mergea în străinătate, avea acces la savanții iluștri, care-l stimau nespus. Oral, Hagienuș era în stare să descifreze o inscripție dificilă și să o comenteze sau să dea sugestii surprinzătoare în dezlegarea unei probleme. Știa tot ce se putea ști, fiind extrem de disociativ. Când era vorba de a scrie, lucrul
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
al lui Iancu Jianu și pe al lui Terente. (Ioanide: "Tudor Vladimirescu alături de Terente! Mare dobitoc!") Nu trebuie să se înțeleagă din slaba mea idee despre construcții că iubesc natura. Dimpotrivă. Am oroare de ea și pentru acest motiv nu stimez pe romantici. A te holba la lună, a privi fix cascadele, a sta în furtună, astea sunt teatralisme de prost-gust. Natura e inferioară omului, proporția de viață zoologică și vegetală n-atinge niciodată tensiunea vieții umane. Este om numai cine
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Într-un anume înțeles, un om de care să nu-mi fie rușine. Aș suferi oricât alături de un bărbat care vrea să treacă Atlanticul în barcă și face asta. Deși nu-mi plac cursele de automobile, m-aș resemna să stimez un bărbat care a bătut recordul de viteză. La noi nu sunt nici de ăștia. - Sper că n-ai să exagerezi, acceptând învingătorul încursele de biciclete! - Tu totdeauna iei lucrurile în glumă. Eu știu ce vrei să spui tu: că
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
sau nu, n-are spirit critic, ea admiră efortul, atâta tot. Nu cred că există femeie pe lume care să afirme că bărbatul pe care-l iubește e ratat. Pentru noi un ratat e un om pe care nu-l stimăm. Ca să vin la întrebarea pe care mi-ai pus-o. E adevărat, Gavrilcea e mai puțin cultivat decât alții, în schimb are o viață mai intensă, trăiește adânc și puternic ceea ce citește, îl simți tare, gata să te apere dacă
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
suma. La întoarcerea în subterană, urma o convorbire de "concepții" între femeie și Jack. Femeia susținea banditului că făcuse o proastă afacere, deoarece bărbatul ei nu va aduce suma. El o luase numai din vanitate și pentru avere, în vreme ce ea stima bărbații viteji, capabili de a săvârși pentru ea o faptă afară din comun. De aceea căsătoria între ei nu se consumase și ea era ca și înainte de nuntă. În momentul loviturii avusese o speranță nebună. Soțul ei ar fi izbit
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
pe cel din urmă, știind că bărbații se arată curtenitori față de femei, G. Călinescu principial. Din instinct, când era vorba de bărbați, îi prefera, prin excepție, pe cei mai maturi, deoarece aceștia aveau o filozofie a vieții mai largă și stimau o femeie apropiindu-se prin vârsta de generația lor. Aceasta când nu erau de față și alte femei. Îndeosebi, madam Farfara prețuia situația de a fi singura doamnă într-un cerc bărbătesc precumpănitor matur. Aci se simțea ferită de orice
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
el, există două feluri de dimensiuni: aceea superioară, reprezentată de domnul sublocotenent, și aceea inferioară, înfățișată de mine. Așa fiind, se pune întrebarea: câți din cei care au auzit de cazul meu îmi vor acorda o cât de mică, nu stimă, ci măcar circumstanță atenuantă? Pentru toți sunt un "condamnat pentru crimă". Ideea de a măsura faptele cu filozofia ce stă la baza lor nu le trece prin gând. Un borfaș de rând și Raskolnikoff sunt pentru ei totuna. Chiar concluzia
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
de tenaci care ratează mereu, plictisind pe toți fără o rațiune aparentă. O mediocritate totală e adesea un mare noroc, fiindcă înlătură orice invidie. Adesea nici nu e nevoie de vreun efort. Sunt indivizi copleșiți de onoruri fără a fi stimați, pentru simplul motiv că nu se găsește nimic de obiectat împotriva lor și sunt întîlniți în cale. Unul este arogant, chiar mușcător, și toți îl tolerează, obișnuindu-se cu ieșirile lui fără consecințe, altul, din contra, e blând, însă are
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
relații să dețină funcții de sprijin la un moment dat. Relațiile sociale suportive pot îndeplini una sau mai multe dintre următoarele funcții: * Funcția emoțională, ocupă un loc central în cadrul conceptului de sprijin social deoarece este funcția care oferă confort și stimă de sine; este cel mai important tip de sprijin ce poate însoți toate etapele unei situații problematice: situația de criză; tranziția la o nouă situație; faza deficitară/finală; acest tip de suport poate fi oferit atât de sursele informale (familia
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
a avea relații cu ceilalți, de a fi iubiți, de a fi respectați, de a ne distra/relaxa etc.). Între nevoile fundamentale care asigură starea noastră de confort psihic și care afectate pot declanșa sau perpetua stările conflictuale se numără: • stima de sine. De aceea, ori de câte ori depinde de noi și se ivește prilejul, să lăudăm de fiecare dată (nu să lingușim!) tot ce merită lăudat, să apreciem și să remarcăm tot ceea ce merită, într-adevăr, apreciat și remarcat. • sentimentul importanței. În
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
putem fi iubiți" (p. 124). Și cu cât pare-se scade respectul de sine, cu atât suntem mai vulnerabili la sentimentele de invidie 63. Prin urmare, constatarea unor avantaje, a unei superiorități provoacă un simțământ de devalorizare și (ne) zdruncină stima de sine (componentă importantă a idenității noastre, pe care încercăm să o păstrăm și să (ne-)o protejăm). De aceea, Fr. Lelord și Ch. André (2003) ne propun câteva strategii cu ajutorul cărora să readucem stima de sine afectată la nivelul
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
psihologie a educației, apărută la Editura Institutul European, Iași, 2005, pp. 157-194. 8 Să ne amintim, în acest context, spusele lui S. Mehedinți din 1935 potrivit cărora "Orice om își are socoteala sa cu eternitatea". 9 Pentru Ch. André (2010), stima de sine înseamnă să spunem ce gândim, să facem ce vrem, să insistăm când ne lovim de o dificultate, să nu ne fie rușine să renunțăm, să nu ne lăsăm păcăliți de publicitate sau de modă, să știm să putem
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
dincolo de care pretențiile idealului se dovedesc mai degrabă nocive, destructive, decât fecunde, împlinitoare, constructive. Pare că acest prag a fost trecut de societatea hipermodernă și hiperconcurențială. Obsesia excelenței și a performanței ne erodează încrederea în noi înșine și ne distruge stima de sine; ne provoacă stări de acut dezechilibru, dereglări ale autoevaluării, destabilizarea deciziei, angoasă. În acest teribil context, arată profesorul francez, "idealul eului încetează să mai fie un factor structurant al personalității pentru a deveni, în mod insidios, o cauză
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
de limbaj. > Sindromul Prader Willi Cauza o reprezintă microdeletia pe brațul lung al cromozomului 15 și se manifestă prin întârziere mentală ușoară, întârzieri în dezvoltarea motorie și a limbajului, tendințe obsesiv-complusive, comportamente repetitive, depresie, anxietate, impulsivitate, iritabilitate, agresivitate, instabilitate afectivă, stimă de sine scăzută, hiperfagie. A.2. Malformații congenitale, apar într-un procent de 7 până la 17% dintre cazuri și pot fi: anomalii ale tubului neural și malformații însoțitoare celorlalte anomalii genetice. A.3. Factori infecțioși, care se referă la infecții
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
depresiv major presupune existența pe parcursul a două săptămâni a dispoziției depresive, pierderea interesului pentru mediu și/sau iritabilitate, în plus apar încă patru din următoarele simptome: scăderea în greutate, tulburări de somn, agitație psihomotorie sau retardare în plan psihomotor, oboseală, stimă de sine scăzută sau vină excesivă, probleme de concentrare, gânduri și/sau tentative de suicid. 2. Schizofrenia infantilă. Este o psihoză cronică, procesuală, caracterizată prin disocierea personalității. Persoana pierde contactul cu realitatea, apar profunde tulburări ale gândirii și afectivității Boala
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
dintre aceștia trăiesc un episod depresiv major sau o tulburare distimică în perioada adolescenței mijlocii (Lewinsohn, 1994)137. Adolescenții și copiii depresivi, ca și adulții de altfel, experimentează o gamă largă de neplăceri incluzând probleme la școală, în relații interpersonale, stimă de sine scăzută și probleme privind abilitățile lor de coping la stres (Nolen-Hoeksema, 1998)138. Din nefericire, cu cât e mai tânără o persoană în momentul primului episod depresiv, cu atât e mai probabil să aibă episoade repetate de-a
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
bipolare nu vor lua litium sau vor lua cu întreruperi, în ciuda celor prescrise de terapeutul lor. În plus, ca efect secundar, mulți pacienți se plâng de faptul că pierd simptomele pozitive ale maniei, starea de exaltare, fluxul ideativ accelerat și stima de sine crescută toate făcute să dispară de către litiu. Mai ales în timpul perioadelor de calm, simt că pot face față bolii fără litiu și că pot detecta momentul când urmează să se producă un nou episod iar atunci, reiau tratamentul
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
considerând în dreptul problematicii depresiei că aceasta nu depinde atât de mult de experiențele traumatice timpurii, cât de relația mamă-copil în primii ani de viață. Apare astfel o abordare care face trimitere la aspecte sociale ale dezvoltării care implică în principal stima de sine care cuprinde elemente de factură cognitivă și afectivă. Important de menționat este ca neopsihanalista Melanie Klein a pus accent pe acea etapă în dezvoltare în care copilul nu recunoaște o persoană sau un obiect în întregimea sa, astfel
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
inducă astfel atacurile complete de panică. Multe explicații psihosociale au fost deja oferite pentru predispoziția mai mare a femeilor la tulburările de anxietate. Explicația psihodinamică este că femeile sunt mai vulnerabile decât bărbații la frica pentru despărțirea de ceilalți, pentru că stima de sine a femeilor este într-o mult mai strânsă legătură cu relațiile cu ceilalți. Ca rezultat, femeile se atașează mai repede de cei din jur, joacă roluri pasive și active în relații, exprimă faptul că sunt vulnerabile și puțin
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
asupra considerațiilor financiare și-i îndeamnă să urmeze o carieră în artele spectacolului [...]. Artistul compensează inutilitatea legată de veniturile destul de mici prin utilitatea non-monetară adusă de recunoașterea de care se bucură și de apartenența la un mediu pe care îl stimează. Profiturile simbolice se pot converti în profituri materiale". Françoise Benhamou, 1996, pp. 22-23. Menger (1989) se înscrie în această perspectivă economistă, prezentând viața artistului ca un "pariu". Ea are costuri importante (timp îndelungat, recunoaștere problematică), care sunt riscuri, dar "potul
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
în privința mea, riscul este neîmplinirea, eșecul vieții mele, iar pedeapsa pe care o suport este căderea într-o maladie de destin: lenea, impostura, ratarea, bovarismul etc. Dezonoarea, desconsiderarea nu vin din partea altora, ci din partea mea: mă desconsider, nu mă pot stima pentru felul în care "mi-am jucat" viața. Lotul meu devine regretul (pentru ce n-am făcut și pentru ce aș fi putut face altfel) și disperarea (legată de gândul că este prea târziu pentru a mai îndrepta ceva și
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
surori, și de „mândria de a avea copii”, pe care părinții săi și ceilalți săteni o moșteniseră din tată în fiu. Evocarea este pretextul pentru o întrebare care avea să își găsească răspuns numai câteva zile mai târziu: Nu credeți, stimați cititori, că a sosit momentul să reînviem și tradiția respectului pentru casele pline de copii, pentru părinții care contribuie nu numai la construirea prezentului, dar prin copiii lor își vor da partea de muncă și la construirea viitorului? (Scânteia, 24
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
rezultatelor lor” (Popescu, 1998, p. 281). Cel din urmă argument care susține prezența femeilor ca reprezentanți politici accentuează ideea potrivit căreia implicarea numeroasă a femeilor în viața politică ar determina apariția și a altor modele de urmat 2, ar crește stima de sine, ar încuraja femeile să rupă barierele cu tiparele tradiționale de rol, cu ceea ce este propriu femeilor și bărbaților. Pe scurt, ar oferi modele pozitive. Creșterea numărului femeilor în politică, în poziții de vârf, ar avea un important impact
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]