5,507 matches
-
locomotor; mobilitate și stabilitate articulară; atitudinea corporală corectă, globală și segmentară; corectarea atitudinilor deficitare și a deficiențelor fizice; respirație în diferite tipuri de efort; solicitări cardio-vasculare la eforturi diferite. III. CALITĂȚI MOTRICE DE BAZĂ 1. Viteza Viteza de reacție: la stimuli vizuali; la stimuli tactili. Viteza de execuție: în acte motrice singulare; în acte și acțiuni motrice cu obiecte portative; în relație cu parteneri și adversari. Viteza de deplasare: cu schimbări de direcție; cu manevrarea unor obiecte. 2. Îndemânarea coordonarea segmentelor
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
stabilitate articulară; atitudinea corporală corectă, globală și segmentară; corectarea atitudinilor deficitare și a deficiențelor fizice; respirație în diferite tipuri de efort; solicitări cardio-vasculare la eforturi diferite. III. CALITĂȚI MOTRICE DE BAZĂ 1. Viteza Viteza de reacție: la stimuli vizuali; la stimuli tactili. Viteza de execuție: în acte motrice singulare; în acte și acțiuni motrice cu obiecte portative; în relație cu parteneri și adversari. Viteza de deplasare: cu schimbări de direcție; cu manevrarea unor obiecte. 2. Îndemânarea coordonarea segmentelor față de corp; coordonarea
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
de Învățare limbajul oral, scris, nonverbal și paraverbal trebuie adaptat la funcționalitatea mentală pentru a fi cât mai eficient. Modalități de comunicare care pot fi abordate În acțiunea cu copilul cu CES: limbajul verbal oral și scris; comunicarea nonverbală: include stimulii nonverbali dintr-un context de comunicare generate de interacțiunea individului cu mediul. Comunicarea nonverbală utilizează coduri ce constau din simboluri, altele decât cuvintele. Formele comunicării nonverbale sunt expresia facială, gesturile, paralimbajul, postura, gestionarea spațiului și timpului. obiecte de referință: obiecte
PROIECT DE LECȚIE ÎN PARTENERIAT IMPLICÂND CONCEPTUL DE COMUNICARE TOTALĂ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Lăcrămioara-Gabriela SCUTĂRIȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2165]
-
precoce, descriindu-l sub forma unui sindrom, iscând serioase controverse. O caracteristică este absența limbajului, care nu apare când trebuie dar și absența interesului de a Înțelege anturajul, de a-l contacta. Cu timpul, izolarea se accentuează, persistă insensibilitatea la stimuli vizuali și auditivi. Celelalte funcții par normale, și copiii au chiar o mare dexteritate În mișcări. Ei prezintă o anorexie gravă, nu manifestă nici dorință. La vârsta de 2-3 ani apar o serie de stereotipii rituale cu un atașament exagerat
AUTISMUL INFANTIL PRECOCE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Iuliana Luminița GUZU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2173]
-
numai În cazul În care subiectul În cauză dorește cu adevărat să-și depășească problema cu care se confruntă. Astfel, teama față de sancțiune poate să dispară destul de repede. Sancțiunea constă atât În Înlăturarea Întăririlor pozitive, cât și În utilizarea unor stimuli aversivi. Educatorul poate folosi numai prima variantă. Observațiile sau avertismentele verbale trebuie să fie clare, exprimate Între patru ochi și fără o frecvență prea mare care poate declanșa reacții sau conduite opuse. Tehnica contractului presupune o Înțelegere Între cei doi
EDUCAȚIA INCLUZIVĂ ŞI PROBLEMATICA TULBURĂRILOR DE COMPORTAMENT. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Dorina COCARI, Mirela FĂRCANE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2178]
-
angajarea În sarcini de lucru care presupun un efort mental susținut (cum ar fi temele În clasă sau temele pentru acasă); g) pierde deseori lucruri necesare Îndeplinirii sarcinilor sau activităților (ex: caietele, instrumentele de scrisetc.); h) este deseori distras de stimuli externi marginali; i) uită des, În activitățile cotidiene. 2. Șase sau mai multe din următoarele simptome ale hiperactivității/impulsivității care persistă cel puțin de șase luni la un nivel care relevă inadaptare sau inconsistența cu nivelul de dezvoltare corespunzător vârstei
COPILUL HIPERACTIV ŞI CU DEFICIT DE ATENȚIE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela PETRESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2181]
-
nefolositoare, le scade foarte mult eficiența. 4. Utilizarea unei game largi de Întăriri. Dacă o Întărire este folosită prea mult apare sațietatea. În timp, folosirea repetată a unei Întăriri poate fi prea mult și Își pierde valoarea de Întărire. Un stimul (activitate, obiect) Își pierde valoarea de Întărire dacă elevul a avut acces substanțial sau a primit deja o cantitate substanțială din acel stimul. Exemplu: Un film pe care tocmai l-am văzut sau pe care l-am văzut de mai
METODE DE MODIFICARE A COMPORTAMENTELOR PROBLEMATICE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Daniela - Loredana STIUJ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2185]
-
timp, folosirea repetată a unei Întăriri poate fi prea mult și Își pierde valoarea de Întărire. Un stimul (activitate, obiect) Își pierde valoarea de Întărire dacă elevul a avut acces substanțial sau a primit deja o cantitate substanțială din acel stimul. Exemplu: Un film pe care tocmai l-am văzut sau pe care l-am văzut de mai multe ori Își pierde valoarea de Întărire pentru noi, chiar dacă este filmul nostru preferat. Analog, mersul cu bicicleta Își va pierde valoarea de
METODE DE MODIFICARE A COMPORTAMENTELOR PROBLEMATICE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Daniela - Loredana STIUJ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2185]
-
opun suferinței și durerii. Plăcerea Ca și În cazul durerii pentru situațiile Închise ale vieții, În cazul situațiilor-deschise avem de-a face cu experiența plăcerii. Plăcerea este o stare complexă pe care o Încearcă o persoană În contact cu un stimul sau cu o situație agreabilă, pozitivă. Ea are diferite forme de manifestare și este resimțită somatic, sufletesc și moral ca o stare de bine, de mulțumire, de satisfacție. În general, plăcerea se definește prin opoziția sa cu durerea. Această definiție
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
existe o gravă ruptură. În cazul acesta, gestul suicidar, din punct de vedere simbolic, este actul prin care omul modern, angoasat, se eliberează, protestând sau refuzând o viață absurdă. Viața Încetează de a mai fi o sursă de plăceri, de stimuli pozitivi. În plus, persoana nu va mai avea unde și pentru ce să construiască sau să-și proiecteze idealuri. Suicidul reprezintă Închiderea sau blocarea transcendenței. Aceasta este problematica care Închide omul modern În limitele sale, transformând Însăși natura sa fundamentală
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
efuziunea discursivă nu compensează deficitul de lirism. Accentul autobiografic, expresia aspră, sincopată, cu tentă de satiră, dar și de lamentație, produc rareori o atmosferă poetică originală. Înclinația satirică și tendința către formele concentrate se concretizează în câteva cicluri de epigrame. Stimulul cercului de epigramiști ploieșteni, precum și influența tutelară a lui Al. O. Teodoreanu sunt evidente în Epigrame (1938), Poante bahice și Epigrame (ambele din 1941). Orientarea către sonet devine aproape exclusivă în ultimele cărți tipărite, Cântec pentru Prometeu (1969) și Marea
SECREŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289601_a_290930]
-
Sănătatea mintală este echivalentă cu starea de normalitate psihică și constituie condiția esențială a existenței persoanei umane. Ea se caracterizează prin următorii parametri: starea de echilibru interior; echilibrul dintre persoană și lume, ca expresie a adaptării; comportamentul orientat adecvat între „stimul” și „scop” sau între „motivație” și „ideal”; gândirea coerentă, fluentă, logică; capacitatea de a acționa pozitiv, de a găsi soluții adecvate fiecărei situații de viață individuală. În corelație directă cu starea de sănătate mintală, se pune pentru igiena mintală problema
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
reprezintă pe plan social atitudinea unui subiect față de obligațiile sale morale. Pentru P. Brânzei, Gh. Scripcaru și T. Pirozynski, comportamentul implică „manifestări diferite în raport cu situațiile în care se găsește persoana. Comportamentul nu este numai un șir de reacții provocate de stimuli, ci o activitate complexă, determinată bio-psihosocial, prin care persoana umană își reglează relațiile sale cu mediul”. J. Masserman consideră comportamentul uman o manifestare dinamică a vieții psihice, o formă de desfășurare exterioară a personalității umane. Acesta reprezintă latura biodinamică a
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
dinamo-structurale ale familiei (vezi schema de mai jos): situația prezentă este reprezentată de totalitatea membrilor care compun familia: tatăl (T), mama (M) și copilul (C); ei se află într-o permanentă interacțiune; relația se prezintă sub forma unui amalgam de stimuli care, în final, au ca rezultat sudarea membrilor familiei între ei, formarea unor atitudini, modele de gândire și de comportament comune, a unui stil de viață unitar; contribuția trecutului: fiecare dintre cele trei persoane de mai sus, care intră în
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
însușire repetată”, forme de conduită automată, nereflexivă. În felul acesta, mecanismele psihologice ale manipulării prin persuasiune devin modele similare cu „reflexele condiționate” de factură experimental pavloviană. Interiorizarea „condiționării” ajunge cu timpul „obișnuită” și ulterior „necesitate” în sensul de dependență de stimul (manipulare). Între instituțiile sociale (grupurile de putere) și mase (grupele de indivizi) se interpun „obiectele de consum”. Viața se centrează și se reduce la nevoi și schimburi exclusiv economice, care vor delimita noul „stil de viață”. Semnificația „obiectelor de consum
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
despart pe oameni: concurență, opoziție, conflict. Fenomenul care stă la baza vieții în grup este „interatracția”, reprezentând tendința de apropiere a indivizilor între ei (P. Sivadon). Aceasta se manifestă în vederea realizării unor scopuri, și anume: - creșterea activității; - schimbul reciproc de stimuli emoționali; - apetențele sexuale; - apărarea comună; - ocuparea unui teritoriu comun; - comportamentele comune, uniforme; - creșterea copiilor; - procurarea și producerea hranei în comun. Pentru J. Delay și P. Pichot, grupul uman are următoarele caracteristici: a) interacțiunea: trebuie să existe o interacțiune între membrii
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și producerea hranei în comun. Pentru J. Delay și P. Pichot, grupul uman are următoarele caracteristici: a) interacțiunea: trebuie să existe o interacțiune între membrii ansamblului, în sensul că comportamentele lor trebuie să se influențeze reciproc, acțiunea unuia servind drept stimul pentru comportamentul altuia, iar răspunsul acestuia slujind la declanșarea/stimularea comportamentului primului etc.; p. 126 figură „Situația colectivă” caracterizată prin reunirea persoanelor prin comportamente. p1 comportament p2 comportament b) structura: dacă interacțiunile se situează în interiorul unei structuri definite, al unui
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
teoria și practica sa în raport cu marile probleme ale omului și, înainte de toate, în raport cu libertatea individuală. Individul ființează, din acest punct de vedere, între „necesitatea internă a construcției sale somato-psihice” și „constrângerea externă a mediului”. El receptează, prin intermediul echipamentului său neuropsihic, stimulii de mediu și elaborează răspunsuri. Comportamentul său poate fi descris ca un joc de acțiuni și reacții. În funcție de calitatea, intensitatea și utilitatea variațiilor comportamentale, se disting reacții normale și reacții patologice. Pe aceste considerente, existența individuală ni se înfățișează ca
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
o „succesiune de faze”, de forme de alterare psihopatologică. El vorbește în sensul acesta de „atac”, „fază” și „perioadă”, considerându-le ca având în principal un caracter endogen. Faza este alterarea vieții psihice de natură endogenă sau produsă de anumiți stimuli insuficient cunoscuți. Ea poate dura săptămâni, luni sau chiar ani, după care se poate retrage, fiind urmată de o restaurare completă. Atacul este o fază de foarte scurtă durată, care constă, de regulă, dintr-un simptom izolat ce provoacă o
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
are orientarea și concentrarea atenției asupra celor ce se discută în cadrul unei lecții. Pentru a o facilita, trebuie avute în vedere condițiile elementare care o favorizează. Atenția este trezită imediat de ceea ce este nou, necunoscut. Banalitatea „adoarme” atenția. Observăm ușor stimulii intenși, obiectele mari, în culori vii. De asemenea, mișcarea, variația atrag atenția; dar mai importantă decât toate acestea este prezența interesului. Ceea ce ne atrage atenția, chiar dacă nu iese în evidență prin intensitate sau mișcare. De aceea preocuparea de a trezi
“Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar”. In: Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Science/369_a_637]
-
formele și desenele, și te pricepi la culori și modele. b. Nu poți suporta liniștea și, atunci când ți se pare că un loc e prea tăcut, fredonezi, cânți, vorbești tare, sau deschizi radioul, televizorul, casetofonul etc., pentru a menține un stimul auditiv în ambient. c. Ești sensibil față de sentimentele oamenilor, propriile tale sentimente sunt rănite cu ușurință, nu te poți concentra când alții nu te plac, și pentru a lucraai nevoie să te simți iubit și acceptat. d. Îți vine greu
Caietul Dirigintelui by ROXANA VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/539_a_846]
-
formare de mulțimi după criterii date; punerea în corespondență a unor mulțimi cu cardinale corespunzatoare; scrierea literelor alfabetului pe spații mari cu creioane cerate; continuarea terapiei psihologice; terapie logopedică. Programul oferă elevului posibilitatea de a întâlni o mare varietate de stimuli, de a efectua direct o gamă variată de exerciții în cadrul unor activități simple, accesibile și în ritm propriu și de a cunoaște lumea prin intermediul tuturor modurilor de cunoaștere: tactil, vizual, auditiv, kinestezic, înțelegere și limbaj. Plan Educațional de Intervenție Individualizată
Logopedie : modele de programe logoterapeutice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/474_a_733]
-
artistice se datorează și primatului de voință , perseverență. Trebuie să recunoaștem că suntem influențați zilnic de o structură exterioară... cum ar fi gama cromatică / culoarea care își pune amprenta prin crearea unei stări de maximă detașare sau inversul acesteia. Semne, stimuli sau mijloace purtătoare a unei semnificații de natură intelectuală, estetică sau afectivă - culorile transmit așadar, idei, sentimente și evident au rolul de a stimula spiritul inventiv al artistului, amatorului, receptorului și nu în ultimul rând al copilului. Încercarea de a
ARTA ● Avatarii şi Colaje în aprecierea Creativităţii, Simbolului, Interpretării... ● Elemente ale Percepţiei de TIP ARTISTIC prin raportare la binomul Mental - Senzorial. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_915]
-
care ne „atenționează”, se confruntă în permanență, dezvoltând, analizând și adâncind procesele - mai mult de atât un aport semnificativ abundă în psihologia ordinii, ca o metodă de intervenție asupra individului. Agresiunea sau nu a mediului extern prin acuitatea vizuală (absorbția stimulilor) asupra universului interior al individului, „se provoacă” prin dialog/interacțiune/„a lua la cunoștință”; astfel convigurațiile ne relatează dezordinea pe care o provoacă individul asupra mediului iar testul culorilor măsoară dezordinea pe care mediul o provoacă asupra individului. Derulându-se
ARTA ● Avatarii şi Colaje în aprecierea Creativităţii, Simbolului, Interpretării... ● Elemente ale Percepţiei de TIP ARTISTIC prin raportare la binomul Mental - Senzorial. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_915]
-
de sociologie), . Definiția relevă în primul rând faptul că avem de-a face cu o succesiune de intrebari sau imagini (desene, fotografii) fixate în scris, grafic. Dar înțelesul termenului de chestionar se lărgește. Nu este vorba numai de întrebări. Că stimuli pot servi și imaginile; mai mult, există posibilitatea combinării stimulilor verbali cu cei grafici: întrebări și fotografii sau desene. În cadrul chestionarului întrebările și dsenele au funcție de indicatori. Combinarea și succesiunea stimulilor trebuie să fie logică dar și psihologică. Foarte frecvent
Chestionarul utilizat in cercetarea opiniei. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Hamza Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1156]