1,282 matches
-
și propage credința creștină. Intrarea provizoriu în umbră a puterii imperiale a Bizanțului n-a putut decît să ușureze și să accelereze evenimentele, simptomatic fiind faptul că, în ajunul încoronării sale de către Papă, Carol cel Mare ia primul cheile și stindardul Sfîntului Mormînt, trimise de Patriarhul Ierusalimului. Cît de mult a intrat în acest joc regele francilor? A înțeles el cu adevărat, schimbarea, de dimensiuni istorice, pe care o conferea domniei sale evenimentul de la Crăciunul anului 800? Visase el, într-adevăr, ramificarea
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
nobili și sfetnici normanzi printre care și abatele de Jumieges, Robert, care va deveni episcop al Londrei, apoi arhiepiscop de Canterbury -, odată cu care pătrunde aici și influența occidentală, toate acestea, în detrimentul aristocrației anglo-saxone, repede hotărîtă să ridice împotriva lui Eduard stindardul revoltei și să-1 susțină pe contele de Wessex, al cărui fiu, Harold, este ales rege la moartea lui Eduard de către un consiliu format din șefii principalelor familii. Îndreptățit de promisiunile pe care Eduard și chiar Harold, trimis cu o ambasadă
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
renegat, arivist feroce, „Almanahul pribegilor români”, 1961; Cazul Constantin Virgil Gheorghiu, „Courrier roumain”, 1963, 244-245; Adriana Kiseleff, Completări la un autoportret. Nici profet, nici om cinstit, „Glasul patriei”, 1963, 6; Un protest al Asociației Foștilor Combatanți Români refugiați în Franța, „Stindardul”, 1963, 72-73; Petre Vălimăreanu, Luarea în deșert a Domnului, „Vatra”, 1963, 91; Nichifor Crainic, Un maniac al reclamei: Constantin Virgil Gheorghiu, „Glasul patriei”, 1964, 3; Premiera filmului „Ora 25”, „America”, 1967, 8; [Eugen Lozovan], Politique - fiction roumaine. Virgil Gheorghiu, „L
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287233_a_288562]
-
72-73; Petre Vălimăreanu, Luarea în deșert a Domnului, „Vatra”, 1963, 91; Nichifor Crainic, Un maniac al reclamei: Constantin Virgil Gheorghiu, „Glasul patriei”, 1964, 3; Premiera filmului „Ora 25”, „America”, 1967, 8; [Eugen Lozovan], Politique - fiction roumaine. Virgil Gheorghiu, „L’Espionne”, „Stindardul”, 1971, 114-115; Alexandru S. Moraru, „L’Espionne”, „America”, 1972, 16; Asprul rechizitoriu al scriitorului Virgil Gheorghiu la Televiziunea Franceză contra regimului din țară, „Buletin de informații al românilor din exil”, 1976, 630; Judecata lui Solomon, „Buletin de informații al românilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287233_a_288562]
-
moștenit o tradiție "cangrenată" de influența pangermanică pe care nazismul a încercat să o insufle atît asupra flamingantismului 8, cît și asupra mișcărilor frizone sau chiar bretone. Din aceste două încrucișări, mișcarea flamandă și-a păstrat gustul pentru uniforme, tobe, stindarde și parade, ca și dorința de a obține din partea guvernului belgian amnistierea totală a flamanzilor condamnați pentru colaborarea lor cu naziștii. Dar, la origine, este vorba de o mișcare democratică și populară, încadrată de membrii din rîndul clericilor catolici și
by Daniel L. Seiler [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
august 2005. Ce a urmat declarației președintelui de delimitare față de premier? Un război pe față între "partenerii" din Alianță, ce îl escalada pe cel al hărțuielii reciproce de după august 2005. Un război în care ofensiva va aparține democraților, grupați sub stindardul luptei împotriva corupților. În timp, războiului politic al lui Traian Băsescu și alor lui democrați se va extinde de la liberali la toate celelalte partide politice, adică la întreaga clasă politică. Deși reacția celui direct vizat de declarațiile lui Traian Băsescu
by Radu Alexandru [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
Jenae, 1743, li se adaugă, în chip cu totul semnificativ, o parte însemnată din operele iluminismului transilvan. Așa se face că din atenția marelui colecționar nu scapă cărțile semnate de Martin Sehmeizel, Daniel Filstich, Martin Felmer, trei din purtătorii de stindard ai creației istorice săsești, la fel cum nu sunt uitate nici acelea ale triadei culturii umaniste maghiare Bod Péter, Köleseri SĂmuel, PĂzmăny Péter. Brukenthal ajunge să încurajeze chiar scrierea unora dintre cărți, de vreme ce istorici de notorietate precum Benkö József îi
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
perioadă de triumf al acestora. 14.3. Ultimii titani ai pedagogiei modernetc "14.3. Ultimii titani ai pedagogiei moderne" Două mari personalități ale „științei obiective” au pus în umbră cariera și opera de excepție ale lui Schwab, purtând cu mândrie stindardul modernismului și al gândirii pedagogiei moderne: Benjamin Bloom și Robert Gagné. Într-adevăr, în anii ’70, cercetările curriculare moderne au continuat, ignorând cu superbie criticile din ce în ce mai virulente. Curentul „științific”, bazat pe principiile empirismului behaviorist și ale raționalismului tylerian, a avansat
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cu sens unic. Aceasta va implica stabilirea unui guvern mondial și edificarea unei civilizații mondiale în care oamenii de toate rasele, de toate națiile, de toate culorile și toate credințele vor colabora în scopul comun al păcii mondiale, uniți sub stindardul ordinii internaționale 202. La începutul secolului XXI, se părea că obstacolul naționalist va fi ușor depășit și civilizația globală, noua ordine mondială, guvernul mondial etc. au devenit iminente. Obstacolul ideologic dispăruse, brusc, în 1990 și se părea că „marea îmbrățișare
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
prevenire și combatere sunt aceleași ca cele descrise la făinarea grâului. Dintre soiurile cultivate, soiurile Orizont,Liliana și Precoce sunt mijlociu de rezistente la această micoză, în timp ce soiurile Miraj, Sonora, Productiv și Adi sunt sensibile la făinare.Soiurile de orzoaicăJubileu, Stindard și Suceava-3 sunt mijlociu de rezistente. Tratamentele efectuate în cursul perioadei de vegetație se vor face la depăsirea pragului economic de dăunare(PED), cu aceleași produse recomandate la făinarea grâului (vezi lista la pag.24 ) 1.2.4. Sfâșierea frunzelor
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
150 l/t. Dintre soiurile cultivate, soiul Sonora este foarte rezistent, soiul Dana este mijlociu de rezistent la această boală iar celelalte Adi, Miraj, Productiv și Precoce sunt sensibile față de acest agent patogen. Soiurile de orzoaică introduse în 2003 Liliana, Stindard, Suceava sunt mijlociu de rezistente iar soiul Jubileu este rezistent. Soiurile de orzoaică Annabell, Danuta, Florina și Succes sunt sensibile la această micoză. Nu se fac 2 tratamente la rând cu produse din aceeași grupă. Măsurile agrotehnice cu efect de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
sfâșierea frunzelor dar sensibil la pătarea brună reticulară, Barke este rezistent la făinare, sfâșierea frunzelor și pătare reticulară brună, iar soiul Scarlett este mijlociu de rezistent la pătarea brună reticulară, dar rezistent la făinare și sfâșierea frunzelor.Soiurile recent omologate Stindard și Suceava 3 sunt foarte sensibile la pătarea reticulară, iarJubileu este-sensibil . 1.3. BOLILE SECAREI Boli produse de ciuperci 1.3.1. Cornul secarei - Claviceps purpurea Cornul, cornușa sau pintenul secării este o boală cunoscută în toate zonele unde se
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
când ramurile cu frunze și flori se veștejesc în număr mare. Frunzele atacate atârnă fără a cădea, florile se brunifică și se usucă, iar ramurile veștejite se îndoaie în formă de cârlig. Acest aspect parazitar mai este denumit și "boala stindardului" sau "arsura moniliană", foarte frecventă la cireș, vișin, cais, piersic și migdal și corespunde cu "monilioza din anul precedent" întâlnită la pomii semințoși. Fructele tinere sunt, de asemenea, parazitate; acestea se zbârcesc, se brunifică și cad masiv. Pe fructele ajunse
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
un număr mare de pernuțe de miceliu, purtătoare de lanțuri de sporii. Pernuțele ciupercii Monilinia laxa sunt de culoare cenușie și dispuse neregulat. Ciuperca atacă puternic în primăvară pe ramuri și flori producând aspecte asemănătoare cu cele de la vișin (boala stindardului); în timp, atacă și fructele ajunse aproape de maturitate. Boala a fost descrisă la prun, iar tratamentele recomandate sunt bune și pentru monilioza caisului. 9.5.4. Ciuruirea frunzelor și pătarea fructelor de cais și zarzărStigmina carpophylla Simptome. Caracteristicile ciupercii cât
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
și veri ploioase. Simptome. Prima ciupercă produce pe frunze simptome asemănătoare pe toți pomii sâmburoși; la vișin însă atacul în primăvară, pe frunze, flori și fructe tinere este deosebit de periculos prin ofilirea bruscă a unui număr mare de lăstari ("boala stindardului"), ceea ce determină pierderi de recoltă de până la 60-90 % (fig. 174). Lăstarii atacați cu frunze și flori brunificate, poartă pernuțe cu spori, ceea ce reprezintă o sursă puternică de infecție ce se manifestă pe fructele mature. Frunzele ofilite și uscate rămân atârnate
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
nimic. Cine conservă are, ș( cine are, poate progresa mai repede. Progresiștii exclusivi n-au cunoscut (nțelesul adevăratului progres. Conservatorii exclusivi n-au cunoscut (nțelesul adevăratei conservațiuni. Căci de le-ar fi cunoscut, un c(mp ar forma, subt același stindard s-ar supune. Progresistul adevărat e totdeodată ș( conservator. Conservatorul adevărat e totdeodată ș( progresist." (apud. Călinescu, 1966, p.53) Societatea rom(nească se afla la mijlocul veacului al XIX-lea (ntr-un moment de prefaceri majore, căut(ndu-și propria cale (ntr-un
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
perioadei interbelice. Același succes l-a înregistrat și caietul cu zece melodii „de inimă albastră” intitulat Nostalgie (1952). Reîntors în Europa la sfârșitul anilor ’50 și stabilit ca profesor în învățământul secundar la Milano, M. colaborează la „Revista scriitorilor români”, „Stindardul”, „Vatra”, „Cuvântul românesc” ș.a. și publică, la Editura Carpații din Madrid, a doua sa carte de amintiri, Frumoasa cu ochi verzi (1957). Consolidând imaginea memorialistului, dar nu mai puțin pe aceea a umoristului, volumul readuce în actualitatea românească toată disponibilitatea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288000_a_289329]
-
act de dispariția ireversibilă a monarhiei de drept divin și de nașterea noilor state care se bazau pe suveranitatea poporului, indiferente față de religie. Din acest punct de vedere, Belgia oferă cel mai bun exemplu. Catolicismul a fost fluturat ca un stindard contra Olandei opresive și calviniste. Spre finele anului 1825 se profila o alianță între catolici și liberali la îndemnul deputatului catolic Eugène de Gerlache, care cerea nu numai libertate pentru școlile catolice, ci toate tipurile de libertăți. Alianța s-a
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
politică să se inspire din valorile fundamentale ale creștinismului și să se refere la concepția democratică de inspirație creștină sîntem absolut de acord. Dar în Franța, ținînd cont de istoria noastră, nu este în tradiția noastră să considerăm creștinismul un stindard politic"10. Terenul în care un partid politic ar fi putut să prindă rădăcini era foarte nefertil. Mișcarea catolică era departe de a avea amploarea pe care o cunoscuse în alte părți, în Belgia, în Italia, în anumite regiuni germane
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
contrazice dreptul natural creștin", Konrad Adenauer mai adăuga "dorim să reintroducem bazele dreptului natural creștin". În 1912, cînd Partidul Conservator Popular Elvețian și-a adoptat "Principiile de bază", el a pus pe prim plan "promovarea interesului colectiv al țării sub stindardul filosofiei creștine", înțelegînd prin aceasta preceptele lui Iisus Cristos, tradiția dreptului natural și doctrina socială a Bisericii. Preceptele papilor sînt imposibil de ignorat, deși memoria democrației creștine nu le reține decît pe cele ale lui Leon al XIII-lea și
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Franco Rocchetta, apoi Liga lombardă și altele, iar din 1990, Liga Nordului care a minat pozițiile DC, avînd în fruntea ei un șef populist, demagog și carismatic, Umberto Bossi, care a știut să dreneze perfect nemulțumirile, temerile și ranchiunele, fluturînd stindardul etno-naționalismului21. Norii s-au strîns deasupra "balenei" pînă cînd furtuna a izbucnit, iar ea a fost ucisă. La alegerile din martie 1992, ea obținea încă 29,7% din sufragii; în martie 1994, puțin peste 11%, și 10% la alegerile europene
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
pe măsură ce în cenaclul omonim se definesc valorile unei noi generații, iar Lovinescu își publică lucrările de sinteză: Istoria civilizației române moderne (1924-1925) și Istoria literaturii române contemporane (1926-1929). Criticul combate ideologia socială a junimismului, dar preia principiile estetice maioresciene. Sub stindardul modernismului, gruparea din jurul „Sburătorului” ajunge, în perioada interbelică, continuatoarea, susținătoarea și reprezentanta, pe noi baze, a autonomiei esteticului. Iar teoria sincronismului și a diferențierii, subiectivizarea poeziei, evoluția prozei de la rural la urban și de la subiectiv la obiectiv apar ca idei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
ne putem întreba dacă, într-o perioadă care mai este și preelectorală, în fața unei opinii publice puternic impresionate de ceea ce s-a petrecut foarte recent în Orientul Mijlociu, nu a devenit pur și simplu dificil și absolut neproductiv să se fluture stindardul antisemitismului în încercarea de a proteja statul Israel, prea discreditat de acum. Pe deasupra, în ciuda temerilor întreținute în sânul populației evreiești din Franța în jurul antisemitismului din ultimii ani și cu toată comunicarea percutantă realizată pe această temă de instituțiile evreiești și
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
economică și de incertitudine pe care le traversează societățile occidentale, inclusiv Franța, asistăm la centru la o înăsprire naționalistă căreia, la periferie, minoritățile vizibile ori nu îi răspund prin naționalisme identitare și replierea în comunități (de "solidaritate") imaginate al căror stindard este memoria, bineînțeles, o memorie victimară greu de transmis cu aceeași intensitate posterității. Și aici, într-un alt mod, memoria genocidului servește ca exemplu diferitelor grupuri care cer pe bună dreptate ca propria lor memorie de suferință să-și găsească
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
acolo legitimitatea multiculturalismului limitează dezechilibrele prea flagrante. Aici suntem abia la începutul procesului, iar această concurență riscă pe termen lung să acopere în Franța adevărata dezbatere politică. Cu atât mai mult cu cât universalismul din care Republica și-a făcut stindard este și el o identitate construită pentru a uni națiunea. El este alb, catolic, deși laicizat pe parcurs, și mai degrabă masculin. În ciuda evoluțiilor pe care le-a traversat, acest "universal" a creat de la Revoluție încoace o comunitate națională imaginată
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]