1,511 matches
-
Un val de îmbinări între un gen de scurgeri fluide și plasma în care intram și ieșeam stăpânea toată ființa din mine și așa lin lunecam de la mine la tine până ne am contopit într-un dans al mișcării divine. Stolul de păsări ce dormea în copac s-a speriat însă și fâlfâitul atâtor aripi ne a frânt legănarea. Ne am mulțumit îndelung pentru darul dat și primit și mână în mână am coborât pe scara realității. Ce orbitoare-i lumina
PĂCATUL CA FORMĂ A EXISTENŢEI UNIVERSALE de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1970 din 23 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382004_a_383333]
-
stins , e doar cenușă Și funingine , în vatra . Cucule , stinghera-s astăzi , Părăsita si-ntristata . Mierla ,-n ram nu vrea Să-mi cânte , Ciutele nu vin la ape . Norii negri-isi cern durerea , Pește câmpuri zboară corbii , Croncănind , bătând din aripi , Stoluri negre , soli funebri Dintre nori , zâmbind șăgalnic , Mica rază se-nfiripa , Cu ochi limpezi , de lumină , Chip de aur , buze fine , Glas de susur de izvoare . Cu un gând , alunga corbii , Ceru-isi capătă culoare . E senin , e sărbătoare ! Dragostea-i
CUCULE , DEZBRACA-TI HAINA de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380342_a_381671]
-
Își deschise la păr culoarea, Își mai drese puțin vorba Și-și primeni garderoba: Numai cămăsi dantelate, Costume la Paris lucrate Și batiste-mparfumate. Cu acest nou design Se-admiră-n oglindă:< > Dar coada îl dă de gol Că se cam repede-n stol. Ar mai umbla și-n cotețe, Dar are țeluri mai mărețe: Jubilează țopa-țopa, Șchiopătând spre Uniropa. Și-ar dori, dacă se poate, Să escaladeze ușa din spate, Nemirosit de ziariști, De curioși și alchimiști. Un Lup vecin, secundul său, Coleg
VULPOIUL ȘI LUPUL DIPLOMAȚI de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380453_a_381782]
-
noi statui pe frontul toamnei, copaci goi frunze gri și ochii tăi... Ce frumoasă ești, toamna! - îmi spui, Cerul din ochii tăi miroase a gutui Zâmbești în bătaia vântului roșiatic Fericit, numeri păsări, ți-ai amintit Anii de școală, vedeai stoluri pe cer Întrebai de ce zboară? Frunzele de ce pier, Așa vrea Dumnezeu? Mușcam miezul mărului cu păcat Îndrăgostiți pe aleile gălbui Cad frunzele că lacrimi din ochii nimănui... Ce frumoasă ești, toamna! - îmi spui din nou, Vântul îți curge în cascade
CE FRUMOASĂ EŞTI, TOAMNA de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1704 din 31 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379350_a_380679]
-
pierde vocea dacă continuu să țip. Îmi aduc aminte că avertismentul trebuia repetat la intervale regulate, pentru că vârtejul jocului era mai important decât pierderea vocii. În capul străzii se afla un dud mare în care ne urcam ciripind ca un stol de vrăbii, ca să-i culegem roadele, de un dulce fără pereche, cu care ne răsplăteam după joacă, cu toate că proprietarii dudului nu erau încântați de asalt. Pe aceeași stradă locuia profesoara mea de istorie de la școala „Tunari”, Doamna Abăluță, mama poetului
POMPILIA STOIAN. BRAŢELE DE ÎMBRĂŢIŞAT ALE PRIETENULUI DRAG de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379369_a_380698]
-
De ceea ce a fost al meu destin. Supuse tristei toamne pe deplin, Sub arbori gri zac frunzele uscate, Pe sub rafala ploii înghețate Și sub răsuflul vântului meschin. Aleargă fără țel , în rătăcire, Frunzișul mort, tristețea să inspire, Și să trezească stol de amintiri, Ce șerpuiesc prin undele de vreme, Înlăturând durerea din priviri Și clipe din trecut voind să cheme Referință Bibliografică: Sonet nostalgic / Elena Negulescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2173, Anul VI, 12 decembrie 2016. Drepturi de Autor
SONET NOSTALGIC de ELENA NEGULESCU în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379459_a_380788]
-
ard mai tare zi de zi, De ce-a intrat tristețea și dincolo de zâmbet Mă tot lovește-n coaste cu lacrime târzii? De ce amărăciunea în ochi îmi pune umbre Iar buzele de fragă dulceața și-au pierdut, De ce mă înconjoară stoluri de gânduri sumbre Și-mi ciugulesc iubirea ce-n palme mi-a crescut? De ce m-ascund de lume sub masca veseliei Când sufletul se frânge sub tăceri prea ușor, Când încolțește-n mine sămânța nebuniei Sub semnătura-ncinsă a-iubirilor
ÎNSINGURARE de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1403 din 03 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379520_a_380849]
-
apasă, grea. O, toamnă, mă subjugi cu-a ta aramă, Cu lacrimile sfintelor păduri, M-adăpostesc în ploaia aurie Și în izvorul munților tăi suri. Mă strângi în chinga ta nesățioasă Și haină-mi faci din frunze sângerând... Neputincioasă-n stolul de cocori Și eu mă sting, treptat, cu tine-n gând. Referință Bibliografică: Toamnă despletită / Curelciuc Bombonica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1738, Anul V, 04 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Curelciuc Bombonica : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
TOAMNĂ DESPLETITĂ de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379543_a_380872]
-
De ceea ce a fost al meu destin. Supuse tristei toamne pe deplin, Sub arbori gri zac frunzele uscate, Pe sub rafala ploii înghețate Și sub răsuflul vântului meschin. Aleargă fără țel , în rătăcire, Frunzișul mort, tristețea să inspire, Și să trezească stol de amintiri, Ce șerpuiesc prin undele de vreme, Înlăturând durerea din priviri Și clipe din trecut voind să cheme ... Citește mai mult Suspinul ploii ce s-așterne lin,Nostalgic, în sonetul meu se zbateLegând în taină-a mea singurătate,De
ELENA NEGULESCU [Corola-blog/BlogPost/379464_a_380793]
-
singurătate,De ceea ce a fost al meu destin.Supuse tristei toamne pe deplin,Sub arbori gri zac frunzele uscate,Pe sub rafala ploii înghețateși sub răsuflul vântului meschin.Aleargă fără țel , în rătăcire,Frunzișul mort, tristețea să inspire,Si sa trezească stol de amintiri, Ce șerpuiesc prin undele de vreme,Înlăturând durerea din priviriși clipe din trecut voind să cheme... VI. POEME DE TOAMNĂ, de Elenă Negulescu , publicat în Ediția nr. 2168 din 07 decembrie 2016. Sfârșit de toamnă Miroase a gutui
ELENA NEGULESCU [Corola-blog/BlogPost/379464_a_380793]
-
de flori surâd pe creste de zenit, Se-ntrec miresme blânde, în cânt de nai, duios. În rochii de crăiese, cu năsturei de rouă, Brândușele-și desfac suavele petale, Sporesc culori în crâng, picturi de viață nouă, Plutesc colibrii-n stol, în ochii tăi, agale. Tihnit, pe firul ierbii un cărăbuș în frac Adulmecă mireasma de gențian-albastră, Furnica chicotește pe-un brusture pe lac. O buburuză-n joacă își vântură în glastră Pistruii din fustița cu soare garnisită, Fluturi în crinoline
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
de flori surâd pe creste de zenit, Se-ntrec miresme blânde, în cânt de nai, duios. În rochii de crăiese, cu năsturei de rouă,Brândușele-și desfac suavele petale, Sporesc culori în crâng, picturi de viață nouă,Plutesc colibrii-n stol, în ochii tăi, agale.Tihnit, pe firul ierbii un cărăbuș în fracAdulmecă mireasma de gențian-albastră,Furnica chicotește pe-un brusture pe lac.O buburuză-n joacă își vântură în glastrăPistruii din fustița cu soare garnisită,Fluturi în crinoline cu strasuri
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
nr. 2186 din 25 decembrie 2016. Elisabeta IOSIF - DE ZIUA SFÂNTĂ Brad măreț, împodobit în Ajun Să ne apari cu aură de Crăciun!2016-12-16 000623 Sosești din păduri plin de nea Aducându-ne mereu câte-o stea Surâzi nostalgic în dalbe stoluri Împărțindu-ne adesea numai doruri Te-aprinzi în surâs într-o beteală Ne cânți uneori câte o pastorală Numai în sărbători ai frac de nuntă... De Crăciun ești cu noi de Ziua Sfântă! Citește mai mult Elisabeta IOSIF - DE ZIUA
ELISABETA IOSIF [Corola-blog/BlogPost/380917_a_382246]
-
publicat în Ediția nr. 2178 din 17 decembrie 2016. DE ZIUA SFÂNTĂ Brad măreț, împodobit în Ajun Să ne apari cu aură de Crăciun! Sosești din păduri plin de nea Aducându-ne mereu câte-o stea Surâzi nostalgic în dalbe stoluri Împărțindu-ne adesea numai doruri Te-aprinzi în surâs într-o beteală Ne cânți uneori câte o pastorală Numai în sărbători ai frac de nuntă... De Crăciun ești cu noi de Ziua Sfântă! Elisabeta IOSIF decembrie, 2016 ... Citește mai mult
ELISABETA IOSIF [Corola-blog/BlogPost/380917_a_382246]
-
vă picure neîncetat în candela sufletului mirul și mireasma bucuriilor sfinte! ---------------------------------------------------------- Cu aleasă prețuire, Gheorghe Constantin NISTOROIU și familia. Brusturi, Neamț Sfânta Seară de Crăciun 24 Decembrie 2015 „Orbecăiau în beznă/ Se târau pe brânci,/ În întuneric și minciună./ Un stol de corbi,/ Le croncănea lozinci...// O furtună,/ Lovise dinspre răsărit.../ Așa s-a nimicit/ Tot ce era frumos și bun./ Un nebun, mai mulți nebuni...// Nefârtați domneau peste pământ/ om și fire zăceau sub cnut./ Întreaga viață a pornit de
LACRIMI, LANŢURI, CĂTUŞE ŞI COLINDE ÎN CUNUNĂ DE SÂNGE, SUFERINŢĂ ŞI BUCURII SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381038_a_382367]
-
have I not locked up în any chest, Save where thou art not, though I feel thou art, Within the gentle closure of my breast, From whence at pleasure thou mayst come and part; And even thence thou wilt be stol'n, I fear, For truth proves thievish for a prize șo dear.
SONET 48 de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381352_a_382681]
-
ale dealurilor platouri Câteva cornute pășesc agale Rumegând stingher sub surii nouri, Se opresc tăcute și privesc în vale. Trase de boi slabi, care cu coceni Trec prin peisajul jalnic, coșcovit Fapte care toamna se succed în vremi Ca un stol de grauri pe-un drum pustiit. Vântul dirijează simfonia nopții Printre ramuri goale sărace de straie Un câine latră uitat în fața porții Iar luna se ridică peste sat... bălaie. Referință Bibliografică: PEISAJ / Mariana Stoica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
PEISAJ de MARIANA STOICA în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381412_a_382741]
-
deschide.... XXVI. O NOUĂ TOAMNĂ..., de Gheorghe Pârlea , publicat în Ediția nr. 2073 din 03 septembrie 2016. Coboară astrul la chindie Și zarea-n strai de aur o îmbracă, Un vânt sfios, pătruns în vie, Împrăștie buchet de busuioacă. Un stol de grauri de pripas, Ca un penel stropind grăbit Un rest de tuș în el rămas, Pătează cerul în pepit. În nucul cel de-un leat cu veacul Se-oprește-o zburătoare pe furiș Și-n urma ei, de-a berbelecul, O
GHEORGHE PÂRLEA [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
mă cuprinde, Ceasornicul cel hămesit Îmbucă-nghițituri avide Din timpul ce mi-a fost sortit. Citește mai mult Coboară astrul la chindieși zarea-n strai de aur o îmbracă,Un vânt sfios, pătruns în vie, Împrăștie buchet de busuioacă.Un stol de grauri de pripas,Ca un penel stropind grăbitUn rest de tuș în el rămas,Pătează cerul în pepit.În nucul cel de-un leat cu veaculSe-oprește-o zburătoare pe furișși-n urma ei, de-a berbelecul,O nucă zornăie pe-acoperiș
GHEORGHE PÂRLEA [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
nu-mi explicam nici ce s-a întâmplat în acel timp. La începutul aventurii mele, eram înconjurat de nori, mari, pufoși, albi și roz, care se suprapuneau contrastant pe un cer albastru-închis. Deasupra lor, mult, mult mai sus, se vedeau stoluri de vietăți transparente care traversau cerul, lăsând dâre în urma lor. Să fi fost păsări ? Să fi fost îngeri ? Aceste cuvinte mi s-au întipărit în minte și mi le-am reamintit când am început să scriu despre experiența mea. Însă
EXTAZUL ŞI AGONIA UNOR IUBIRI TRECUTE PRIN TIPARNIŢE DE SENTIMENTE VOPSITE ÎN ALB ŞI NEGRU de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381402_a_382731]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > PĂMÂNTUL IN SITU Autor: Silvana Andrada Publicat în: Ediția nr. 2167 din 06 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului PĂMÂNTUL IN SITU Gândurile mele, doar păsări pe ramuri uscate Când mușcă din liniștea serii glonțul iubirii, Stoluri lovesc în geamurile neferecate, Uitarea deplină din conștiința nefericirii, Tradată e viața pe notele noptii fără de lună, În zbor mărginit mă rotesc, am pământul in situ, Am zâne-n priviri cu și fără de albă cununa, Trăind neiubite, doar bătrânețea, perpetuu
PĂMÂNTUL IN SITU de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 2167 din 06 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381496_a_382825]
-
un alai mare cât o oaste în toată legea. Străbătu cu fală cele zece mări și zece țări și în a zecea zi de călătorie, bătu la poarta grădinii minunate. - Băiete, ia fă-te-ncoace! Florea-Zâmbet de Floare tocmai hrănea stolurile de peștișori. Se opri din treabă și deschise poarta plin de bunătate. - Care ți-e voia, mărite împărat? - Eu sunt Împăratul Mustață-Sură! Auzit-ai de mine? - Recunosc că nu! Dar, dacă nu ți-e cu supărare, te-aș ruga să
POVESTEA LUI FLOREA-ZÂMBET DE FLOARE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381443_a_382772]
-
curat, O blândă preafrumoasă fată, a Clipei Împărat, A cărei mamă nu murise la a ei născare, Trăia pentru vecie într-un boboc de floare. Prințesa clipelor mergea-n piciorul gol, Pe un cadran de ceasuri, pe spatele-i un stol De păsări ce-i purtau ca trenă, infinitul, Pe care “neiubitul” caligrafia “iubitul” Și vine vreme-n care de nuntă-i gata casa, Tot timpul lumii ăsteia își aștepta mireasa, Atat de fragedă, fragilă și unică părea, Încât lumina lumii
PRINȚESA CLIPELOR de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 2316 din 04 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/381521_a_382850]
-
mine, alchimie sfântă. Azi alte uși se dau în lături tumultos, Umplând mirajul unei clipe, calm răsfrânta, Ademenind frânturi de timp trăit, prinos Iubirii și credinței neclintite într- un vis Ce- avu răbdare, statornic prins într- un cuvânt, Apoi în stoluri lungi cu rimă, născute sub cais. Adie dinspre zenit, un semn divin trimis aicea pe pământ. Te- aștept, azi decantate, gânduri cresc rotund, Vâslesc în ape fumurii, trecând prin nori Spre casă sufletului meu, atins, plăpând De un miracol prins
PETALE DE HARTIE de DANIA BADEA în ediţia nr. 1934 din 17 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380846_a_382175]
-
nr. 2178 din 17 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului DE ZIUA SFÂNTĂ Brad măreț, împodobit în Ajun Să ne apari cu aură de Crăciun! Sosești din păduri plin de nea Aducându-ne mereu câte-o stea Surâzi nostalgic în dalbe stoluri Împărțindu-ne adesea numai doruri Te-aprinzi în surâs într-o beteală Ne cânți uneori câte o pastorală Numai în sărbători ai frac de nuntă... De Crăciun ești cu noi de Ziua Sfântă! Elisabeta IOSIF decembrie, 2016 Referință Bibliografică: ELISABETA
ELISABETA IOSIF DE ZIUA SFÂNTĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 2178 din 17 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380911_a_382240]