13,823 matches
-
complicate și chinuitoare stări ale luptei cu sine. Pe alocuri, punând la îndoială înțelegerea umană a confesiunii sale, recurge la Dumnezeu, cerându-i să-l ajute în demersul său de mărturisire. Monologul cu divinitatea se produce pe un fond angoasant, străbătut de temeri și îndoieli. Uneori apariția omului devastat de ispita carnala pune la îndoială calea pe care sufletul său a ales-o, devenind ea însăși semn de întrebare, regăsindu-se în cădere liberă asemenea îngerilor în aceeași stare. - Mariana Vicky
„CĂLĂTORIE ÎN INFERN (APOCALIPSA POETICĂ)” (VERSURI) DE SEBASTIAN IONEL DOGARU (MOVILIŢA, VRANCEA) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 by http://confluente.ro/O_noua_aparitie_literara_gheorghe_stroia_1361985587.html [Corola-blog/BlogPost/351988_a_353317]
-
în aburi argintii, până la profilul negru al orașului desenat pe norii alburii și nemișcați, ca niște blocuri de metal, părea cufundat într-un vis fantastic. De la fereastra trenului deslușesc amănunte pe care mai înainte nu le-am observat, deși am străbătut de nenumărate ori acest traseu. Dincolo de casele pe lângă care trece calea ferată, pe fondul albastru al munților din zare, văd înălțându-se din vale o stâncă și agățat de ea un copac asemenea unui visător aplecat să asculte glasurile peisajului
VACANŢE, VACANŢE...ROMÂNIE, PLAI DE DOR... de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 by http://confluente.ro/Rodica_elena_lupu_1406546128.html [Corola-blog/BlogPost/349516_a_350845]
-
să măpoarte departe în timp, la evoluția căilor ferate. Glasul roților de tren e o șoaptă cu suspine pe care gândurile ce mă inundă o acopere încetul cu încetul. Acest drum de fier atât de lung pe care l-am străbătut de atâtea ori, mă face să-mi aduc aminte de primele lui începuturi. Și, cred că ar fi bine să le cunoașteți și voi cititorii mei. Astfel, la 14 februarie 1842, știați că: Primul proiect de construire a unei căi
VACANŢE, VACANŢE...ROMÂNIE, PLAI DE DOR... de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 by http://confluente.ro/Rodica_elena_lupu_1406546128.html [Corola-blog/BlogPost/349516_a_350845]
-
de aproape de toamne cu arămuri de frunze năluci ca un nod desfăcut în descântec de la stânga la dreapta umbre trec vertical înmulțite cu brâuri din macii și fluturi curcubeu într-un pumn de copil calm durând orizontul trecutele ploi le străbat aburinde jumătate uimire jumătate refrenul lui sunt și acolo rămân până când întâmplării-i mai rup o bucată de azima caldă călător între lumi lângă țărm desenz pe nisip vis târziu descifrat în nuanțe marine și mă scad cu un val
POEMELE TOAMNEI (ANA URMA, VASLUI) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Din_departe_n_aproape_poemele_toamnei_ana_urma_vaslui_.html [Corola-blog/BlogPost/356938_a_358267]
-
acul. Cele două umbre deveniseră una semănând cu pomul dintâi. Acum - inversat - el mușca, până la mijloc, cu poftă din noi ca din măr întreg necuprinsul. VISÂND CU OCHII DESCHIȘI... Visând cu ochii deschiși, ajungând aproape de mare, norii după atâta cer străbătut în visare, s-au oprit și se-ntrebară: Oare acesta o fi drumul cel bun? Oh, Doamne! Să fii și nor să fii și-ndrăgostit! Și-n hohote albe de râs izbucniră bujorii... AȘTEPTARE Du-te-acasă floare de lotus, c-o
VERSURI DE IUNI de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 by http://confluente.ro/Dumitru_ichim_1401674122.html [Corola-blog/BlogPost/361072_a_362401]
-
vedem, mergeam, mergeam prin Marele întuneric. - Am ajuns! Am auzit vocea de lângă mine. Sunt în secolul XIX, la 14 noiembrie 1831, a Berlin. - Adio! i-am spus. Mi-am dat seama că este ziua morții sale. Am plecat mai departe străbătând încă un secol și ceva. Deodată o lumină caldă și un sentiment inefabil de revenire la viață s-a revărsat peste ființa mea. Eram în secolul XX, la 13 iunie 1942, ziua mea de naștere. Al.Florin ȚENE
PRIETENUL MEU ÎNTUNERICUL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 331 din 27 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Prietenul_meu_intunericul.html [Corola-blog/BlogPost/355175_a_356504]
-
scutură salcâmii de toamnă și de vânt” Vântul este delirul mării, glasul blestemului: ”Marea, ca să delireze, vânturi să mugească-nvață” (”Mureșanu”) Dar în simfonie mai intervin și pauze, în care tăcerea vântului devine o taină: ” În liniște de vânt/ Corabia străbate...” (”Cu pânzele-atârnate”) În liniște de vânt/ Trec departe de pământ” (”Mușatin și codrul”) Dacă vântul se asociază atât de melancolic cu frunzișul veșted al toamnelor, creând muzica șuierată , răscolitoare, a sufletului eminescian, el aparține, de fapt, tuturor anotimpurilor: ”Eu am
SIMFONIA EMINESCIANĂ A VÂNTULUI de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1476 din 15 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghita_durlan_1421351126.html [Corola-blog/BlogPost/374595_a_375924]
-
trebuie, în aceste condiții să ni-l amintim prin ce a lăsat în urma sa , inclusiv și prin mărturiile contemporanilor săi. În lumea încărcată de simboluri ale antichității helene, Luceafărul simboliza călăuza călătorilor spre lăcașurile zeilor.În căutarea Luceafărului poetul își străbate în felul său viața.Ceea ce ne dezvăluie nouă este prin forța sa de a stăpâni Pegasul la modul sublime, de a ști să-l facă să poposească, pentru contemplația a ceea ce zărește, sau dimpotrivă, de a-l îndemna să galopeze
MARELE NOROC AL LITERATURII ROMÂNE, EMINESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Marele_noroc_al_literaturii_romane_eminescu_al_florin_tene_1326384410.html [Corola-blog/BlogPost/361831_a_363160]
-
Coborârea la realitatea pământeană se face sincopat, de la înălțimea Geniuluila la iubirea pământeană dintre Cătălin și Cătălina.Și dacă, magic, Eminescu creează o magie tainică și locuri pe măsură, ele au trăsăturile realului care îl înconjoară și pe care îl străbate. Nu se întâmplă să avem feerice nopți. Ele există în realitate, Eminescu le transferă doar din epoca sa în Artă:” Noaptea potolit și vânăt arde focul în cămin; / Dintr-un colț pe-o sofă roșă eu în fața lui privesc,/ Pân-
MARELE NOROC AL LITERATURII ROMÂNE, EMINESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Marele_noroc_al_literaturii_romane_eminescu_al_florin_tene_1326384410.html [Corola-blog/BlogPost/361831_a_363160]
-
și penibil de către instinctual gregar împresurător și mediocritatea zeflemitoare, arogantă și ironică. Vocea lui este și un semnal de alarmă referitor la disoluția și diluarea aplatizantă, realativistă și nivelatoare ce ne terorizează modul de viață și viețuire, strigăt din care străbate atitidinea morală exemplară și spirituală de finețe pascaliană, puse cu inspirație seducătoare în slujba culturii românești. “Grija pentru cristalizarea optimă a conștiinței noastre “de sine” și de a fi cunoscută pe multe meridiane culturale pe care le-a frecventat, ca
DAN PURIC – O ÎNTRUCHIPARE A PROVIDENŢEI DIVINE ÎN MINŢILE ŞI SUFLETELE OAMENILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Impresii_la_cartea_cine_suntem_de_dan_puric.html [Corola-blog/BlogPost/372138_a_373467]
-
Oteteleșeanu” de lângă București, în comuna Măgurele. Desprinderea de comună mea natală n-a fost totală niciodată, nici până în zilele de astăzi, desi mă aflu la mare distanță și că timp și ca spațiu. În scrierile mele, nu de puține ori străbate câte o imagine recentă a Țigăneștiului, dar mai adesea câte o reconstruire lirica a vremurilor petrecute în timpul copilăriei sau chipuri de oameni care prin silnicia timpului și a sorții s-au mutat în cealaltă lume. Amintirile îmi vin din străfundul
INTERVIU CU SCRIITOAREA ELENA BUICĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_scriitoarea_elena_buica.html [Corola-blog/BlogPost/345031_a_346360]
-
pe noblețea profesiei aleasă, pe dragostea pentru tânăra generație, pe formarea unor calități morale înalte. De atunci, prefacerile sociale au schimbat totul, valorile sunt altele. Generațiile mai noi nu mai știu cum a fost. Doar din când în când mai străbat câteva ecouri dintre ruinele școlii numită pe atunci „Ioan Oteteleșanu”. Frumusețile castelului cu împrejurimile lui au rămas doar ca o amintire a unor vremuri cu care ne puteam mândri. Mulți sunt cei care nu știu că într-o perioadă, prin
INTERVIU CU SCRIITOAREA ELENA BUICĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_scriitoarea_elena_buica.html [Corola-blog/BlogPost/345031_a_346360]
-
Înțelepciunea, cumințenia, dreptatea, sfințenia se aseamănă, de aceea fugim de ele. Integrismul etic este numai o iluzie pioasă. Vă sărut, doamnă, frumos și pe față și pe dos, mă scuzați că sunt vulgar, dar mă trag din vechi barbari ce străbăteau stepele călare pe iepele albe precum laptele. Din copaci cad coaptele capete de regi și prinți, ispitit sunt de dorinți ca Sfântul Antonie din cea Macedonie. Simetrie - mister, act sexual. Sensurile trec, întrebările petrec la banchet.Nu există erori pure
PUTEREA DRAGOSTEI de BORIS MEHR în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/boris_mehr_1496135951.html [Corola-blog/BlogPost/379982_a_381311]
-
încearcă disperați să îi aducă înapoi. Portretul mamei îndurerate este foarte asemănător celui din „Miorița”, amintind la rândul său de chinul Maicii Domnului pe toată durata patimilor lui Hristos: Mamă, sfântă mamă,/ Cum nu ți-a fost teamă/ Drumuri să străbați,/ La atâtea porți să bați./ Să te latre potăi,/ Să te înjure oameni răi,/ Să dai peste călăi,/ Peste hapsâni,/ Peste cruzii stăpâni,/ Peste câini!// Rugile tale/ Pe deal,/ Pe vale,/ Pe fiecare cale,/ Zări neclintite,/ Inimi împietrite./ Niciun strop
O EPOPEE A SUFERINŢEI ŞI A SALVĂRII ROMÂNEŞTI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/O_epopee_a_suferin_ei_i_a_salv_rii_rom_ne_ti.html [Corola-blog/BlogPost/360774_a_362103]
-
am avut privilegiul să povestim mai multe, să intru în laboratorul său de gândire jurnalistică. Datorită invitațiilor la emisiunea TV de la Antena 3 moderată de valorosul jurnalist Sorin Călin m-am apropiat de Ilie Călian. De la studioul Antenei preferam să străbatem pe jos B-dul 21 Decembrie 1989 până în cartierul Mărăști. Am discutat și învățat multe lucruri frumoase și tainice despre vocația de jurnalist de la Ilie Călian.Era un om de o noblețe sufletească deosebită și cu o atitudine modestă față de un
ILIE CĂLIAN, ARTICOL DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1994 din 16 iunie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1466047847.html [Corola-blog/BlogPost/373318_a_374647]
-
zilele de odihnă merg la iarbă verde desfătându-se cu bere și grătarele cu mici, ori cu fleici de vită sau de porc. In concedii merg la munte, la mare, practică turismul în țări mai îndepărtate. După ce poporul nostru a străbătut întortocheatul drum al schimbărilor care l-a obligat să îmbrace hainele răbdării, acum parcă se dezmeticește, se pare că-și regăsește busola, deși ceața în care era învăluit nu s-a ridicat destul. Criza de identitate națională care a făcut
ANUL 2015 CU MAI MULTE SPERANŢE PENTRU ROMÂNIA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/elena_buica_1422340547.html [Corola-blog/BlogPost/359040_a_360369]
-
CÂND NE-AM IUBIT ULTIMA OARĂ ?, de Costi Pop , publicat în Ediția nr. 2035 din 27 iulie 2016. Lumini și umbre, pe chipul tău frumos, ars de soare, scăldat uneori de valuri, sărutat de mine, pe nesăturate, mângâiat de vânt, străbătut de lacrimi și mai apoi, de zâmbetul, ce mă-nfioară, mă-ntreb, când l-am văzut ultima oară ? Mi-e teamă, să-l ating, cu mâinile-mi prea aspre, mai bine îți cuprind, sufletul în brațe și-l invelesc în sentimente
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/costi_pop/canal [Corola-blog/BlogPost/381437_a_382766]
-
ultima oară ? Timpul trecut peste noi, ne-a schimbat, lăsându-și amprente, ce le retușăm, ... Citește mai mult Lumini și umbre,pe chipul tău frumos,ars de soare,scăldat uneori de valuri,sărutat de mine,pe nesăturate,mângâiat de vânt,străbătut de lacrimiși mai apoi, de zâmbetul,ce mă-nfioară, mă-ntreb,când l-am văzutultima oară ? Mi-e teamă, să-l ating,cu mâinile-mi prea aspre,mai bine îți cuprind,sufletul în brațeși-l invelescîn sentimente,ce vin, pentru tine.Mă
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/costi_pop/canal [Corola-blog/BlogPost/381437_a_382766]
-
Dii căluțule, dii,dii Dii căluțule dii, dii, Peste munți, pește câmpii Peste dealuri și vâlcele În triluri de pasarele. Dii căluț , la drum pornește Printr-o lume de poveste, Fan ți-oi da și ți-oi da apă Să străbatem țară toată. Amândoi suntem aici În ograda la bunici, Pe unde-o să colindam Putem numai să visăm. Nechezi vesel, te știu eu Pofta ai de joc mereu. Suntem mici, viața-i frumoasă, Nici o grijă nu ne-apasă. Ziua bună
AUTOSTRADA COPILĂRIEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/Autostrada_copilariei.html [Corola-blog/BlogPost/360908_a_362237]
-
intra apă la fel de multă, însă nu mai înaintam ca la patru rame. Trăgeam tăcuți, uzi până la piele, iar vântul ne lovea fețele cu stropi de apă sărată. Eram obosiți și disperați. Mergând direct spre mal, nu am fi reușit să străbatem prin furia valurilor întreaga distanță ce ne despărțea. În suflet se strecura teama pe nesimțite. Până la panică și disperare nu mai era mult. Forțele noastre fizice începeau să scadă. Doi oameni în vârstă, care împreună depășeau 135 ani, se luptau
ÎNVINGEREA STIHIILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Invingerea_stihiilor_stan_virgil_1388298654.html [Corola-blog/BlogPost/363857_a_365186]
-
fată! Poate că vei avea parte de ea! Soțul tresare bucuros și-i pune mâna pe burtă. PRINȚIȘOR:Sunt semne? NARCISA:(zâmbește) Deocamdată, nu! Dar timpul este de partea noastră! Și cum stau ei îmbrățișați în patul matrimonial, prin geam străbate o lumină ciudată iar de afară se aude zarvă. NARCISA:(neliniștită) Ce se întâmplă la ora asta târzie? PRINȚIȘOR:(zâmbește) Cred că avem vizitatori! Vorbeam de strigoi și strigoiu-i la ușă! EXT. / CURTEA VILEI / NOAPTE Cei doi soți ies în
REGATUL LUI DRACULA (VI) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1142 din 15 februarie 2014 by http://confluente.ro/Regatul_lui_dracula_vi_sc_ion_nalbitoru_1392481975.html [Corola-blog/BlogPost/342076_a_343405]
-
sălbaticele meleaguri și locuitorii săi Daci. Istorie și geografie sugerate de o plimbare cu mașina la cea mai înaltă cotă care depășește 2100 metri pe șosea. Cel mai înalt punct al Transfăgărășanului este Lacul Bâlea situat la numai 2040 metri, străbătând creasta semețul masiv Făgăraș cam de vârsta tinerelului Retezat, printr-un tunel. Șoseaua nu s-a putut ridica peste creastă a cărei cote depășesc 2500 metri. În Parâng, unul din vârfurile de peste 2100 metri a devenit un splendid loc de
DOI FRAȚI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1470729560.html [Corola-blog/BlogPost/365227_a_366556]
-
a fost primit Primind-o s-o ofere. Mai mult, cu drag și cu văpăi, Decât până plecase, Trezea iubire alor săi, Și fetelor focoase. Și se făcuse zburător, Doar ce își lua avântul Chemat prin gând în ajutor Și străbătea pământul. Cum se făcea că nici un soț, Iubit, amant, logodnic, Pe-al inimilor slabe hoț Cuceritor și rodnic Nu-l urzicau cu gelozii, Nu-l otrăveau cu ură, Nu se știa, ci-n vremi târzii Se-află din gură-n
POEM DUPĂ PROZA SCURTĂ LEGENDA LUI DRAGOBETE DE FLOAREA CĂRBUNE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1145 din 18 februarie 2014 by http://confluente.ro/Navalnicul_republicare_po_romeo_tarhon_1392708715.html [Corola-blog/BlogPost/364083_a_365412]
-
s-a înclinat adânc pentru a-l saluta pe magistratul ce l-a privit de sus săgetându-l cu privirea. I-a răspuns printr-o foarte scurtă înclinare a capului, după care și-a ridicat bărbia cu semeție și a străbătut coridorul în pas vioi până la biroul său. Procurorul și avocatul au rămas nemișcați. Păreau că numără pașii cadențați ai judecătorului Preoteasa, zâmbind ușor, unul cu simpatie, celălalt cu teamă și suspiciune. - Poftiți, domnule avocat, intrați! i-a întrerupt vocea Alinei
SUB IMPERIUL FRICII (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Sub_imperiul_fricii_1_.html [Corola-blog/BlogPost/358797_a_360126]
-
floarea de cireș acoperite. Te regasești în ram, încerci să rupi tăcerea la ora cea târzie în palmă unei mâini străine. Plictisit te ridică, tu, ram, te scuturi! Zdrențuită-ti e floarea, în cădere te-așterni pe răni, alini dureri, străbați cărări alcredinței. Tu, floare de cireș! Ți-ai risipit petalele-n cuvinte. Apune soarele în cană de cafea. Rămas acolo-n ferestră, privesc la floarea de cireș. Cu tâmpla geamul rece îl atingând, se aud roți de metal rostogolindu-se
A NINS CU FLOARE DE CIREŞ de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 by http://confluente.ro//var/www/html/Home/Strofe/Ritmuri/A_nins_cu_floare_de_cires_gheorghe_serbanescu_1345685276.html [Corola-blog/BlogPost/356098_a_357427]