1,728 matches
-
pe albul feței de masă lingura, cana și săcăteul din povestea aflată demult, întregind miezul visului avut cu adevărul trist, înțeles înainte de a fi fost înfățișat prin cuvânt - bunicii Miluța și Zain se săvârșiseră din viață în aceeași clipă, precum străbunii Agripina și Culai... Alt rost n-avea să dea... Referință Bibliografică: Lingura, cana și săcăteul / Angela Dina : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1927, Anul VI, 10 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Angela Dina : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
LINGURA, CANA ŞI SĂCĂTEUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381967_a_383296]
-
bătrâne întețesc iar focul, Din icoane plânse crește busuiocul. Lacrima-nghețată într-un vâsc sfios Ne vestește Anul Nou și cu folos. La căsuțe sure îngropate-n nori Vin cu-alai de îngeri fete și feciori Și cântă colinda din străbuni lăsată, Veșnicia clipei bate iar în poartă! foto interet Camelia Cristea Referință Bibliografică: Veșnicia clipei / Camelia Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1442, Anul IV, 12 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Camelia Cristea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
VEȘNICIA CLIPEI de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382073_a_383402]
-
Toate Articolele Autorului Clopotele biruinței se ridică din trecut, Amintind crâncene lupte și de sângele pierdut. Din vremuri în cari românii, înfrățiți se ridicară Și își apărară glia, și graiul își apărară. Într-o țară greu durată, prin milenii, de străbuni, AZI, se lăfăiește minciuna printre lei, tigri și huni. Încleștați în noaptea luptei de putere și averi, Cine să mai recunoască brațul clopotarilor de ieri? Români, v-ați risipit deodată în vanități obscure, Lăsând neantul negru chiar FRĂȚIA să v-
CLOPOTELE BIRUINȚEI de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 2178 din 17 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380455_a_381784]
-
mereu cu sine, -o piesă delicată dintr-un lemn fin, lucrat cu încrustații dantelate pe margini, o adevărată bijuterie antică, probabil, o amintire de familie. -Va bene Ingrid! Vom vedea ce se poate face. Ți-am mai spus, că spiritele străbunilor, care bântuiesc această veche reședință, nu le tutelez eu, dar văd că nu mă crezi. -Totul e sub controlul tău aici, Dora. Sunt convinsă. După aceea eu venisem în bucătărie, curățasem dezastrul ce-l provocasem acolo și puneam la foc
DOAMNA ,,EINSTEIN' (FRAGMENT DIN ROMANUL INGRID, PUBLICAT ÎN 2015- EDITURA EDITGRAPH) PARTEA II de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380389_a_381718]
-
Oamenii cu curaj și caracter le par întotdeauna stranii celorlalți... Oare eu cum le par? Nu uita... Unde nu te-ai duce, În orice colț al lumii, Nu uita măicuța ce ți-a spus: -Să-ți faci semnul crucii Cum făceau străbunii, Ca să te păzească cel de sus. Să nu uiți în grabă Legea pământească, Ia cu tine-un spic de dor și drag, Dorul de ogradă, De vorbă părintească Și de al căsuței tăcut prag. Nu uita vreo dată În străinătate
ZIUA UNIVERSALĂ A IEI ROMÂNEŞTI SAU SĂRBĂTOAREA PORTULUI NAŢIONAL? de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2007 din 29 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380489_a_381818]
-
Neamul tău și graiul strămoșesc, Că ai mamă, tată, Că ai soră, frate Și un suflet mare, românesc. Unde nu te- ai duce, În orice colț al lumii, Nu uita nicicând de sfatul meu: -Să-ți faci semnul crucii Cum făceau străbunii, Ca să te păzească Dumnezeu. Ziua Universală a Iei se va sărbători în fiecare an la 24 iunie. Pentru prima oară aceasta s-a sărbătorit în 2013 la inițiativa asociațiilor române de peste hotare, pioner fiind Comunitatea "La Blouse Roumaine", care a
ZIUA UNIVERSALĂ A IEI ROMÂNEŞTI SAU SĂRBĂTOAREA PORTULUI NAŢIONAL? de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2007 din 29 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380489_a_381818]
-
stă mândru,falnic Ce-a fost pod și-i numai ciot. Cate-a mai vazut sârmanul Și câți vrură să-l străbată, Zgândărind cu teaca ,jarul, Dacia s-o lase lata. Nu a reușit niciunul Să mi-i bată pe străbuni, Chiar de-au ocupat cătunul, Doar vremelnic,far' de răni. Din Leuce-n Cogaion Sună bucium de-adunare, Cu Zamolxe,Sfântu Ion, Vin toți Dacii,toți călare. Risipitu-s-au cu toții, După atâtea mii de ani N-au dat nimănui emoții Spunem noi
DACIA ETERNA de EDI PEPTAN în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380587_a_381916]
-
-ntre min' și ele atâtea hoinăreli și vise grele... ...nu mai veniți - strigoi - la casa asta: pe rând - pierdu pereți și uși - fereastra... SENZAȚII DE CASĂ coboară - urcă sau plouă ? pași de minuni - strune și struni - letargii nevralgii - nebuni - și străbuni melodia nu-i nouă: pe sub pereții mei goi - trec zilnic strigoi - cu pas marțial - doi câte doi marțial - marțial dar ce te faci cu lacrimile din stal? - se strâng fără sfială - avară agoniseală - cerească dârvală să ne rugăm pentru cei
POEME DE TOAMNĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2105 din 05 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380563_a_381892]
-
Oamenii cu curaj și caracter le par întotdeauna stranii celorlalți... Oare eu cum le par? Nu uită... Unde nu te-ai duce, În orice colț al lumii, Nu uită măicuța ce ți-a spus: -Să-ți faci semnul crucii Cum făceau străbunii, Ca să te păzească cel de sus. Să nu uiți în grabă Legea pământeasca, Ia cu tine-un spic de dor și drag, Dorul de ograda, De vorbă părinteasca Citește mai mult Oamenii cu curaj și caracter le par întotdeauna stranii
IACOB CAZACU ISTRATI [Corola-blog/BlogPost/380441_a_381770]
-
mult Oamenii cu curaj și caracter le par întotdeauna stranii celorlalți... Oare eu cum le par?Nu uită...Unde nu te-ai duce,În orice colț al lumii, Nu uita măicuța ce ți-a spus:-Să-ți faci semnul cruciiCum făceau străbunii,Ca să te păzească cel de sus.Să nu uiți în grabăLegea pământeasca, Ia cu tine-un spic de dor și drag,Dorul de ograda,De vorbă părinteasca... XXIII. COPILĂRIE - FLORĂRIE, de Iacob Cazacu Istrati, publicat în Ediția nr. 1993 din
IACOB CAZACU ISTRATI [Corola-blog/BlogPost/380441_a_381770]
-
costume naționale, urează doar la case în care sunt purtătorii numelui sfânt Ioan: În seara de Sfânt Ion,/ toate păsările dorm,/ numai una n-are somn/ și zboară din pom în pom/ și strigă Ion, Ion!... (Iuliana Băncescu, op. cit.) Glasul Străbunilor colindă în sufletele urmașilor ca izvorul vieții ce-și revendică identitatea primordială. Natura binecuvântată de Creatorul ei este înzestrată cu tot ce are ea mai sublim înmugurind elanul vital al misticii creștine ce arde în vatra sacră a Familiei, care
DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593]
-
unității și diversității ortodoxe-ca Autoritate a culturii și civilizației milenare prin care trece axa Miracolului românesc. Bucuria Cerului și-a Pământului-Crăciunul, Puritatea sărbătorilor poftește alături de cei de azi sau de cei de mâine și Corola de Lumină a Bunilor și Străbunilor, a Moșilor și Strămoșilor, ca o permanentă Naștere-renaștere a Neamului: „Stau străbunii noștri la ferestre privind colindătorii și ascultând, cutremurați, colindele despre dulcele Prunc Iisus, Care, mic și neajutorat, culcat pe fân în stâna baciului Crăciun, binecuvântând cu mâini micuțe
DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593]
-
trece axa Miracolului românesc. Bucuria Cerului și-a Pământului-Crăciunul, Puritatea sărbătorilor poftește alături de cei de azi sau de cei de mâine și Corola de Lumină a Bunilor și Străbunilor, a Moșilor și Strămoșilor, ca o permanentă Naștere-renaștere a Neamului: „Stau străbunii noștri la ferestre privind colindătorii și ascultând, cutremurați, colindele despre dulcele Prunc Iisus, Care, mic și neajutorat, culcat pe fân în stâna baciului Crăciun, binecuvântând cu mâini micuțe albastrele galaxii ieșite din gândurile Marelui Creator, Pantocratorul desăvârșitelor frumuseți celeste.” (Preot
DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > A FOST ODAT` Autor: Elena Negulescu Publicat în: Ediția nr. 2217 din 25 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului ``A fost odată` ...a fost ca niciodată``... Așa începea tot basmul din străbuni Pe care buna ni-l spunea; noi, roată, Stam pe lângă ea, în crângul cu aluni. Și ochii limpezi , ca apa de izvor, Când îi priveam, povestea îmi părea, (Rostită doar de frumusețea lor), Că desmierda frumos, visarea mea. Genunchii, strâns
A FOST ODAT` de ELENA NEGULESCU în ediţia nr. 2217 din 25 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379461_a_380790]
-
Ascultând povestea, sprijiniți în coate. Tâmplele-i cărunte, glasul ei ales Și chipul grav dar luminos, micuț, Aveau cam tot atâta înțeles Cât vorbele ce le rostea molcuț. ``A fost odat`...a fost ca niciodată``... Ca-n basmele rămase din străbuni, Ies zânele și spiridușii, să străbată Lumina blândă, din crângul cu aluni. Iar frumusețea lor în prag de seară Scădea, cât buna povestea aprins; Târziu, alunii și soarele de vară Și toate câte-au fost, s-au stins. Referință Bibliografică
A FOST ODAT` de ELENA NEGULESCU în ediţia nr. 2217 din 25 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379461_a_380790]
-
Simt românește... Și înaintează mereu înspre oameni Și apăr prin fapte și rugă tot ce iubesc Tot ce-i strămoșesc, tot ce-i românesc! Da! Și țin ca o vie cunună Ce inima mea cu bucurie o-nsoțește... Limba maternă din străbuni moștenită... Limba cea dulce, limba română. Da. Trăiesc și vorbesc românește! Cluj Napoca 31 august 2015 Referință Bibliografică: De Ziua Limbii Române / Marina Glodici : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1704, Anul V, 31 august 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015
DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1704 din 31 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379516_a_380845]
-
Teiul își scutură floarea Pe al său pustiu mormânt, Când ploaia-ntunecă zarea Și când e bătut de vânt. La mormânt de criptă veche Se deapănă amintiri Despre poet nepereche Cu eternele-i iubiri. Cu iubire de romantic Și graiul străbunilor, Străbate prin timp galactic, Luceafărul românilor.l La mulți ani, dragi compatrioți români, de Ziua Națională a României! © Maria Filipoiu Referință Bibliografică: Luceafărul românilor - odă poetului național / Maria Filipoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1704, Anul V, 31 august
ODĂ POETULUI NAȚIONAL de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1704 din 31 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379510_a_380839]
-
plin De-ale neamului legi, Dar tu ești străin Și nu le-nțelegi. Veniți din afară Cu flamuri în vânt, Mulți ne călcară Al țării pământ, Cu urlet de fiară Și plini de avânt, Curând își aflară Sub brazdă mormânt. Străbunii luptară ‘Nfruntând suferinți Iubita lor țară N-au dato pe-arginți. Azi cozi de topor Cu patria-n gură Dar gând trădător Țara-ți vândură. Pământ și subsol Și codrii întregi Plătit-am obol Proastelor legi. Dar vremea-i aproape
PLATA TRĂDĂRII de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379558_a_380887]
-
legi. Dar vremea-i aproape, Zadarnic te minți Nici vorbă nu-ncape S-o iei pe-arginți, E clar umilință. Deci noi te-ntrebăm: -Ai dreaptă credință Cinstit să-l schinbăm? Haini vânzători, Privește-i se tem Zguduiți de fiori. Străbunul blestem Din urmă-i ajunge Și nu e scăpare. Zadarnic vor plânge Nu-ncape iertare, Plata trădării Se face cu sânge! Emil Șușnea Ian.2016 Referință Bibliografică: Plata trădării / Emil Șușnea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1851, Anul VI
PLATA TRĂDĂRII de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379558_a_380887]
-
armonie,Curg spre cuiburi, perechi se-adună,Iubindu- se , cu patimă nebună,... III. A FOST ODAT`, de Elenă Negulescu , publicat în Ediția nr. 2217 din 25 ianuarie 2017. ``A fost odată` ...a fost ca niciodată``... Așa începea tot basmul din străbuni Pe care bună ni-l spunea; noi, roată, Stăm pe lângă ea, în crângul cu aluni. Și ochii limpezi , ca apa de izvor, Când îi priveam, povestea îmi părea, (Rostita doar de frumusețea lor), Ca desmierda frumos, visarea mea. Genunchii, strâns
ELENA NEGULESCU [Corola-blog/BlogPost/379464_a_380793]
-
Ascultând povestea, sprijiniți în coate. Tâmplele-i cărunte, glasul ei ales Și chipul grav dar luminos, micuț, Aveau cam tot atâta înțeles Cât vorbele ce le rostea molcuț. ``A fost odat`...a fost ca niciodată``... Ca-n basmele rămase din străbuni, Ies zânele și spiridușii, să străbată Lumină blândă, din crângul cu aluni. Iar frumusețea lor în prag de seară ... Citește mai mult ``A fost odată` ...a fost ca niciodată``...Așa începea tot basmul din străbuniPe care bună ni-l spunea
ELENA NEGULESCU [Corola-blog/BlogPost/379464_a_380793]
-
alene pajiștea,Ascultând povestea, sprijiniți în coate.Tâmplele-i cărunte, glasul ei alessi chipul grav dar luminos, micuț,Aveau cam tot atâta înțelesCât vorbele ce le rostea molcuț.`` A fost odat`...a fost ca niciodată``...Ca-n basmele rămase din străbuni, Ies zânele și spiridușii, să străbatăLumina blândă, din crângul cu aluni.Iar frumusețea lor în prag de seară... IV. MONOLOG INTERIOR, de Elenă Negulescu , publicat în Ediția nr. 2176 din 15 decembrie 2016. De-i iubire, de-i durere, Orice
ELENA NEGULESCU [Corola-blog/BlogPost/379464_a_380793]
-
tei care nu înfloară, Cum pe lume cred că nu-i Om pe care să nu-l doară. Și-am vorbit cu pădurarul, Nu pe gratis, pe bani buni, Când și-o face inventarul Tei să-mi dea din cei străbuni. Și mi-a zis omul pe șleau: ”Eu îți dau că bani-s buni Și să nu zici că nu vreau, Dar, pe el nu te răzbuni Când îl vezi că flori nu face, Sunt și tei ce nu-nfloresc
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
-n lume suntși tei care nu înfloară,Cum pe lume cred că nu-iOm pe care să nu-l doară.Și-am vorbit cu pădurarul,Nu pe gratis, pe bani buni, Când și-o face inventarulTei să-mi dea din cei străbuni. Și mi-a zis omul pe șleau:”Eu îți dau că bani-s buniși să nu zici că nu vreau,Dar, pe el nu te răzbuniCând îl vezi că flori nu face,Sunt și tei ce nu-nfloresc,Cresc înalți
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
retras în obști durate cu socoată, astfel că nu s-a întâmplat să fie spațiul vid vreodată, cum Roesler și adepții lui încearcă lumea s-aburească cu Transilvania golită de vița daco-românească. E drept că-n noile condiții, ei ca străbunii nu durau biserici și cetăți de piatră, ci oile și le creșteau, creând cu ele o cultură a transhumanței colosale, pe suprafețe foarte-ntinse și-având ca ghid hărțile-astrale: Vara departe în Balcani și-n inima stepei rusești, iar la
BALADA DORULUI DE DUCĂ de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381046_a_382375]