11,293 matches
-
și până azi a îmbătrânit fantastic de mult, acum este atât de bătrân încât pe obrazul lui nu mai poți citi nicio vârstă. Am impresia că e făcut din cenușă și, dacă aș sufla peste el, s-ar risipi. Mă străduiesc să respir încetișor, nu cumva să-l destram cu răsuflarea mea. Se așază cu greu în fotoliul uzat, din colțul încăperii. În jur, mi se pare că și mobilele au îmbătrânit, accelerat, odată cu stăpânul lor. Îmi arată unul din scaunele
Punct și de la capăt by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/2732_a_4057]
-
practicat). Elimin de la bun început ocupațiile ce presupun un talent de tip artistic sau sportiv, pentru că ele ies din cadrul voinței personale: oricât ai dori să ajungi cântăreț de operă, dacă natura nu te-a înzestrat cu vocea necesară, degeaba te strădui. Nici măcar fotbalist de nivel profesionist n-ai cum să fii dacă nu posezi un set minim de însușiri specifice. Mă voi referi, prin urmare, la profesiile obișnuite, practicate pe scară largă. Adică acele ocupații care le asigură traiul zilnic miliardelor
Ce meserie n-ați putea practica? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2629_a_3954]
-
Oprescu și Beatrice Șerbă nescu în două roluri secundare. Fetița Edda Romano m-a impresionat foarte mult în personajul Serioja. Pentru vârsta ei s-a descurcat admirabil pe scenă. Trebuie să apreciem efortul întregii companii de balet care s-a străduit cu onestitate profesională să fie la un nivel ridicat într-o partitură dificilă. Ca de obicei, scenografa Viorica Petrovici a realizat decoruri și costume rafinate și sugestive pentru crearea unei atmosfere. Spectacolul a fost o realizare deosebită și după opinia
O seară de balet de neuitat la Opera Națională București by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/2638_a_3963]
-
A intrat în viața mea cînd era o ruină. L-am colindat mai degrabă superficial și agitat, încercînd să însoțesc încîntarea nostalgică a Liei Manțoc, una dintre cele mai mari scenografe pe care le avem, ea fiind din Caracal și străduindu-se să-mi arate orașul acesta altfel, prin prisma aerului aristocrat al boierilor Romana- țului. Case cu arhitectură elaborată, consistentă, cu ornamentații baroce nu-și lasă frumusețea să dispară complet nici astăzi. Eram în drum spre Craiova, spre Silviu Purcărete
Fiecare iși are pe scenă Dumnezeul lui by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2562_a_3887]
-
este, în acest orizont, foarte semnificativă: „Se pare că mi-am regăsit credința pierdută în Dumnezeu, cu adevărat și până la moarte. E cea mai puternică lumină ce-a stârnit în sufletul meu vreodată: am devenit un altul și mă voi strădui să rămân în Crist cu toate puterile. E singura salvare și mediumul cel mai favorabil cunoașterii adevărate: iubirea pentru altul, învingerea eului și acceptarea luminii divine să lucreze prin tine. Timpul meu s-a umplut de sensuri și profunzime. Agonia
Literatura română și monahismul by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/2572_a_3897]
-
etc. etc. ...Doar câteva "monstre" de așa-zis "profesionalism" jurnalistic audio-vizual (audiovizualul, prin capacitatea sa infinită de manipulare, "bate" chiar Internetul!): 1. între orele 15 și 15,30, pe 20 octombrie 2011, o prezentatoare "pantalonardă" de la Antena 3 s-a străduit, din răsputeri, să-și convingă publicul telespectator, precum că, la Grupul Industrial din Teleajen, ar fi avut loc un masacru, mai ceva decât la Hiroshima și Nagasaki, dimpreună...!: un elev și-a "înjunghiat" (sic!) prie tenul, cu... o unghieră! Ex-tra-or-din-nar
PRESA LUI... PANTALONE. In: Editura Destine Literare by Adrian Botez () [Corola-journal/Journalistic/90_a_405]
-
este necesară, pentru o mai bună absorbție a fondurilor europene. Pe noi ne interesează o mai bună absorbție a fondurilor europene, iar, dacă lucrul acesta este legat de numărul de euroregiuni în care este împărțită România, atunci, noi ne vom strădui să avem acea abordare, care să maximizeze atragerea fondurilor europene. După experiența pe care o avem din prima alocare bugetară (2007-2013), canalizăm efectul pe care l-a avut, deja, împărțirea în regiuni a ratei de absorbție a fondurilor europene", a
Elena Udrea: Până în 2013 nu putem vorbi despre o reîmpărţire a României în regiuni () [Corola-journal/Journalistic/27724_a_29049]
-
tezaure în instituții deschise tuturor tipurilor de activități culturale. Virgil Nițulescu susține că televiziunea transmite mesaje eronate despre tradițiile culturale și recunoaște că țăranul român de astăzi are în gospodărie lucruri ”Made in China” sau cumpărate de la ruși, care se străduie să fie și oameni ai satelor, dar, în același timp, și ai orașelor. Câți străini vin la MTR și cum concurează acesta cu alte muzee din Capitală, a răspuns directorul MTR, Virgil Nițulescu, într-o primă parte a acestui interviu
Virgil Nițulescu, directorul MTR: Televiziunea transmite mesaje distorsionate asupra tradițiilor culturale () [Corola-journal/Journalistic/22689_a_24014]
-
Cumpără-mă și folosește-mă. Merg oriunde în Marea Britanie". "La începutul acestui an nu aveam nimic, nu aveam unde să stau, nu aveam slujbă, bani sau venit. Am venit în Coventry pentru a începe o nouă viață și m-am străduit. După câteva luni grele, acum încerc să îmi refac viața și mă promovez oriunde pot - spre exemplu eBay. Este riscant dar îmi place să îmi asum riscuri. Oamenii mă pot cumpăra pentru o zi, o săptămână sau o lună, nu
Cum mai fac românii bani: se vând pe eBay () [Corola-journal/Journalistic/23653_a_24978]
-
Șerbia, fideli scenaritei invocate mereu, pe la colțurile birturilor din Zajcear și оn dughenele dintr-un cătun apropiat de Bor, sunt trecute pe marginea unor liste scrise pe fețele de mese care rămвn să fie date la spălat. Oricât ne-am strădui, paradoxul chelului, despre care оmi spunea un оnțelept de la Curtea de Argeș, academicianul Gheorghe Păun, este un fenomen. Оn interpretare folclorica actorului nostru deși оi lipsește strategia de necesitate, оși dorește să aibă ceva care nimănui nu-i este util. Congres? Fie
Chelului îi lipseşte tichia de mărgăritar [Corola-blog/BlogPost/92634_a_93926]
-
trist că o facultate de jurnalism a pierdut atât de repede doi decani! Și-așa mai suntem atât de puțini în meseria asta! Dacă vă întâlniți Acolo, la masa ziariștilor cu adevărat liberi, să-i transmiteți și dumnealui că ne străduim să nu vă dezamăgim! Rămânem în presă, Domnilor Profesori. Rămânem, chiar dacă ea nu mai e ce-a fost. Ne-ați spus să prețuim profesia aceasta, să o respectăm și să o iubim. S-au închis ziare, s-au lichidat televiziuni
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92660_a_93952]
-
ca un unic spectacol pe care-l realizează vorbitori ai limbii române din toată țara și de pe alte meridiane, noi ne propunem să dăm o și mai mare anvergură, adresându-ne unui public și mai larg, de numărul milioanelor. Vom strădui astfel să punem și mai mult în valoare fiecare manifestare, mai mare sau mai mică, prin retransmiterea în direct a unor aspecte de la unele către celelalte, în așa fel încât, la fiecare manifestare existentă fizic în diverse locuri geografice, să
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92684_a_93976]
-
atitudine instinctuală primară, universal răspândită. Să fii rău este simplu, să fii bun cere efort, gândire și înțelegere. Răutatea poate duce la cruzime și acte de sălbăticie. Există bunătate interioară și personală, precum și bunătate exterioară și socială. Omul bun se străduiește să realizeze în el însuși, dar și la alții, idealul cel mai înalt de inteligență, putere și dragoste care duce la fericire, chiar dacă fericirea, unora li se dovedește până la urmă a fi o îndelungă așteptare. „Fiți buni unii cu alții
Reflecţii : Bunătatea vs. rãutate [Corola-blog/BlogPost/92687_a_93979]
-
2012 - Lansează și impune prin argumentul unor caracteristici extrase din politici de stat și realități ale societății civile conceptul de: „Ecumenism laic”; 2013 - Înființează publicația „Creșterea limbii românești”; 2013 - Fiind promulgată Legea Zilei Limbii Române pentru a cărei impunere a străduit vreme de mai mulți ani, organizează prima mare celebrare oficială a acestei sărbători naționale, prin ample manifestări în București și pe Valea Prahovei, conectate prin internet și transmisii directe cu multe altele din localitățile țării și comunitățile românilor de pretutindeni
Plecarea spre veşnicie a lui Corneliu Leu înseamnă un gol imens în spiritualitatea românească [Corola-blog/BlogPost/92772_a_94064]
-
primul feature în limba română al artistei. Teaser-ul poate fi urmărit aici: Youtube Piesa de dragoste este un mesaj pentru cei îndrăgostiți. Versurile ne introduc într-o lume a sufletelor pereche, a poveștilor cu final fericit pe care unii se străduiesc o viață întreagă să le găsească. „Suntem încântați de noul nostru single, este special pentru noi. Alexandra a auzit piesa, i-a plăcut din primul moment și așa avem o piesă împreună! Suntem încântați de colaborarea cu ea pentru „Inimă
Inimă de gheață– trupa Zero feat. Alexandra Stan [Corola-blog/BlogPost/98709_a_100001]
-
răspuns în presa din vest prin țiganizarea în masă a cetățenilor Republicii România și Republicii Moldova. Rușii din tot deauna au văzut și promovat la București țigani, din motive lesne de înțeles. În cele patru articole de mai sus m-am străduit să deslușesc cum, de ce și de când sunt romanii țiganizați, adică făcuți „romi”, „roman”, „romanes”, după terminologia oficială actuală. Desigur sunt numai câteva modeste repere fragmentare, dar care cred că pot fi de folos în actuala dezbatere generată de Apelul intelectualilor
ŢIGANIZAREA ROMÂNILOR de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381561_a_382890]
-
primăvara, niște buze roșii de zici că erau de fragă și o mustăcioară subțire și ascuțită ca o coadă de rândunică. Pe cât de frumos era la chip și la trup, pe atât de trufaș era acest flăcău. Multe fete se străduiau să îi iasă în cale dar nici una nu reușea să îi intre în voie. - Săndruțu tatii, îi zicea bătrânul miner care numai sănătos nu era după o viață întreagă de scormonit muntele, ar fi vremea să te așezi și tu
MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU [Corola-blog/BlogPost/381564_a_382893]
-
primăvara, niște buze roșii de zici că erau de fragă și o mustăcioară subțire și ascuțită ca o coadă de rândunică. Pe cât de frumos era la chip și la trup, pe atât de trufaș era acest flăcău. Multe fete se străduiau să îi iasă în cale dar nici una nu reușea să îi intre în voie.- Săndruțu tatii, îi zicea bătrânul miner care numai sănătos nu era după o viață întreagă de scormonit muntele, ar fi vremea să te așezi și tu
MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU [Corola-blog/BlogPost/381564_a_382893]
-
ani, iar comoditatea îi ducea la cea mai apropiată de casă. La noul așezământ, construit pe ruinele unor terase, arse „întâmplător”, sau falimentate intenționat, se adunaseră vecinii din blocurile apropiate. Un panou mare se înălțase în curtea bisericii. Cineva se străduia să găsească setările pentru transmisia video a slujbei, iar privirea credincioșilor era țintuită la ferestrele pe care le deschidea și închidea acea persoană pe calculator, proiectate pe panou. Se apropie și momentul răspândirii luminii sfinte. Preoții se îndreaptă spre podiumul
ÎNVIEREA de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381728_a_383057]
-
ani, se trezise după o noapte frământată de coșmaruri și descoperise petele negre de pe perna sa. Realiză că poate vedea din nou. Zărea ca prin vis siluetele și formele erau neclare chiar după ce își confecționă ochelarii cu 14 dioptrii. Se străduia, însă, să citească cu ei. Iubea lectura, iubea istoria. Îl învățase și pe nepotul lui să aprecieze valorile și adevărul istoric. Comuniștii îl bătuseră, la un moment dat, sub acoperirea unei asemănări fizice cu unul dintre liderii legionarilor. Dar bunicul
GLASUL TRENULUI de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381727_a_383056]
-
să miști în front! Parcă ne pălise cu leuca. Eram complet năuciți, pentru că ne învățaserăm cu felul delicat și afectuos al domnișoarei Iulia. Involuntar și tremurând, copiii au dus mâinile la spate sau le-au încrucișat la piept. Toți se străduiau să ”nu miște în front”. -Trebuie să coborâm milităria, a continuat vocea dogită a domnului Fusulan, ca târtanul să înțeleagă că așa se învață carte ! Vocea lui cea izvorâtă din butoi căpătase accente metalice. Abia atunci am observat că purta
POVESTIREA DOMNUL FUSULAN-PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381753_a_383082]
-
împreună. Am încercat să-l consolez : „Lasă, Gogule, că eu nu am să te bat!” M-a privit cu ură și, probabil, m-a înjurat în gând. Dar eu nu am înțeles ce gândise în momentul acela și conștiincios mă străduiam să-l învăț buchiile abecedarului și socotelile fără să aplic „metodele” indicate. Însă, ochiul ager al domnului Fusulan a observat că noi nu-i aplicăm draconicele metode și s-a răstit la monitorul general : - Dormi în cizme, monitor general ? Ce
POVESTIREA DOMNUL FUSULAN-PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381753_a_383082]
-
și s-a răstit la monitorul general : - Dormi în cizme, monitor general ? Ce-i debandada asta? Bietul Mihăiță a rotit ochii în clasă și nu a observat nicio dezordine. Era liniște, iar elevii, doi câte doi (monitor și mârlan) se străduiau să descifreze tainele abecedarului și aritmeticii. - Nu observ nimic, domnule învățător! A bâiguit Mihăiță. - Înseamnă că ești tâmpit și trebuie să te înlocuiesc, cred că am spus clar. Mârlanului îi intră cartea-n cap numai dacă-l tragi de păr
POVESTIREA DOMNUL FUSULAN-PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381753_a_383082]
-
Ce puteam eu să-l învăț și ce putea el să învețe în condiții de ciomăgeală? Doar mă înjura și mă amenința că mă va ciomăgi în afara școlii. Și apoi, ce puteam eu să-l învăț? Abia silabiseam și mă străduiam să învăț de unul singur, ca să nu îmi pierd postul de monitor. Iar pe Gogu îl șmotruiam cât mă țineau puterile, ca să nu mă mângâie “mămica” la fund. Deși nu-mi plăcea sistemul ăsta de coșmar, speram să supraviețuiesc cu
POVESTIREA DOMNUL FUSULAN-PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381753_a_383082]
-
vin să vă vadă spectacolele Teatrului ”Gong” în ultimii ani? M. G.: În ultimii trei ani, cel puțin, numărul de spectatori a crescut de la an la an. Nu foarte mult, dar simțitor. Avem un public fidel pentru care noi ne străduim să oferim spectacole cât mai diverse. Trebuie să spun că publicul nostru a văzut cam tot repetoriul nostru și în acest sens m-am gândit la câteva proiecte noi pentru anul în curs, astfel încât oferta noastră să fie și mai
Interviu cu Mihaela Grigoraș, directoarea Teatrului Gong din Sibiu [Corola-blog/BlogPost/98797_a_100089]