969 matches
-
spațiu de tranziție, împărțit între două realități la fel de imperative: între Pămînt și Cer, între amurg și lumină, între cald și rece, între încremenire și levitație. Poate că această schimbare, intrevenită atît de tîrziu în arta sa, nu este cu totul străină de somațiile surde și insidioase ale morții. Privind spre zenit, Ion Dumitriu se desprindea încet de ultimile determinări ale unui pămînt pe care, timp de o viață, l-a reconstruit prin puterea irepresibilă a artei.
Ion Dumitriu, între pămînt și cer by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10912_a_12237]
-
și tu, rătăceai fără să știi,/ nu mai era de mult cu tine, o strigai,/ apărea, nu era nălucă, te săruta ca pe un mort/ și te învia, o iubeai și murea/ lîngă tine ca un mormînt plin cu flori” (Străina). Dar o mască a nostalgiei începuturilor o constituie chiar și un anumit tip de poezie. Spre a nu se răzleți prea mult de substanța presupus omogenă a lumii dintîi, creația poetică apare contrasă în obiecte, reificată. Realizată dar și „pedepsită
Nostalgia unității primordiale by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12952_a_14277]
-
populat și cerul. Dar vrea aceasta numai în cadrul căsătoriei, adică în anumite condiții, care-l pun în măsură de a realiza cu folos menirea Sa veșnică. Vedem aceasta din textele în care se poruncește omului să se păzească de sărutul străinei și să se îndepărteze de drumul ce duce la ea. Sfânta Scriptură arată că toți copii sunt un dar de la Dumnezeu (Facere 20, 17-18; 25, 21; 29, 33; 30, 6, 17, 22; 33, 5; 48, 8-9; Luca 1, 7) și
Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
timpului și a deșertăciunii, poeta se adresează numai și numai, cu o proprie și specifică pocăință poetică, acestui zeu lipsit de o ipostază mistică. Relația între suflet și trup străină de cea platonică, precum și de cea biblică, dar de asemenea străină și de cea a poeților materialiști, precum a lui Kostas Varnalis. Moartea falsă - chiar și atunci când pune capăt vieții. îngerii ei - diferiți de cei ce propagați de predicatorii biblici, și de aceea mai umani și poate și mai biblici. Cu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
gri și o beretă neagră cu un vultur roșu brodat din mătase. De unde să aibă el o beretă atât de caraghioasă ca și cea indicată de regina trufașă ce-l vizita nocturn? Nici el nu știa de ce o ridicase pe străină la un rang atât de înalt, dar... fără niciun dubiu, îi aducea aminte de cineva... cu sânge albastru... Nu era greu să găsească în garderoba sa de om al muntelui îmbrăcămintea cerută de femeia din vis, mai puțin bereta buclucașă
Mariatereza sunt eu by Florica Bud () [Corola-journal/Imaginative/9058_a_10383]
-
plictisită m-aș fi ambiționat s-o provoc și, poate, interviul ar fi căpătat nerv, dar interlocutoarea era fermecătoare, expresivă, lucidă în amintiri și plină de nuanțe în cuvînt. Încercam o senzație necunoscută pînă atunci: parcă devenisem, dintr-odată o străină care înțelege limba română dar nu stăpînește vocabularul necesar dialogului. Evocările doamnei Logadi nu aveau nimic elegiac sau solemn; cu o mare naturalețe imaginativă știa să reconstituie concretețea unui gest sau farmecul unui tic verbal, care doar ei îi mai
O amintire în anul Caragiale by Tita Chiper () [Corola-journal/Journalistic/15178_a_16503]
-
fost perioade de timp când Mary nu a mai vorbit cu mine. Când mama ei, o fostă asistență medicală (șefa la o maternitate din localitate) a venit la cabinetul meu să se plângă căci fiica ei (Mary) a devenit o străină pentru ea, eu the Doctor am pus mâna pe telefon și i-am cerut lui Mary, să-și facă timp să o viziteze pe mama ei s-au cel puțin să o sune de Ziua Mamei, care se apropia. Mary
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
bolii, vacarmului ei desăvârșit. De secole mă prosternez în fața altarelor ei. Demult nu m-am născut din altceva. Da. Întunericul m-a învins. Slavă, slavă, slavă, Doamne, spun în gura mare. Și fug mâncând pământul: eu - pacostea, catastrofa, venetica, proscrisa, străina. Fug, neștiind încotro. Ținta e fuga însăși. Fuga și tăcerea urnesc antice plante din blocuri de antracit. Ritmul cui îl urmez, îl ascult? Ce lege-și secretă nectarul în mine? Mă lipesc de rottweilerul meu, Conte - însoțitorul meu prin infern
Poezie by Aura Christi () [Corola-journal/Imaginative/4602_a_5927]
-
puțin adevărat că, în ciuda acestei fericiri, în fiecare moment simte un dor nespus pentru tine, puiul meu drag, și-n fiecare clipă de delicioasă singurătate încearcă să-și imagineze ce faci, oare ai mâncat tot la prânz, oare bona, acea străină care-ți ține pentru o vreme loc de mamă, știe care-i povestea ta preferată, oare, oare, oare, sunt atâtea necunoscute, încât brusc depărtarea devine o povară insuportabilă, la fel cum altădată devenise apropierea prea mare, și uite-așa trece
Poveşti cu scriitoare şi copii by Adina Rosetti () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1779]
-
iubesc, dar de el mi-e foarte drag. — Minunat, i-am zis. Și ce planuri ai? — Păi nimic. Stai să vedem ce se întâmplă. Atâta pasivitate lascivă m-a iritat peste măsură. A fost ca și cum aș fi descoperit brusc o străină când mi-a zis, fără pudoare, explicându-mi cum s-a culcat cu ăla chiar din prima seară: „îmi place să mă dau și să stârnesc.“ — Ai un surâs foarte complicat. Mă întreb ce ascunde. — Nimic. Tocmai asta mă sperie
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
ți-oi lăsa tot când oi închide ochii și te-oi ierta până atunci, nu ai seamă. Amu ce stai? Du- te la bărbatu-tău, căci cu el mi-ai rupt inima și ai fugit de la casa mea ca o străină. Aici nu ai ce face, nu ai ce videa, nu ai la cine veni și nici ce căuta. Dea Domnul de sus să nu apuci să mai treci pe aici cât oi mai umbla eu. Din vărful dealului Varvara nu
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
suntem culpabili de lipsă de respect "a familiei și a femeiei", cum se esprimă cu emfază d-sa. În cele din urmă, prevestim pe toți că nu numai șefii partidului conservator, dar chiar direcțiunea politică a ziarului este cu totul străină de cronicele noastre. Aceasta o declarăm odată pentru totdauna. Terminând, nu ne mai rămâne decât a constata că d. Rosetti, spre a lovi cu orice preț în adversarii săi politici, nu se sfiește a tîrî în publicitate nume cari pentru
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
promiscuitate etnică din cele mai curioase să formeze clasele culte și consumatoare din România. Destul numai că limba e gonită de păsăreasca gazetelor, muzica de-o admirabilă adâncime e gonită de cântece nemțești și franțuzești sau trasă pe calapodul celei străine, încît își pierde caracterul 168 {EminescuOpXIII 169} și naivitatea; literatura - o reproducere rea a celor străine; legile - o traducere; organizația - o maimuțare. Iată ceea ce înțelegem noi sub tradiție: păstrarea elementelor caracteristice și naționale ale unui popor. Pentru noi nu e
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
până și făina din străinătate, paralizează în germene orice activitate proprie. Fără cultură, fără bani, fără aptitudini, negoțul ne-a prefăcut - copii economici - în concurenți ai națiunilor celor mai înaintate. Meseriașul nostru este silit de negoțul ce-i introduce similarele străine să concureze cu acestea sau să lucreze cu pagubă. Ș-așa în toate cele. Până azi liberalii nu văd că interesele negoțului internațional pe de-o parte, și acele ale educației noastre industriale pe de alta nu sunt identice, ci
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de timiditate. Uneori încrețea nasul ca un ursuleț panda, iar gura cărnoasă stătea deschisă într-o expresie de blândă perplexitate. Părea atât de curată, atât de îngrijită (parcă mirosea de departe a săpun de lux) încît ai fi spus: o străină, sau o păpușă asiatică. După ce o decupai cu privirile din gloata transpirată care moțăia în metrou, îți dădeai seama că nu era singură. Lângă ea, în picioare, se mai afla o femeie. Părul îi era la fel de grizonat. Părea, după figură
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
de sfioase, că nimeni nu-și amintește, peste ani, că i-a fost colegă de școală. Începu să-i vorbească lui Herman, domol, cu vocea ei de preadolescent, cu fraze atât de simple, de neterminate, încît părea că vorbește o străină sau o statuie. Îl întrebă dacă nu vrea să se joace de-a ceru-nstelat. Era un joc frumos, el nu trebuia să facă nimic, ea era ceru-nstelat și el trebuia să privească. Încă de când era o fetiță începuseră
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
T 02dezvoltarea pe calculator a aplicațiilor T 03publicare și editare T 04tehnologii ale Internetului T 05tehnologii pentru informare și comunicare Grupul CComunicare C 01comunicare orală C 02comunicare scrisă C 03comunicare audio vizuală C 04comunicare prin calculator C 05folosirea unei limbi străine C 06 comunicare interpersonală C 07comunicare la nivel instituțional Grupul MManagement M 01 managementul global al informației M 02 marketing M 03vânzare și difuzare M 04 gestiune bugetară M 05planificarea și gestionarea proiectului M 06diagnostic și evaluare M 07gestionarea resurselor
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
rochie de seară ușoară, iar aroma țigării ei umplea camera cu minarete și palate în dosul zidurilor înalte. De cele mai multe ori rămâneam și eu exclus, o priveam, fără să fiu observat de ea, din hol sau din sufragerie, pe acea străină care era mama mea, stând pe taburetul îmbrăcat în catifea, înconjurată de toate cutiile cu comorile trecutului ei, împrăștiate pe jos. Mâna ei mângâia duios penele colorate din atelierul vienez al lui Onkel Alfred, aluneca peste altița brodată cu motive
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
Cînd stai toată ziua în post, te uiți la almanahuri, reviste, citești cărți. Îți atîrni pușca în cui și te lași pe spate în scăunaș. Te rezemi de scîndurile alea dogite și-i dai bătaie. Flacăra, Scînteia, Sportul și unele străine dacă ești norocos. Literatură de orice gen, în afară de filozofie, pentru că nu e bună la nimic. Winnetou, Magicianul, Vraciul, Departe de lumea dezlănțuită și alte alea, ce-ți pică în mînă, mai bine decît să-ți pierzi vremea belind ochii în
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
e tot.” O realitate care nu Încetează să rămână chestionabilă, chiar când gongul bate, decisiv, startul: „părea că trebuie să se desprindă, să se cufunde din nou În noianul de gânduri pe tărâmul neîmplinitelor posibilități, pe tărâmul nimănui”. Așteptând aventura străinei pe care o contemplă În sine Însăși, fugara nu uitase, s-ar zice, „minunata, primejdioasa intensificare a sentimentului care Însoțea minciuna și infidelitatea În iubire”. Nu mai rămâne, În cele din urmă, decât o ultimă fracțiune până la ambigua eliberare. Lunecarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
nodurile șirei spinării, eliberând-o de energia statică. —Dozează-ți efortul, spuse el. O să aibă nevoie de tine multă vreme. Aș vrea să aibă într-adevăr nevoie de mine. Se uită la mine de parcă aș fi mai puțin decât o străină. Se uită fix prin mine. Dacă aș putea măcar să... dacă ar spune măcar ce-i trebuie. —E firesc să se ascundă, spuse Daniel. O pasăre ar face orice ca să nu arate că e rănită. Fratele ei își conducea corpul precum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
niciodată pică pe chestia asta. Ar sărbători! Îi văzu sclipirea din ochi înainte să și-o poată înăbuși. Îl speria. O să-l doboare și pe el. Îi făcea lui Daniel ceea ce Mark îi făcea ei. În curând va fi o străină pentru el. Apoi pentru ea însăși. Și pentru Daniel ar fi mai bine să iasă ea din scenă. El clătină din cap, minunat de sigur. — Nu el ar fi victima. —Ce? Să stau pentru mine? Cel mai prost motiv posibil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
Phil locuiește la noi acum. După câteva zile cu mâncarea făcută de mine și cu mirosul picioarelor lui Mark, se va întoarce în fugă la tine. Tally își ridică privirea și se uită la mine de parcă aș fi fost o străină. Crezi că din cauză că m-a părăsit Phil plâng eu? El m-a părăsit practic acum mulți ani. De când s-a născut Ellery, el pleacă din casă la ora 7 dimineața și se întoarce la 8-9. Și atunci e epuizat și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
decis pe loc că era genul de persoană ascunsă. Mă tem că din motive personale nu pot face asta, mi-a răspuns. Sper să înțelegi. Dar dacă cumva ai reușit să faci rost de scrisori, trag concluzia că nu ești străină de situație. Și dacă îți spun că vreau la schimb această informație? am sugerat cu bunăvoință. Mâna cu care ducea țigara la gură a rămas pentru o secundă suspendată în aer, apoi și-a continuat mișcarea ca și cum nimic nu s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
nu e nimic ciudat în mod particular? Eram dezamăgită. —Ei bine... Anne-Marie s-a relaxat puțin. Ea pare să fi ajuns mâna dreaptă a lui Hammond. Și asta ridică multe voci în companie. în mod evident este văzută ca o străină, dar ea și Hammond par extrem de uniți. E o femeie foarte ambițioasă. Totuși e destul de dependentă de el, pentru că practic ea e doar temporar acolo. Gurile rele spun că ea țintește la o slujbă bine poziționată în bancă. —O va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]