6,757 matches
-
important care îl valorizează în perioada comunistă este Mihai Zamfir, în studiul despre Poemul românesc în proză și în Antologia poemului românesc în proză. Autorul include producția lui Costin în categoria Ťpoemului-definițieť sau a Ťpoemului-suită de definițiiť, specie Ťducând la strălucire latura apodictică, latentă în orice proză suprarealistăť" Vă mai spun doar că numele real al acestui autor e Jacob Goldschlager. Restul vă las să descoperiți singuri. Exact așa cum mă lasă pe mine Paul Cernat, în așteptarea masivului volum anunțat deja
Acreditare de presă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9326_a_10651]
-
de la evenimente politice, precum asasinarea lui Issac Rabin la tempoul dragostei dintre el și frumoasa Sarah, fiica unui membru de seamă al comunității care se împotrivește din plin relației. Copilul anxios, retractil, se transformă în adolescentul furios, imberb, cu o strălucire aparte în priviri și o noblețe care se deduce în gesturi și atitudine. Vremea contestărilor aduce cu sine și o altă serie de răspunsuri, noi adevăruri care-și au locul lor în istoria crudă a acestei populații dezrădăcinate. Există în
Trăiește și dă mai departe! by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9365_a_10690]
-
adăugat rele noi izvorâte chiar din libertate. Mama când ne certa sau ne pedepsea pentru ceva, obișnuia să spună " Cine nu știe de rușine, trebuie să știe de frică". În istorie, rușinea dispăruse de mult: când a dispărut și frica, strălucirii pe care o visam i-a luat locul ceva tulbure și amenințător, greu de definit, dar bine organizat. - Nu se cunoaște nimic scandalos despre viața ta particulară (într-o țară în care nici un secret nu rezistă mai mult de o
Ana Blandiana:"...cât cuprind cu ochii, înapoi și în jur, scena vieții publice, sociale, politice, economice, culturale este ocupată de forme fără fond" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9359_a_10684]
-
fără să iau nimic, pentru ca acest lucru să se întâmple și eu să mă pot întoarce la scris. Din păcate, am descoperit că, în timp ce eu aveam idei, ceilalți aveau interese. Am descoperit că aureola dată cu împrumut își pierde din strălucire, iar faptul că nu aveam nici un fel de ambiții personale mă făcea nu numai incomodă, ci și suspectă. Am descoperit, târziu și cu tristețe, că numai ceea ce faci cu mâna ta este făcut, restul este manipulare. Dar mai gravă decât
Ana Blandiana:"...cât cuprind cu ochii, înapoi și în jur, scena vieții publice, sociale, politice, economice, culturale este ocupată de forme fără fond" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9359_a_10684]
-
reverențe conservatorismului tradiționalist; să fie el însuși, cu scăderi (fraza de mai sus cuprinde trei ocurențe ale semnului de punctuație "două puncte"), cu adevăratele afinități afișate (Roland Barthes în primul rînd, autorul Mitologiilor, sau Beckett, autorul "ultimei literaturi") și cu strălucirea ratării care pîlpîie cînd și cînd, ca luminița de la capătul tunelului, o ratare care face de fapt identitatea autorului alș; o ratare cultivată, construită, una care-i permite, de fapt, toate ambivalențele, toate contradicțiile, grimasele, toată libertatea.
Ce ești și ce vrei să fii by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/9397_a_10722]
-
mi-am cruțat posibilitatea de a avea succesori. Presupun că vor fi atât de originali, încât numai un critic foarte sagace, va descoperi filiația. - Te-ai manifestat într-o multitudine de forme literare, cu mare talent, competență, acribie, cu o strălucire ce te situează în planul celor mai prestigioase spirite ale literelor românești din prezent. Ce legături crezi că există între diversele tipuri de prestație creatoare pe care le-ai efectuat? Ești dispus a schița în cîteva linii un autoportret interior
Barbu Cioculescu:"Dacă este cazul să-mi recunosc un talent, atunci aș numi forța imaginației." by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9382_a_10707]
-
pictorițele Marcela și Florica Cordescu, romancierii Cezar Petrescu și Iosif Igiroșianu, actorii Grigore Vasiliu Birlic și Radu Beligan, regizorii Sică Alexandrescu și Marietta Sadova, dizeurul Manole Stroici, epigramistul Păstorel Teodoreanu și o puzderie de femei frumoase și extrem de elegante dădeau strălucire ceasurilor de plimbare pe faleză." Cu alte cuvinte, departe de a fi doar un oraș de pe malul mării, Mangalia este și un capitol din istoria culturii române, fapt de care, din fericire, este conștient și actualul primar al Mangaliei, Zanfir
Povestea unui oraș by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9416_a_10741]
-
care le-am uitat în debaraua copilăriei, despre firescul emoției și trăirea directă sau simpatetică, despre comunicare și blocaje, nici unul definitiv, nici unul insurmontabil. Și acest adevăr simplu, atît de des uitat în mijlocul iureșului care ne este viața apare cu o strălucire aparte, frumoasă, curată. Este ceea ce mi-a plăcut la acest film rămas fără concluzie. Familia se întoarce victorioasă acasă, deși a pierdut un membru al ei, banii și concursul Little Miss Sunshine, iar sensul acestei victorii este dat de redescoperirea
Micuța rază de soare by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9410_a_10735]
-
la fel. Ne aflam pe un fel de platou stâncos, în jurul nostru erau roci, pădurea se schimbase peste noapte și poienița dispăruse. Ne aflam undeva mai sus, deasupra dealurilor, ca pe un vârf. Soarele ajunsese exact deasupra, și avea o strălucire mai arzătoare ca în ziua trecută. Mam ridicat, venind lângă Iasomia care se oprise la marginea platoului și privea în depărtări, într-un fel gânditoare. S-a schimbat peisajul, am constatat eu. Da... Nu mi-aș fi dat seama la
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
dacă doar cu câteva momente înainte fusese altfel... nu mi am explicat această schimbare. Așa cum nu mi-am explicat nici de ce dispăruse Ghidușa. Sau ce era cu podul de raze, dincolo de care Iasomia nu mai voia să meargă. Era ca și cum strălucirea solzului și a dinozaurilor pe care i văzusem șterseseră ceva esențial din peisaj. Ca și cum fusese ceva atât de intens, încât totul se schimbase, nerămânând destul pentru a păstra valoarea lucrurilor... ca și cum acești solzi erau ceva de moment... mi-am amintit
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
ei supranaturale, sau că i-ar fi păsat în vreun fel de ceea avea să se mai întâmple în continuare cu solzii de dinozaur... părea să nu mai aibă chef de acel basm adevărat din jurul nostru, care acum își pierdea strălucirea, insesizabil... de ce? N-am înțeles. Iar ea părea să înțeleagă și mai puțin, sau să nu-i pese deloc să înțeleagă și să-și explice. Era ca și cum ar fi vrut să se retragă din tărâmul fantastic, pentru a redeveni o
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
au bucurat că aveam încă solzii, ceea ce însemna că fusese o călătorie adevărată... însă, mai mult decât atât, însemna că acel tărâm fantastic exista într-adevăr, în mod miraculos, undeva dincolo de realitatea imediată sau chiar odată cu ea... dovada era chiar strălucirea solzilor aurii. Acum ne era de-a dreptul evident că totul nu fusese doar un vis, că avusesem dreptate să credem în existența supranaturală a solzilor... Am hotărât să ne întoarcem la Valea Verde. Am alergat înapoi spre crâng, am
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
în lumina dimineții. O vreme, n a spus nimeni nimic, surpriza era absolută. Apoi, înainte să înceapă careva să vorbească, solzii s-au dizolvat ușor în razele luminii, dispărând, topindu-se în soare... În urma lor, încăperea a prins mai multă strălucire, ca și cum se răspândiseră pretutindeni... Mi-am dat seama că acei solzi n-aveau cum să dureze la nesfârșit, însă nici nu dispăreau de tot, pentru că ei erau, într-un fel, infinitul... și se transferau cumva în universul din jurul nostru, în
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
am liniștit-o eu. Solzii-s ai noștri, îi avem în continuare, doar că nu se mai văd... dar ne aparțin nouă și nu-i vom pierde niciodată: dimpotrivă, ei se vor intensifica în timp și vor avea mai multă strălucire... asta dacă nu uităm că-i avem. N-am prea înțeles, a ridicat Portocala din umeri. Adică eu aveam solzul acela la mine înainte de a pleca în expediție? Da, exact așa. Și unde era?... Uite aici..., i-am spus arătându
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
nici o mână milostivă nu-mi dă părul de pe frunte, de-atâta nemângâiere sunt copac spuzit de iască. răbufni-voi vreodată din boala aceasta sau, fără să știu, voi muri? uneori așteptarea mă doare, cum doare cerul după apus, alteori, în străluciri translucide, ne văd pe noi, cei de odinioară, aproape perfecți, neliniștite boabe de mercur una în alta alunecând și mă întreb cu stupoare: suntem noi sau altcineva trăit-a în noi exultând? atâta sunt sunt doar lumina ce mă miruie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
în ochi mă privesc, tot așteptând să fie însărcinate. pietre nebune, le spun, cerbul nopții nu pe voi vă caută, vă nimeresc pentru dulcea, încrâncenata lui plăcere, dar tot sterpe vă lasă, atât de dense, de adunate în voi, în strălucirea voastră în zeci de culori, din focuri imemoriale trasă. când din vis mă trezesc, cu fruntea-n sudori, dezamăgitele pietre, treze, ca orice vietate mă îmbună tăcute ca niște surori. tot aurul singurătatea literei e aspră, înțepătoare ca un spin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
să-ți afli salvarea într-un strigăt, să-ți găsești odihna într-un oftat, să zbori cu aripile unui singur sunet. să dai peste lumina din râsul unei singure vocale, să înnoptezi într-o pauză dintre cuvinte, să visezi în strălucirea de rouă a silabei suitoare, să te înveșmântezi în mătasea grea a consoanelor, să-ți îndrepți spinarea pentru înălțimea unui singur cuvânt în care să încapi, cu toate impuritățile tale, cum încape pruncul în primul lui țipăt, și acel cuvânt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
apus ca pe strunele unei harfe. sunetul se leagă din rășini portocalii ce bat înspre rozuri și violeturi, în registrul grav, aproape întunecat, al indigoului răgușit. sunt sonuri ce urcă-n înalt, fac din seară un uriaș ametist, a cărui strălucire unge pământul cu tămăduitore pomezi. e un cântec care cheamă spre moarte ca spre un ceresc festin, nu-i chip să-l ratezi, să nu te pătrundă, asemeni unui dureros spin. dar totul durează atât de puțin, doar că rana
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
o trăsătură de caracter demnă de...toată cinstea. Rugăciune Rugăciunea este izbăvitoare atunci când pornește din adâncul sufletului. Meteahnă Nu există om fără să aibă măcar o meteahnă. Victime Victime ale alcoolismului devin persoanele cu instabilitate psihică și deficit de voință. Strălucire Demnitatea și cinstea sunt stâlpii de susținere a caracterului și dau strălucire personalității. Educator Nu poți fi educator de calitate Dacă ești lipsit de moralitate. Frână În toate cazurile, voința frânează alunecarea spre viciu. Zestre Între zestrea spirituală a omului
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
atunci când pornește din adâncul sufletului. Meteahnă Nu există om fără să aibă măcar o meteahnă. Victime Victime ale alcoolismului devin persoanele cu instabilitate psihică și deficit de voință. Strălucire Demnitatea și cinstea sunt stâlpii de susținere a caracterului și dau strălucire personalității. Educator Nu poți fi educator de calitate Dacă ești lipsit de moralitate. Frână În toate cazurile, voința frânează alunecarea spre viciu. Zestre Între zestrea spirituală a omului și structura sa caracterială nu există relație de dependență. Rezistență Numai caracterele
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
nu trebuie confundată cu lașitatea. Nechibzuință Nechibzuința te poate împinge la acțiuni dramatice. Îndrăzneală Îndrăzneala excesivă este generată fie de imprudență, fie de inconștiență fie de carențele din educație. Politicieni Politicienii nu poartă centură de castitate. Nici robă de justițiar. Strălucire Bunul simț, buna creștere în general, educația aleasă dau strălucire personalității. Luptă Timiditatea excesivă și umilința sunt frâne în lupta dură cu problemele vieții. Îndrăzneală Numai curajul rațional poate fi un atu în afaceri. Perfecțiune Perfecțiunea umană este un țel
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
la acțiuni dramatice. Îndrăzneală Îndrăzneala excesivă este generată fie de imprudență, fie de inconștiență fie de carențele din educație. Politicieni Politicienii nu poartă centură de castitate. Nici robă de justițiar. Strălucire Bunul simț, buna creștere în general, educația aleasă dau strălucire personalității. Luptă Timiditatea excesivă și umilința sunt frâne în lupta dură cu problemele vieții. Îndrăzneală Numai curajul rațional poate fi un atu în afaceri. Perfecțiune Perfecțiunea umană este un țel ce încă nu a fost atins în educație. Vârste Între
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
cu sine, care este mai direct și nu cere nici un fel de diplomație. Mistificarea adevărului și încercarea de a ne sustrage de la recunoașterea greșelilor sunt imposibile datorită vigilenței conștiinței. Diverse Diamante Marii creatori din toate timpurile sunt diamantele care dau strălucire diademei de pe fruntea unei națiuni. Nepăsare Cei ce obțin profituri fabuloase de pe urma prejudicierii sănătății planetei condamnă omenirea la grave suferințe fără să le pese. Ajutor Dacă vrei și poți să ajuți pe cineva sprijină-l atunci când este la ananghie, nu
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
și de un magnetism al ei și de atâta gingășie, în același timp. Ajungând în dreptul sentinelei călare, cu tunică stacojie și coif galben, tras până sub sprâncene, mi-am amintit! Cuvintele vorbitorului se reașează în ordinea lor greoaie, fără nici o strălucire de stil, fără nici un efect retoric. Cuvinte searbăde, aproape sâcâitoare prin repetițiile sau stăruința lor. Din mers, încerc să le tălmăcesc în cea mai clară limbă română - și mi le rostesc și în șoaptă, mie însumi, să aud cum sună
Orologiul Londrei (1968) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9474_a_10799]
-
Dumitru Avakian Ultimul important moment al stagiunii muzicale camerale bucureștene s-a dovedit a fi cu totul spectaculos. Nu este vorba de un spectacol de sunet și lumină, nu este vorba de străluciri exterioare muzicii, ci de un eveniment temeinic imaginat și realizat de Institutul Cultural Român în parteneriat cu Filarmonica bucureșteană. Drept rezultat al colaborării acestor instituții i-am putut reaudia, spre exemplu, nu pentru prima oară la București, pe minunații muzicieni
Impresionant final de stagiune by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/9504_a_10829]