7,303 matches
-
zid,/ Înecate în albastru. Timpul a încremenit/ Se numără pașii lui spre judecată./ Cine mai ține cadența coridoarelor vremii.” (Poemul „Sfârșit de timp” din volumul „Semnele timpului”) Ca mai toți înaintașii noștri străbătută de fiorul materiei primordiale și de spiritul strămoșilor Poeta dă glas iubirii ei pentru pământul românesc pe care-l iubește, temelie a neamului românesc, care respiră prin ființa poeților, îi aduce în substanța poeziei ei pe Eminescu și pe Blaga: „Prietene, aflat oriunde,/ I-ați iubirea și cuprinde
REGĂSIREA PURITĂŢII ŞI ILUMINAREA DINĂUNTRU A COSMOSULUI POETIC de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 by http://confluente.ro/stefan_dumitrescu_1424410587.html [Corola-blog/BlogPost/368467_a_369796]
-
Ferghete. Într-o vreme în care manelele și muzica discotecilor ne sufocă, Pavel Rătundeanu-Ferghete ne invită să ne întoarcem la izvoarele creației artistice a poporului român, să scoatem din adâncurile spiritualității românești filonul de aur al cântecului epic, prin care strămoșii noștri au cântat faptele lor de vitejie, au fixat scene de viață de un realism impresionant, și-au descris bucuriile, necazurile, durerile, aspirațiile și faptele pe care le-au socotit demne de a rămâne în istoria neamului. 12. Pr. Prof.
OFERTĂ DE CARTE (14) MAI 2011 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 by http://confluente.ro/Oferta_de_carte_14_mai_2011.html [Corola-blog/BlogPost/343178_a_344507]
-
e porunca tatei - la primii mei pași - de-a întâmpina omenia rostind „bună ziua!”. Limba Română-i incantația din Liturghia la care mi s-a rostit prima oară numele de botez - Gheorghe. Limba română-i ecoul adâncului în care-mi rostesc strămoșii șoapte testamentare. Limba Română-i graiul vorbit - de-a valma cu oamenii - chiar și de Sfânta Creație. La noi, de la Geneză, vântul adie ori vijelește, izvorul racoarea-și șopotește, albina mierea-și urzește, privighetoarea trilu-și măiestrește - în Limba Română. O
OMAGIU, DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 by http://confluente.ro/Omagiu_de_ziua_limbii_romane_gheorghe_parlea_1346263166.html [Corola-blog/BlogPost/355301_a_356630]
-
pe care autoarea îl trazează cu maximum de responsabilitate. Fie că e vorba de al 6-lea Congres Internațional de Dacologie, organizat de profesorul Napoleon Săvescu, președintele Societății „Dacia Revival International”, fie că e vorba despre Kogaion, despre Zamolxe, despre strămoșii noștri geto-daci, fie că este vorba de permanenta „Nevoie de Eminescu”, ori de Cultura mureșeană în memoria cărților, vol.1, fenomen analizat cu rigoare și exigență de istoricul literar Melinte Șerban, o oglindă fidelă a stării cultural-artistice mureșene în 352
PAŞI DE ISTORIE INSTANT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Pasi_de_istorie_instant.html [Corola-blog/BlogPost/348972_a_350301]
-
care astăzi adăpostește Muzeul Memorial „Al. I. Cuza”, a fost construit în primul deceniu al secolului al XIX-lea de vistiernicul Săndulache Sturdza, care a comandat arhitectului vienez Johan Freiwald ridicarea unei luxoase reședințe pe locul vechii case boierești a strămoșilor săi. În anul 1847, logofătul Costache Sturdza preface casa de la Ruginoasa după arhitectura stilului „gotic”, angajând pentru aceasta pe arhitectul Johan Brandel. Clădirea, care păstrează și astăzi caracteristicile stilului neogotic, inspirat de romantismul german, este de formă pătrată, cu un
ÎNTRE ADEVĂR ŞI CONFUZII. SĂ RESTABILIM ADEVĂRUL. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1443562479.html [Corola-blog/BlogPost/369582_a_370911]
-
Dora Pascu, publicat în Ediția nr. 1971 din 24 mai 2016. Am văzut un ceas odată Care timpul arăta Nu în ordinea firească, Așa cum se cuvenea. Acu-i mergea înapoi Numărând minutele, Până năvăleau puhoi Viețile, trecutele. Iar din moși strămoși vestiți, Scriși în cartea vieții, Deveneam prunci cuibăriți În greșeala tinereții. Ceas cu ceas întineream, Timpul lin curgându-l, Zorii vieții mi-i aflam Ceasul întorcându-l. Și așa, clipă de clipă, Mai rupeam un an și-o filă, Scuturând
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/dora_pascu/canal [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
și-o filă, Scuturând în mare pripă, Devenind copilă. Toată înțelepciunea mea ... Citește mai mult Am văzut un ceas odatăCare timpul arătaNu în ordinea firească,Așa cum se cuvenea.Acu-i mergea înapoiNumărând minutele,Până năvăleau puhoiViețile, trecutele.Iar din moși strămoși vestiți,Scriși în cartea vieții,Deveneam prunci cuibărițiîn greșeala tinereții.Ceas cu ceas întineream,Timpul lin curgându-l,Zorii vieții mi-i aflamCeasul întorcându-l.Și așa, clipă de clipă,Mai rupeam un an și-o filă, Scuturând în mare
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/dora_pascu/canal [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
să mai și cedezi. - Sau va fi și mai aprig? - Orice este posibil. Deocamdată nu pot da o pronunțare definitivă. De regulă, asemenea specimene abia când se maturizează, devin conștiente de energiile și personalitatea lor și se echilibrează. Probabil vreun strămoș de-al vostru a avut un caracter puternic, hotărât și neînduplecat. Genele se transmit urmașilor peste multe generații. - Așa a fost un străbunic de-al meu! - interveni tatăl cu gândul la multe secole în urmă. - În rest pare destul de sănătos
XXIV. ZBORUL ANILOR (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1428427502.html [Corola-blog/BlogPost/373858_a_375187]
-
datorie. O căldură benefică degajă fiecare cuvânt din versurile autorului care se revarsă într-un șuvoi stelar de metafore. Sinceritatea, buna cuviință, demnitatea, credincioșia sunt principalele atribute ale scrisului său înflăcărat de dragoste de oameni, de țară, de Dumnezeu, de strămoși. Versurile sale sunt ca mărgăritarele ce strălucesc în iarbă. Doar să le culegi și să ți le așezi la piept, ori la gât, precum un șirag de preț care te înnobilează. Evocarea domnitorilor, a luptătorilor pentru libertate și dreptate socială
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Poetii_ardealului_slujitor_in_patria_cuvantului_mircea_dorin_istrate_recenzie_de_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
poruncă, înaintașii ne-au lăsat să purtăm grijă de valorificarea tradiției și a datinei: „Ne-au mai lăsat poruncă, atât cât suntem vii, / Ca s-o purtăm în suflet mereu, din tată-n fii, / Să nu lăsăm pământuri lucrate de strămoși, / Nici doina, și nici basmul cu ceia Feți-Frumoși, / Nici jocul, și nici hora, nici aprigii căluși,/ Nici vorbe de povețe de la acei ce-s duși, / Nici portul cu cătrință și ia înflorată, / Lucrată-n seri de clacă, din dragoste de
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Poetii_ardealului_slujitor_in_patria_cuvantului_mircea_dorin_istrate_recenzie_de_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
e vis și bucurie, / E vorba legănată a carului cu boi” (Ardealu'mpărătesc). Autorul trece în revistă file de istorie glorioasă din localitățile Ardealului, înscrise cu sânge și rămase în lacrima urmașilor. Astfel sunt poemele: „La Oarba, în deal”; „Istorii”; „Strămoșii”; „Lumea dacilor”; „Decebal”; „Izbândă amară”; „Nu-mi părăsiți Columna”; „Columna, Mecca noastră”, ș.a. În poezia cu aspect de epopee, intitulată „Strămoșii”, cu privire la etnogeneza poporului român, Mircea Dorin Istrate avansează o idee destul de îndrăzneață: „Și-oți putea să spuneți lumii cum
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Poetii_ardealului_slujitor_in_patria_cuvantului_mircea_dorin_istrate_recenzie_de_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
din localitățile Ardealului, înscrise cu sânge și rămase în lacrima urmașilor. Astfel sunt poemele: „La Oarba, în deal”; „Istorii”; „Strămoșii”; „Lumea dacilor”; „Decebal”; „Izbândă amară”; „Nu-mi părăsiți Columna”; „Columna, Mecca noastră”, ș.a. În poezia cu aspect de epopee, intitulată „Strămoșii”, cu privire la etnogeneza poporului român, Mircea Dorin Istrate avansează o idee destul de îndrăzneață: „Și-oți putea să spuneți lumii cum că sus i-a noastră astră, / Nu sunteți urmașii Romei, Roma e urmașa noastră!” (Strămoșii). Pășind prin veacuri, autorul se oprește
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Poetii_ardealului_slujitor_in_patria_cuvantului_mircea_dorin_istrate_recenzie_de_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
poezia cu aspect de epopee, intitulată „Strămoșii”, cu privire la etnogeneza poporului român, Mircea Dorin Istrate avansează o idee destul de îndrăzneață: „Și-oți putea să spuneți lumii cum că sus i-a noastră astră, / Nu sunteți urmașii Romei, Roma e urmașa noastră!” (Strămoșii). Pășind prin veacuri, autorul se oprește la voievozii neamului pe care-i zugrăvește cu generozitate și pietate, într-o suită de poeme. Astfel, apar chipurile lui Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul; Iancu și chiar Eroul necunoscut - emblema tuturor celor care
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Poetii_ardealului_slujitor_in_patria_cuvantului_mircea_dorin_istrate_recenzie_de_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
Dorin creează o lume, îi dă viață și sens. El nu inventează nimic, nu este un poet al seducției metaforice în care fabulația are un rol principal. El scrie așa cum trăiește, așa cum a văzut ori i-a fost povestit de strămoșii săi și transmite, la rândul lui urmașilor, crâmpeie de viață. Prin aceasta el se face cronicarul timpului său, redând fidel, un colț de lume care pentru el înseamnă TOTUL. CEZARINA ADAMESCU www.agero-stuttgart.de 5 octombrie 2011 Referință Bibliografică: POEȚII
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Poetii_ardealului_slujitor_in_patria_cuvantului_mircea_dorin_istrate_recenzie_de_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
practica într- un alt colț al Europei sau Americii? Cu siguranță aveți dreptate. Doar că și oamenii de aici au nevoie de medici, de la tatăl meu am încă multe lucruri de învățat, eu însumi mă simt dator să duc munca strămoșilor mei mai departe. Dacă nu ați fii medic, ce v-ar place să fiți? Nu știu. Niciodată nu m-am gândit că aș putea fii altceva decât medic. Nici în copilărie? De obicei băieții vor să se facă pompieri, polițiști
AYURVEDA SAU MÂNÂNCĂ DOAR ATUNCI CÂND ÎŢI ESTE FOAME! de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1128 din 01 februarie 2014 by http://confluente.ro/Ayurveda_sau_mananca_doar_a_helene_pflitsch_1391245187.html [Corola-blog/BlogPost/347313_a_348642]
-
pentru neamul nostru românesc, atât de bârfit și de călcat în picioare. Noi am luptat să ne ținem pământul. N-am fost niciodată în avangardă, ci numai în avanpost. Cine-și dă viața pentru marele Adevăr este asemenea îndumnezeirii. Pentru strămoșii noștri a fost suficientă prezența Sfântului Andrei. El nu a venit „să spună”, pentru că nu trăim cu inventări în credință. Deja credința era. Hristos venise. Apostolul Andrei nu a venit să ne spună noutăți, ci ceea ce a spus Mântuitorul: Eu
ANDREI, APOSTOLUL LUPILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 77 din 18 martie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_andrei_apostolul_lupilor_.html [Corola-blog/BlogPost/350489_a_351818]
-
Apostol Andrei reprezintă pentru mine o harică bucurie, o permanentă revelație care trebuie mărturisită. Prezența lucrătoare a Sfântului Andrei în viața mea m-a apropiat tot mai mult de descifrarea acelei tainice clipe astrale în care Dumnezeu S-a revelat strămoșilor noștri prin cuvintele Apostolului lupilor (iar cine sunt „lupii” nu mai trebuie să o spunem, pentru cei care cunosc simbolistica vechilor daci), cel dintâi chemat la ucenicia Mielului. Acestui moment unic din istoria de două milenii a creștinismului i-am
ANDREI, APOSTOLUL LUPILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 77 din 18 martie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_andrei_apostolul_lupilor_.html [Corola-blog/BlogPost/350489_a_351818]
-
devine mărturisitoare numai în măsura în învinge timpul. Prin urmare, de ce Andrei este atât de viu și prezent în tradiția românească? Pentru că misiunea lui a fost așteptată, serioasă, de lungă durată și lucrătoare printre „lupi”. Pasul făcut spre creștinism de către strămoșii noștri a fost unul necesar, prevăzut în iconomia mântuirii. Miracolul aducerii noastre la fața Adevăratului Dumnezeu este deopotrivă taină și luminare, pentru că la români trecutul și viitorul se regăsesc laolaltă în lucrarea prezentului altfel decât la alte popoare. Aceste caracteristici
ANDREI, APOSTOLUL LUPILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 77 din 18 martie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_andrei_apostolul_lupilor_.html [Corola-blog/BlogPost/350489_a_351818]
-
a fi teolog, publicistul Dumitru Manolache a cercetat cu dragoste și migală mărturiile sau argumentele scripturistice, patristice, istorice, arheologice, lingvistice, mitologice și folclorice referitoare la Sfântul Apostol Andrei, Cel dintâi chemat, și la misiunea lui evanghelizatoare la Gurile Dunării, unde strămoșii românilor, vechii daci (al căror nume etnic se tălmăcește „lupii”), au primit creștinismul de timpuriu, în mod pașnic și organic, pregătiți tainic pentru aceasta de henoteismul spiritualist al religiei lui Zamolxis. Andrei, Apostolul lupilor este cea mai completă sinteză de
ANDREI, APOSTOLUL LUPILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 77 din 18 martie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_andrei_apostolul_lupilor_.html [Corola-blog/BlogPost/350489_a_351818]
-
-l cu o dogmă seacă, ruptă de viață. În Viață, învățătorul meu e Hristos. Acel Hristos care nu a venit să îmi strice Legea, ci să mi-o împlinească. Asta e frumusețea învățăturii Lui! Am deja o Lege, e legea strămoșilor mei, pe care acum, asemeni personajului principal din „Avatar”, mă străduiesc să o recuperez, să mi-o însușesc și să o împlinesc prin Hristos. Hristos n-a întemeiat o religie. Au făcut-o alții. N-a căutat adepți, nu a
Dărâmați Catedrala Neamului și o voi ridica în trei zile by https://republica.ro/daramac-i-catedrala-neamului-c-i-o-voi-ridica-in-trei-zile [Corola-blog/BlogPost/337864_a_339193]
-
vii, care eliberate din hățurile conștiințelor treze, își sondează propriile adâncuri privindu-le cu ochii dorului în căutarea unor clipe apuse și a năzuințelor neatinse. În aceste săptămâni dinainte de sfintele paști roiesc în spațiul de deasupra lumii satului spiritele răposaților strămoși, în așteptarea binecuvântatelor rugăciuni liturgice, cântate în biserică în sâmbetele din postul mare și a pomenilor, care la noi în sat se fac în sâmbetele morților, pentru pomenirea sufletelor celor duși din astă lume. Astfel poverile cu care multe din
ÎN AMINTIREA CELOR PLECAȚI DINCOLO DE ALBASTRU de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1946 din 29 aprilie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1461885978.html [Corola-blog/BlogPost/378381_a_379710]
-
petrecute de-a lungul timpului, între potăile maidaneze, mai mult sau mai puțin corcite. Dintre toate rudele ea ajunge să se simtă, la un moment dat, superioară acestora - probabil că prin venele sale urlă rătăcită, vreo rămășiță din sângele vreunui strămoș mai rebel. Întrucât co-maidanezii săi n-o iau în seamă, aceștia cunoscând câte parale face, într-o bună zi, își pune coada pe spinare și părăsește - mai mult sau mai puțin în taină - teritoriul de obârșie. Cutreieră un timp orașul
POTAIA CU OCHII BULBUCAŢI de LIVIU GOGU în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Potaia_cu_ochii_bulbucati.html [Corola-blog/BlogPost/357358_a_358687]
-
M-am resemnat, în speranța că va ieși ceva lumină din gâlceava specialiștilor. Poate arheologii și istoricii vor mai descoperi ceva probe care să-i ajute pe lingviști în demersurile lor. • Nu s-au luat în considerare creațiile populare, mitologia strămoșilor noștri, activitățile lor milenare, credințele, ritualurile, obiceiurile lor, care ar fi clarificat acele „origini necunoscute”, precum și alte etimologii ale cuvintelor românești. • De-a lungul timpului, snobismul a făcut mult rău limbii române, prin agresiunea cu barbarisme și coruperea ei prin
LIMBA ROMÂNILOR-7 (ULTIMUL EPISOD) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1418278162.html [Corola-blog/BlogPost/376746_a_378075]
-
cu străinismele lor. Apoi, avem „ofițerii de gardă” ai limbii noastre, toți învățătorii, profesorii, în special cei de limba română, care se străduiesc în anonimatul lor modest, să-i învețe pe copiii și tinerii țării dragostea și respectul față de limba strămoșilor. Și mai trebuie să fim liniștiți cu privire la viitorul limbii române, întrucât toți românii își iubesc limba , pentru că au învățat-o de la mamele lor. Să nu uităm cât de mult s-au străduit și înaintașii noștri ca s-o apere și
LIMBA ROMÂNILOR-7 (ULTIMUL EPISOD) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1418278162.html [Corola-blog/BlogPost/376746_a_378075]
-
un evreu khazar sionist, pe nume Iehuda Halevi, în celebra sa carte, KUZARII, susținea ideea că "națiunea evreiască"este singurul mediator între Dumnezeu și restul omenirii, dar că la sfârșitul istoriei toate popoarele vor fi supuse iudaismului. Apariția vikingilor rhuși (strămoșii rușilor) pe scena istoriei a cauzat decăderea finală a khazarilor. Rhușii efectuau campanii violente de pradă, ceea ce i-a obligat pe khazari să se apropie mai mult de supușii lor maghiari, pe care i-au așezat strategic peste malul apusean
CAP. 2 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Dosarele_secrete_ale_istoriei_romaniei_cap_2.html [Corola-blog/BlogPost/356272_a_357601]