955 matches
-
Se mustră pentru ele. Le puse pe seama cenușii care ieșea din vatră când a suflat să ațâțe focul. Alte lacrimi nu știa că sunt și nu le putea face față. S-a ridicat și a pornit spre grădină cu o strachină în mână. Rupse câteva fruze de pătrunjel și două cozi de ceapă. Rămase apoi stană în mijlocul grădinii. Se uită pe furiș în jur. Rupse cu sete fructele negre lucioase de strugurele câinelui. Luată prin surprindere, buruiana își pierdu și câteva
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
brutal că este gol. Uitase când mâncase ultima dată. De parcă ar fi avut timp de așa ceva. Se întoarse în casă. Căută în dulapul albastru, în spatele blidelor, o oală cu flori roșii, o scoase și o așeză pe masă. Potrivi o strachină și puse un boț de brânză rămas de când lumea. Rupse o bucată de pâine tare, își făcu o cruce și începu să mănânce. Mesteca ușor, iar gândurile îi erau departe. La vite, ce o să vândă, ce o să lase, la vecini
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
ochii deschiși încerca să își amintească tot, și astfel să-i treacă, să poată merge mai departe. “Mama îmi cânta, iar eu încercam să închid ochii. O vedeam printre gene cum se mișca subțirică, aranjând casa gata de noapte. Punea străchinile la scurs și domolea focul. Cânta lin să mă adoarmă. Învelește mămăliga să fie caldă pentru când o veni tata. Își dă basmaua jos. Ce păr de aur are, cât e de frumoasă în fața oglinzii când își desface părul din
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
doua zi când nevasta lui strângea totul și îi pregătea țoale noi. O săruta rușinat de durerea ei și își urma treaba prin ogradă sau la câmp. Viorica era la dulap, încercând să mai scoată ceva de mâncare. Auzi cum strachina era trântită pe masă, dar nu apucă să se întoarcă. O mână era în părul ei, împingându-i capul în dulap. - Da’ ce, credeai că mă lași să mor de foame și tu ascuzi mâncarea. Lasă că el e prost
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
plouă, acum stă și cât ai clipi, făcând treabă prin curte, e noapte. Pe nesimțite întunericul se lasă și strânge la piept satul. Odată, de două, de nouă, de câte ori Cel de Sus a lăsat și peste lume binecuvântat. Polixenia așeză strachina cu apă lângă gard și-l lăsă pe Lupu să bea. Un picur de ploaie îi atinse fruntea. Se întoarse spre ușă. În minte îi tresări un gând. Să lase ușile deschise. Să lege câinii la grajd și să fie
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
nu aducea cu sângele care îi curgea prin vene și pe care îl știa. Au mâncat fără să își spună o vorbă, împărțind aceeași bucată, sorbind aceeași zeamă. Se furau din priviri, dar nici unul nu îndrăznea să ridice ochii din strachina sa. Când au terminat și-au făcut cruce, iar Poloxenia s-a ridicat să strângă. - Poți să te întinzi. Ai fi ostenit. Mergi dincolo de te spală, schimbă-te. În ladă ai hainele matale. Fii pe pace. Rupse Polixenia tăcerea
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
grosimea pietrei, am stat zile în șir în întunericul casei idolului, nu cu mult mai înaltă decât celelalte, împrejmuită cu ziduri de sare, dar fără nici o fereastră, cufundată într-o beznă sticloasă. Zile în șir, și îmi dădeau doar o strachină cu apă sălcie și un pumn de grăunțe pe care mi le aruncau așa cum arunci la găini, iar eu mă repezeam să le adun. Toată ziua ușa rămânea închisă și totuși întunericul se făcea mai străveziu, ca și cum soarele atotbiruitor ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
frângea de muchiile zidurilor albe, pâlpâia pe suprafețele netede, umplea încăperea de umbre săltărețe. A scrijelit pe pământ într-un colț, un pătrat, iar femeile m-au târât acolo, le simțeam mâinile uscate și ușoare, mi-au pus alături o strachină cu apă și o grămăjoară de grăunțe și au arătat către idol, iar eu am înțeles că nu trebuie să-mi desprind ochii de la el. Atunci vrăjitorul a început să le cheme pe rând lângă foc, pe câteva le-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
pe de-a-ntregul întunericul încăperii, se zărea o superbă cromolitografie înfățișând un Sfânt Gheorghe nespus de chipeș care străpungea cu lancea un balaur mustăcios. Sub altar, un fel de firidă împodobită cu hârtie creponată adăpostea, între o lumânare și o strachină cu apă, o mică statuie de argilă, vopsită în roșu, înfățișând un zeu cu coarne, ce flutura în aer, cu o mișcare sălbatică, un uriaș cuțit din poleială. Bucătarul îl duse pe d'Arrast într-un colț, unde amândoi rămaseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
care mă onorezi ! Da, se ivește până la urmă, iată, și o întâmplare, un nod, ceva, acolo, nu-mi regăsesc mobilitatea, adaptabilitatea, nu intru în întâmplare. Semn de îmbătrânire, probabil, dar ei spun că nu sunt la înălțimea maturității. Calc în străchini, adică.“ Deschide ochii, luna îl ascultă. Paloarea cretoasă a lunii acoperise ochiul ferestrei ? Speriat de încremenirea albă, strânge pleoapele, să nu pătrundă urmă de lumină. Digurile de piatră avansează mult în mare, izbite de lava uleioasă și grea. Pietre reci
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
cuvinte. Cei vechi te-au ales pivot al calendarului. Neîncrezători în uniformitatea și permanența soarelui. Te schimbi doar pentru a tutela schimbările sufletului nostru slab. Capul alb al asinului nu mai luminează cerul. Se aud totuși sfintele copite... Calcă în străchini, calcă în străchini, repetă somnambulul, bolborosind, cu privirea între des chisă, sau doar ascultându-și gândurile, amețit de legănarea nopții în care cutreieră, din nou, întinerit, țărmul asediat de furtuna mării. Se bucură : sihastrul a răspuns chemării, a revenit, îi
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
te-au ales pivot al calendarului. Neîncrezători în uniformitatea și permanența soarelui. Te schimbi doar pentru a tutela schimbările sufletului nostru slab. Capul alb al asinului nu mai luminează cerul. Se aud totuși sfintele copite... Calcă în străchini, calcă în străchini, repetă somnambulul, bolborosind, cu privirea între des chisă, sau doar ascultându-și gândurile, amețit de legănarea nopții în care cutreieră, din nou, întinerit, țărmul asediat de furtuna mării. Se bucură : sihastrul a răspuns chemării, a revenit, îi regăsește tăcerea, supremația
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
bolborosind, cu privirea între des chisă, sau doar ascultându-și gândurile, amețit de legănarea nopții în care cutreieră, din nou, întinerit, țărmul asediat de furtuna mării. Se bucură : sihastrul a răspuns chemării, a revenit, îi regăsește tăcerea, supremația. Calcă în străchini înțeleptul, se împiedică, ba în copitele din față, ba în cele din spate, prea grăbit, emoționat... Erbivorul reapăruse, iată, într-un elegant frac violet și nu i se vedea chipul. Capul adânc împovărat, ascuns în reverele fracului care fulgeră, la
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
poate fi vulgarizată și interactiv. Speranțele noastre rămân ancorate în visul blindat de lectură. Marii artiști sunt ca apa. Adică știu să potolească setea semenilor. Și artiștii trebuie să discute cu pacienții lor. Misiunea avangardiștilor e să calce, nu în străchini, ci în ridicol. De regulă, caricatura este mai expresivă decât portretul. Puțini artiști nu suferă de complexul ignorării. Arta este o redută facultativă. Căutați bronzul în opera, nu în biografia autorului. A fi poet este o condiție, nu o profesiune
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
Peri”, unde cred că musai și-au făcut cale și știi tu cine... Cine? Păi cine alții dacă nu neobosiții hoinari Creangă și Eminescu? Apoi acolo era loc unde să pârpălească și o halcă de pastramă pe un hârb de strachină, că de vin nu se poate spune că duceau lipsă. Beciul adânc din fundul curții adăpostea butoaie pântecoase pline cu vin de soi. Și tot nu am priceput cum vine treaba cu pusul bețelor în roate. Dumirește-mă. Ei, n-
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
preferată a cailor și bivolițelor. Când s-au mărit și mergeau cu toții la fân, mâncau pită cu slană și ceapă roșie. Slana era groasă cât palma unui om mare și se topea în gură, la fel ca untul. Seara, pe lângă strachina obligatorie de lapte cu mămăligă, mâncau și diferite mâncăruri gătite din carnea și cârnații afumați și păstrați în ghiumuri cu untură. Vara se muncea zdravăn și nu era o clipă de răgaz, că ploua și se însenina mintenaș... era goana
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
după primul lunch în comun cu noii mei colegi, îi spusesem Ioanei că e printre ei un tip care seamănă perfect cu odiosul V. (care la rândul lui seamănă cu Piru la tinerețe). Predrag călcase în primele zile în toate străchinile posibile: stând lângă Judith, o specialistă în teorie muzicală, îi spusese că el nu crede că femeile sânt creative. Pe o unguroaică o întrebase de ce compatrioatele ei au reputația de a fi "focoase". Vorbea la nesfârșit, într-o engleză bolovănoasă
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
șî unu mai înalt ca matali... Aceala scurt vra să-ț puie o chedică matali la drumu' ista ca sî nu poți sî ti duci, sî știi. Au, au, cununia o lăsăm aici, a matali, n-o punem acolo în strachină. Ia uiti, dracul cum sî bagă la drum! Ai mai vrut sî pleci o dată? -Am mai fost, da. -Șî n-ai răușât ghini! Ai răușât așa, jumati șî jumati mata! Ai mai fost o dată la drumu' ista și n-ai
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
întregibile, care au permis reconstituirea întregului profil al vasului, făcând astfel posibilă observarea caracteristicilor morfologice, definind formele generale, variantele și subvariantele. Tipologia utilizată nu prezintă omogenitate din punctul de vedere al terminologiei utilizate, fiind întâlnite atât denumiri funcționale (ex.: pahare, străchini, capace) cât și denumiri stabilite pe baza morfologiei vasului (ex.: vase cu corp bombat, vase piriforme), dar utilizarea termenilor specifici fiecărei categorii de vase a fost aleasă datorită prezenței acestora, în relație cu aceleași forme de vase, în cadrul a două
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
3). Din punctul de vedere al pastei, ambele exemplare se încadrează în categoria ceramicii fine. Forma 10: Fructiere În această categorie am inclus vasele ce par a fi obținute în urma contopirii unui vas suport cu un recipient în formă de strachină sau farfurie. Primul exemplar mai păstrează doar piciorul, relativ scund, cu profil bombat și extremitatea inferioară puternic evazată, relativ tronconică. Datorită lipsei recipientului, nu îl putem încadra cu precizie într-un anumit tip, totuși, pe baza morfologiei piciorului, putem spune
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
trei ori mai mare decât înălțimea. De asemenea, de obicei, diametrul maxim este echivalent cu diametrul buzei, rezultând astfel vase deschise. În general, vasele familiale sunt de trei ori mai mari în volum decât cele individuale. Acestei funcționalități îi corespund străchinile, de formă tronconică sau semisferică, cu fundul îngust și diametrul gurii mai mare decât înălțimea vasului. Din descoperirile arheologice cunoscute am identificat și măsurat 72 de astfel de vase. De asemenea, în cadrul formelor cucuteniene, din punct de vedere al valorilor
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
grupă, căreia îi atribuim funcția de vase individuale, au fost încadrate 43 de piese, valoarea mediei raportului dintre diametrul maxim și înălțime fiind de 1,93. În cea de a doua grupă, a vaselor familiale, au fost încadrate 30 de străchini, valoarea mediei raportului dintre diametrul maxim și înălțime fiind de 2,57. Pentru moment, astfel de vase nu au fost identificate în cadrul ansamblului formelor ceramice de la Hoisești, dar, dat fiind caracterul parțial al săpăturilor și prelucrării materialului ceramic, nu ne
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
este documentată la Trușești (PETRESCU DÎMBOVIȚA, FLORESCU, FLORESCU 1999, 331, fig. 216/4, 6) (Anexa 2/7c). 7.c1. Variantă caracterizată prin baza inelară. Această formă este prezentă la Cucuteni (SCHMIDT 1932, tabel A/14) (Anexa 2/7c1). Forma 8: Străchini În această categorie am introdus vase de formă tronconică sau semisferică, cu fundul îngust și cu diametrul gurii mai mare decât înălțimea vasului. 8.a. Formă tronconică, cu pereții oblici, de la gură și până la fund. Această formă a fost identificată
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
formă este prezentă la Hăbășești (DUMITRESCU et alii 1954, Pl. LXXIV/11a4) (Anexa 2/9g). Forma 10: Fructiere În această categorie am inclus vasele ce par a fi obținute în urma contopirii unui vas suport cu un recipient în formă de strachină. 10.a. Variantă cu recipient întins, asemănător unei farfurii. Piciorul se apropie de forma 9b, cu profil ușor bombat. Această formă este atestată la Hăbășești (DUMITRESCU et alii 1954, Pl. LXXIV/11b1-2) (Anexa 2/10a). 10.b. Variantă cu recipient
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
de un cal în galop, s-a făcut despărțirea greșită un cal în buiestru, ca și când buiestru ar fi fost un substantiv precedat de prepoziția în. Nu numai cuvintele moștenite din latină prezintă astfel de segmentări greșite. Este bine-cunoscut cazul lui strachină, care are la origine cuvântul mediogrec ostrákinos „scoică“, cu pierderea lui o, considerat articol, în urma analizei greșite: ostrachină > o strachină. Târtan provine din germ. Untertan „persoană, supus austriac“, unde un a fost interpretat ca articol nedefinit. Există și cazul invers
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]