881 matches
-
clădire este clopotnița. Ea are forma de cula olteneasca și se aseamănă celei de la Catedrala Ortodoxă din Albă Iulia. Icoanele iconostasului au fost pictate de pictorul Paul Molda (1884-1955), iar interiorul lăcașului de către Gheorghe Belizarie. Mobilierul, iconostasul, amvonul, tronurile arhierești, stranele, tetrapoadele, scaunele, au fost executate de prof. Aurel Pop din Tg. Mureș, ornamentate sculptural cu viță-de-vie, îngeri și frunze de acant stilizate. Un lucru inedit este și prezența în Catedrală a unei icoane a Fecioarei Maria cu Pruncul la care
Catedrala Ortodoxă din Turda () [Corola-website/Science/306971_a_308300]
-
bisericii la vreme de primejdie și la etajul al doilea o încăpere cu rol de apărare, având practicate în ziduri metereze pentru tras cu pușca. În această turlă se intra printr-o ușă secretă, ascunsă în epocă de spătarul unei strane bisericești din pronaos. De asemenea, se remarcă și prezența contraforturilor laterale masive pe colțurile pridvorului. Gheorghe Balș constată că Bârnova ca elansare și zveltețe a formelor sale nu se ridică la nivelul Dragomirnei, deși arhitecții moldoveni din acea vreme au
Mănăstirea Bârnova () [Corola-website/Science/307927_a_309256]
-
mai bine a zice jalnica Moldovii întîmplare după răzvrătirea grecilor, 1821"", starea Mănăstirii Slatina după trecerea eteriștilor: <poem>"Păcat de a sa pardoseală, că în Moldova alta nu-i, " Toată de marmură roșie, te sfiai picior să pui. "Catapeteasma și strana bucățică n-au rămas " Toate cele dinlăuntru s-au topit, focul le-a ars.</poem> Începând din anul 1823, Mănăstirea Slatina a fost restaurată prin osârdia mitropolitului Veniamin Costachi și a arhiereului Filaret Beldiman "Apamias", care a condus o lungă
Mănăstirea Slatina () [Corola-website/Science/302367_a_303696]
-
în Ardeal, această tămâiere se face în timpul doxologiei mari de la sfârșitul utreniei, căci în aceste părți utrenia precede liturghia. Se întoarce la locul unde prezidează. După obiceiurile vechi, acest loc ar trebui să fie la intrarea în naos, un jilț (strană) cu spatele la nartex și cu fața spre altar. După rubricile medievale, preotul prezidează tocmai din fața altarului, ca în timpul liturghiei euharistice, pe când episcopul urmează obiceiul vechi. Proestosul, cu mâinile ridicate, rostește stihira «Împărate ceresc», apoi stihurile următoare: Proestosul sărută evanghelia (și altarul
Liturghia ortodoxă (bizantină) () [Corola-website/Science/302130_a_303459]
-
Pentru arta barocă, reprezentativ este iconostasul înalt, catapeteasma restaurată în secolul al XIX-lea cu elemente sculpturale în stil baroc, în floralii aurite, fiind bogat ornamentată între registre. Perioada Renașterii se regăsește atât pe icoanele catapeteasmei pictate în ulei, pe stranele pentru arhiereu și domnitor de pe pe latura de est a naosului, cât și pe amvonul de predică, așezat pe pilastrul de nord dintre naos si pronaos. Aceasta deține un patrimoniu bogat format obiecte de cult de o valoare liturgică și
Biserica Sfântul Sava din Iași () [Corola-website/Science/302397_a_303726]
-
cu chenar dreptunghiular, format în brâu torsadă. Zidul despărțitor dintre pronaos și naos a fost dărâmat, fiind înlocuit cu două coloane puternice de secțiune octogonală, cu capiteluri, sprijinind trei arcade. În biserică s-au mai păstrat din vechiul mobilier doar strana domnească și cea arhierească, bogat decorate cu frunze, flori aurite și îngeri cu mâinile întinse. Ansamblul pictural al bisericii este de o mare valoare artistică. Biserica a fost pictată în 1673, în frescă, de meșteri aromâni, frații Mihai, Gheorghe și
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
substanțiale ale foștilor locuitori ai Bistriței, fațada de vest a putut fi consolidată și parțial renovată. În prezent, turnul bisericii a fost renovat și este deschis publicului. Accesul în turn se face cu ajutorul unui lift modern, după un anumit program. Stranele Bisericii Evanghelice din Bistrița sunt o capodoperă a mobilierului renascentist din Transilvania. Ele au fost realizate de meșterul Johannes Begler în secolul al XVI-lea. Stranele de la Bistrița sunt prevăzute cu un amplu coronament în formă de baldachin și sunt
Biserica Evanghelică din Bistrița () [Corola-website/Science/302453_a_303782]
-
publicului. Accesul în turn se face cu ajutorul unui lift modern, după un anumit program. Stranele Bisericii Evanghelice din Bistrița sunt o capodoperă a mobilierului renascentist din Transilvania. Ele au fost realizate de meșterul Johannes Begler în secolul al XVI-lea. Stranele de la Bistrița sunt prevăzute cu un amplu coronament în formă de baldachin și sunt decorate cu intarsii geometrice. Pe data de 11 iunie 2008, orele 19, ora locală, a izbucnit un incendiu la baza turnului bisericii. Ceasul din turn era
Biserica Evanghelică din Bistrița () [Corola-website/Science/302453_a_303782]
-
3 un brâu de lemn, deasupra căruia se află pictura pe lemn ocrotită de streașina largă a acoperișului. Cele cinci turle hexagonale sunt așezate cate una pe altar, pe naos și pronaos și înca două mai mici deasupra ficăreia dintre strane. Cele de pe naos și pronaos au câte o fereastră pe dreapta și stânga. Acoperișul turlelor este de tablă în solzi, iar biserica este acoperită cu șindrilă. Pictura bisericii mari este executata în ulei direct pe lemn - în stil neobizantin influențat
Mănăstirea Poiana Mărului () [Corola-website/Science/312496_a_313825]
-
fusese la rândul său preot în Berindu (1790-1813). Ananie Pop era căsătorit cu Anastasia, fiica unui cântăreț de biserică din Uifalău (Vultureni). Ei au avut împreună zece copii, între care pot fi amintiți Avram, cel dintâi născut, rămas cantor de strană la Berindu până la sfârșitul vieții sale; Xenia, căsătorită cu cantorul din Bonț iar apoi, rămasă văduvă, recăsătorită cu cantorul Bene din Șinteu (Șoimeni); Maria, căsătorită cu preotul din Surduc, pe Someș; Anica, căsătorită cu preotul din Brâglez; Elisaveta, căsătorită cu
Vasile Ladislau Pop () [Corola-website/Science/312530_a_313859]
-
impune prin monumentalitatea fațadei și prin turnul înalt de 35 m. Pictură este refăcuta în 1959-1961, de către Gheorghe Popescu și Niculina Dona- Delavrancea, frescele fiind redate în factura neobizantină, cu o coloratura românească. Sculptură este bine reprezentată la catapeteasma și strane, ca și la candelabre, policandre și sfeșnice (aliaj metalic din bronz cu alama) proiectate, de asemenea, de Ion Mincu și lucrate la Paris. Catedrală a fost construită între 1883-1895, în stilul vechii arhitecturi din Țară Românească, sub conducerea arhitectului Carol
Catedrala Sfinții Petru și Pavel din Constanța () [Corola-website/Science/312558_a_313887]
-
Ivanov. Timpul a făcut să se șteargă din memoria bălțenelor numele celor care au participat la construcția catedralei. Ornamentul catedralei este făcut de către Franț Rill din București; catapeteasma - I. Babic (București); pictura - D. Norocea (Curtea de Argeș) și Wodok (București); scaunele arhierești, stranele și ușile catedralei - sculptorul Dumitrescu (București), pardoseala - firma Schmidgen (București); iar instalația electrică Silvestru Vatrici din Bălți . Lucrările de construcție se terminaseră din toamna anului 1933. Deoarece se făcuse toamna târzie s-a hotărât, potrivit dorinței regelui, sfințirea cu tot
Catedrala Sfinții Împărați Constantin și Elena din Bălți () [Corola-website/Science/312655_a_313984]
-
zugrăvit la leat 1827, iulie 20"". În al treilea tablou este pictat domnitorul Alexandru C. Moruzi, în timpul domniei căruia s-a înființat seminarul. Mobilierul actual al bisericii este confecționat din lemn de stejar sculptat; o parte din mobilierul anterior (catapeteasma, strana domnească și o strană a Maicii Domnului) a fost donat Mănăstirii Miclăușeni. În patrimoniul bisericii se află mai multe obiecte cu valoare de patrimoniu: În jurul bisericii fostei mănăstiri Socola se află un cimitir unde au fost înmormântați monahi, foști profesori
Biserica Schimbarea la Față - Socola din Iași () [Corola-website/Science/311981_a_313310]
-
iulie 20"". În al treilea tablou este pictat domnitorul Alexandru C. Moruzi, în timpul domniei căruia s-a înființat seminarul. Mobilierul actual al bisericii este confecționat din lemn de stejar sculptat; o parte din mobilierul anterior (catapeteasma, strana domnească și o strană a Maicii Domnului) a fost donat Mănăstirii Miclăușeni. În patrimoniul bisericii se află mai multe obiecte cu valoare de patrimoniu: În jurul bisericii fostei mănăstiri Socola se află un cimitir unde au fost înmormântați monahi, foști profesori de seminar și eroi
Biserica Schimbarea la Față - Socola din Iași () [Corola-website/Science/311981_a_313310]
-
fost donat de către Societatea Ortodoxă a Femeilor Române - filiala Huedin. Scaunul arhieresc a fost donat de către profesorul Aurel Mitrea, iar celălalt scaun de către familia Constantin Spandanide din București. Pictorul-zugrav Petru Crăciun din Huedin a pictat Pantocratorul, vestibulul cu Sfântul Nicolae, stranele, amvonul și pe Cuvioasa Paraschiva. Cele patru icoane principale de la iconostas au fost pictate de către Grigorie Nagoșan din Cluj iar cele patru de pe uși de către Eugen Profeta din Cluj. La momentul respectiv întreaga lucrare, cu interior cu tot, a costat
Biserica ortodoxă - Huedin I () [Corola-website/Science/312227_a_313556]
-
închisa până în anul 1995, când a fost numit preotul Ifrim Catalin slujitor la această biserică. A fost începută lucrarea de restaurare a bisericii, au fost reconstruite clopotnița și pridvorul; a fost restaurată catapeteasma; a fost înzestrată biserica cu mobilier bisericesc (strane,mese), icoane, veșminte; au fost curățați pereții interiori de straturile succesive de vopseaua care se înnegrise; în exterior a fost amenajat trotuarul din jurul bisericii; în față a fost pusă piatră; a fost inzestrata biserica cu obiecte de cult (cristelniță, cădelniță
Biserica de lemn din Dorohoi () [Corola-website/Science/312267_a_313596]
-
succesive de vopseaua care se înnegrise; în exterior a fost amenajat trotuarul din jurul bisericii; în față a fost pusă piatră; a fost inzestrata biserica cu obiecte de cult (cristelniță, cădelniță, evanghelie, vase liturgice, dvera, prapuri, lumanărar, covoare, cărti de slujbă, strana cântărețului, chivot, acoperăminte pentru Sfânta Masă, covoare, sfesnice, candelabre); a fost refăcută instalația electrică, a fost asigurată sonorizarea; s-a instalat o alarmă; s-a acoperit biserica, clopotnița și crucea din curtea bisericii cu draniță. Astăzi bisericuța de lemn, prin
Biserica de lemn din Dorohoi () [Corola-website/Science/312267_a_313596]
-
turci acoperiți pe cap, cu turbane și cealamale albe, cu caftane lungi și verzi, târându-se spre iad, cu mânicile lor largi și lungi, cu învelitoarele lor de lână galbenă. În mijlocul interior al cupolei sau în baldachin e o mare strană, unde e tronul Domnului. Afară, în pridvor, e un mare clopot”". În cursul secolelor XVII-XVIII, biserica din Vaslui a avut mult de suferit. La marele cutremur din 1802 turla de pe naos s-a crăpat de sus până jos. Edificiul s-
Biserica Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul din Vaslui () [Corola-website/Science/311597_a_312926]
-
matricolei răposaților, potrivit căreia Lazăr Gherdanovici a decedat în Lugoj la 1834, în timpul epidemiei de holeră. Podoaba pictată s-a păstrat doar pe părțile inferioare ale bolții semicilindrice din naos, dispusă pe fiecare parte în câte două registre, imediat deasupra stranelor și scaunelor. Cea mai mare parte a inventarului liturgic a fost dispersat, fie în colecțiile bisericești din Lugoj și Timișoara, fie transferat în noua biserică de zid a localității.
Biserica de lemn din Margina () [Corola-website/Science/311890_a_313219]
-
la cerc, adică la baza bulbului în formă de pară. Învelitoarea acoperișului este din șindrilă la fel și vârful turnului, pentru care s-au fasonat special șindrile, tăiate în forme romboidale. Pavimentul interior este executat din scânduri, dar lateral, sub strane și scaune, a fost placat cu cărămidă. Ansamblul pictural ce decorează altarul, iconostasul, bolta naosului, precum și pereții pronaosului - unde pictura este foarte deteriorată - a fost atribuit pictorului lugojan Petru Nicolici. Aceasta, mai ales datorită analogiilor cu biserica din Poieni, unde
Biserica de lemn din Curtea, Timiș () [Corola-website/Science/311891_a_313220]
-
Î.P.S. Andrei al Alba Iuliei, se binecuvântează pictura. Pentru realizarea picturii menționăm contribuția donatorilor : Ilie Nistor , Sorina Vodă, Florin Ardean, Prof. univ. dr. Adrian Dumitru Crăciunescu din Timișoara, Romanița Ana și Fronoiu Ion și a altor donatori. Catapeteasma, tetrapodele, stranele și ușa au fost sculptate de către d-nul Cernușcă Traian din Zlatna. În primăvara anului 2003 s-au efectuat lucrările de amenajare exterioara la vechea clădire și s-a construit pridvorul la Paraclis. S-au continuat apoi lucrările la noua
Mănăstirea Negraia-Pătrângeni () [Corola-website/Science/312321_a_313650]
-
bisericii prin contribuția benevolă a credincioșilor parohiei, schimbându-se pardoseala de brad de la pereții exteriori cu alta, tot de brad și înlocuindu-se o parte a acoperișului de tablă. Tot atunci s-au zugrăvit pereții interiori și s-au vopsit stranele. În anul 1940 a fost construită o biserică de piatră cu hramul "Sf. Ilie". Redeschisă în anul 1945, după război, este reînchisă din nou în septembrie 1959, odată cu promulgarea Decretului Consiliului de Stat nr. 410 din 28 octombrie 1959, care
Mănăstirea Brădicești () [Corola-website/Science/312337_a_313666]
-
localnicii din Ciclova Montană. Pentru zidul de apărare din preajma mănăstirii s-a apelat la Prefectura Județului Caraș-Severin și la Direcția Societății Reșița. Tot în 1942 s-a reparat interiorul mănăstirii, după planurile arhitectului Dimitrie Boitor din Oravița, iar iconostasul și stranele au fost sculptate de Aurel Cotârlă tot din Oravița.Pictorul Nicolae Popovici, preot în Cacova (astăzi Grădinari) a realizat fresca din interiorul bisericii în stil bizantin. La 30 octombrie 1943 mănăstirea renovată astfel a fost sfințită cu mult fast de către
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
credincioșii care nu avea posibilitatea din diferite motive să urce până la mănăstirea din deal, s-a construit aici o biserică, având hramul Sfanțul Mare Proroc Ilie Tesviteanu Altarul și naosul noului lăcaș religios sunt spațioase și excelent luminate. Catepeasma, tetrapodul, stranele cântareților, tronul arhieresc și stranele credincioșilor sunt executate din lemn de stejar masiv. Deasupra pridvorului a fost înălțata o turla oarbă în formă pătrată. Lucrările de sculptură au fost realizate de către renumitul meșter Vasile Gavriloaia din Humulești. Sfanțul Sinod al
Mănăstirea Feredeu () [Corola-website/Science/312439_a_313768]
-
din diferite motive să urce până la mănăstirea din deal, s-a construit aici o biserică, având hramul Sfanțul Mare Proroc Ilie Tesviteanu Altarul și naosul noului lăcaș religios sunt spațioase și excelent luminate. Catepeasma, tetrapodul, stranele cântareților, tronul arhieresc și stranele credincioșilor sunt executate din lemn de stejar masiv. Deasupra pridvorului a fost înălțata o turla oarbă în formă pătrată. Lucrările de sculptură au fost realizate de către renumitul meșter Vasile Gavriloaia din Humulești. Sfanțul Sinod al Biserici Ortodoxe Române, în ziua
Mănăstirea Feredeu () [Corola-website/Science/312439_a_313768]