1,462 matches
-
câmpului teoretic și determinarea conceptelor de analiză a operei de artă Ontologia înțelege opera de artă ca un întreg a cărui structură interioară urmează să o stabilească. În determinarea ontologiei operei de artă (literară) Ingarden apelează la un sistem de stratificare al operei, în cadrul căruia anumite strate au o semnificație mai profundă. Rolul esențial al straturilor constă în relația lor modală. Întrucât concretizarea operei depinde de ideea de contemplație va trebui să apelăm la experiența estetică. Estetica are nevoie de emergența
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
putem pleca de la prezumția că opera de artă dispune de un obiect real suficient. Când avem un roman în mână îl putem evidenția prin a-l atinge, o muzica prin a o auzi, iar un tablou prin a-l vedea. Stratificarea ontologică pleacă de la ceva pe care îl numim obiect de artă. Complicațiile analizei ontologice survin în urma stabilirii caracteristicilor obiectului. Putem vorbi de două cracteristici esențiale - artistice și estetice - ce presupun două moduri diferite de existență, fără să înlăture identitatea și
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
a ceea ce face un obiect să fie operă de artă. Totodată, pentru a determina existența operei trebuie să expunem aparatul teoretic și să evidențiem factorii externi ce contribuie la definirea operei de artă. Dacă în cadrul operei literare vorbim de o stratificare ontologică, în cadrul operei vizuale vom aplica o arhitectonică ontologică. Facem acest lucru pentru a diferenția modul relațional al elementelor constituente operei, fără a elimina din cadrul arhitectonicii artei vizuale prezența și modul distinctiv de funcționare a straturilor ontologice. Ce dorim să
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
să constea într-o plăsmuire sensibilă - cu caracter de lucru -, ca prim-plan, și, din idee, ca plan de spate"26. Pentru Hartmann, cele două planuri ale obiectului reprezintă dubla sa ipostaziere, prin care frumosul este evidențiat, dar și începutul stratificării obiectului de artă. În cadrul percepției, obiectul de artă este o aparență a unei idei prime. Sau, cu alte cuvinte, imaginea pe care o avem despre obiectul de artă este o imagine mentală diferită ontologic de obiectul perceput. Cele două stadii
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
de artă: ceea ce subiectul experimentează și ce se constituie prin ce este experimentat. Cu alte cuvinte, materia obiectului are o ontologie specială, iar imaginea și simbolul obiectului au o ontologie proprie. Din acest punct de vedere este nevoie de o stratificare ontologică pentru a vedea cum funcționează fiecare obiect în parte. Arta și obiectul de artă au moduri speciale de expresie ducând la înțelegerea percepției prin intermediul a ceea ce este constituient fiecărui obiect de artă în parte. Mai mult, apariția unui astfel
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
cu toate că prezintă o natură idependentă de subiect. Înțelegerea dublării obiectului ține de natura ontologică a calității sale estetice. Calitatea estetică a unui obiect de artă subzistă numai pentru ființa spirituală, în timp ce obiectul fizic este independent de subiect și prezintă o stratificare ontologică. Acest lucru pare să confirme ipoteza lui Hartmann, potrivit căruia dacă opera de artă este un produs spiritual înseamnă că prin intermediul creației a luat cu sine ceva din spiritul omului. Relația dintre subiect și opera de artă există prin intermediul
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
artă va porni de la presupoziția că lumea este dependentă de conștiință, lucru ce se vede cel mai bine în cadrul obiectelor ficționale. Dar orice explicare a manifestării existențiale a operei de artă nu neagă existența independentă a anumitor obiecte de artă. Stratificarea operei de artă aduce anumite complicații în cadrul relației dintre obiectul artistic și obiectul estetic. Obiectul de artă autonom ce nu este expus nici unui fel de experiențe este obiectul însuși înțeles ca operă de artă. Concretizarea unui obiect de artă se
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
statice sau cinetice înseamnă înțelegerea apariției lor ce necesită o analiză a calităților lor ontologice. Atât imaginile cât și textele sunt imaginative: metacodul textelor este redat prin imagine. Raportul dintre text și imagine reprezintă dialectica interpretării imaginii în general. 6. Stratificarea obiectului estetic Obiectele de artă, aflate la granița dintre imitație și creație, ajung prin forța reprezentării să fie considerate obiecte ale lumii fenomenale. Prin jocul liber al formei putem diferenția artele reprezentaționale de artele nereprezentaționale. Totodată, adevărul artei refuză opunerea
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
având pretenția de a oferi adevărul. Ontologia obiectului estetic aduce în vedere, după Hartmann, aceleași straturi interioare ca ale realității ontice: "lucrul (sensibil) - viața - sufletul - lumea spirituală"38. Dar, straturile ontice au o natură diferită, una a posibilității metafizice. Această stratificare este diferită de la o artă la alta. În cazul picturii, stratul de bază este multiplul despicat (planul bidimensional al petelor de culoare, adâncimea tridimensională a spațiului, împreună cu lumina, apariția mișcărilor figurilor și apariția vitalității) căruia îi corespund momentele sufletești. În
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
în timp ce momentele sale consistă în acțiuni și situații sufletești. După Hartmann, în cazul muzicii și al arhitecturii straturile exterioare și cele interioare au o formă de exprimare mult mai ambiguă și greu de recunoscut. Însă problema principală rămâne explicarea necesității stratificării ontice a obiectului de artă. Obiectele de artă reprezintă o structură ontologică interioară ce diferă de la un tip de artă la altul. Structura este autonomă și formată prin intermediul epistemologiei tehnice. De aceea Ingarden identifică în cadrul artei literare straturi în conformitate cu compozția
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
structură (Gebilde)2. Prin joc este adus ceva în existență ce este supus unei transformări 3 în structură. Odată cu acest proces al transformării, obiectul devine independent și delimitat de orice factor extern. Opera, ca obiect autonom, este supusă acum unei stratificări ontologice, adică este formată dintr-o serie de straturi heterogene inter-relaționale. Aceste straturi sunt delimitate între ele, fără să se piardă legătura, și prezintă calități particulare, dar care conlucează și fac posibilă concretizarea operei de artă. Voi prezenta funcționalitatea straturilor
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
să se piardă legătura, și prezintă calități particulare, dar care conlucează și fac posibilă concretizarea operei de artă. Voi prezenta funcționalitatea straturilor în linia lui Ingarden urmând să arăt ce rol au tropii ontologici în concretizarea operei. Totodată, voi aplica stratificarea ontologică în cadrul operei literare ce va fi model pentru artele vizuale, fără a repeta clasificarea lor pentru fiecare obiect de artă în parte. Am preferat clasificarea artelor scrise și vizuale întrucât cele două grupuri prezintă la nivel ontic anumite diferențe
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
1955) ca transgresivă, numind opera literară o scriitură interminabilă. În final, opera literară este spațiul de manifestare a activității scriitoricești care, conform ontologiei formale, apare ca un obiect purtător de proprietăți dependente, la rândul lor, de obiect 6. 1. Nevoia stratificării ontologice și modul de a înțelege opera literară Întrebarea ontologică cu privire la ce este literatura privește stabilirea esenței literaturii, prin care arta literară se poate diferenția de ceea ce nu este literatură. Dificultatea întrebării constă în a identifica și defini literatura în
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
în realitatea exterioară. Acest lucru duce la o dublă existență a obiectului literar (real-imaginară) a cărui concretizare este posibilă prin experiența estetică. În cadrul experienței estetice sunt conștienți de dubla natură ontologică a obiectului literar. Totodată, obiectul literar este supus unei stratificări redate prin ideea de strata. În altă ordine de idei, dubla apariție existențială a obiectului literar este supusă la o serie de straturi reducționiste ontologic. Anumite calități sau entități ale obiectului, diferite în aplicație sau interpretare, reprezintă, prin activitatea sintetică
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
rol în segement în constituirea obiectului literar total. Fiecare strat trebuie înțeles ca un trop ontologic ce constă în proprietăți și relații concrete 10, și care conduce la definirea autonomității suficiente obiectului literar. Obiectul imaginațional literar este privat de orice stratificare întrucât existența sa ireală (fantastică) presupune o stratificare specială de tip fenomenologic. Acest lucru nu elimină influența anumitor straturi în compoziția sa. În acest fel, cele patru tipuri de straturi impuse operei literare de către Ingarden (formațiile fonetice, unitățile de înțeles
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
Fiecare strat trebuie înțeles ca un trop ontologic ce constă în proprietăți și relații concrete 10, și care conduce la definirea autonomității suficiente obiectului literar. Obiectul imaginațional literar este privat de orice stratificare întrucât existența sa ireală (fantastică) presupune o stratificare specială de tip fenomenologic. Acest lucru nu elimină influența anumitor straturi în compoziția sa. În acest fel, cele patru tipuri de straturi impuse operei literare de către Ingarden (formațiile fonetice, unitățile de înțeles, aspectele schematice și obiectivitățile reprezentate) sunt, din punct
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
operei literare 11. Acest lucru implică ideea de "valoare" a operei literare care este redată prin intermediul capacității sale de a fi literară: nu toate scrierile sunt literare. O eliminare a experienței estetice presupune analiza operei literare sub forma obiectului artistic. Stratificarea operei literare presupune stratificarea obiectului său, înțeles ca obiect real spațio-temporal. Urmând ca orice concretizare ontologică a obiectului să fie făcută prin contemplație, adică prin experiența estetică. Literatura este în mod necesar lingvistică și se distinge de alte forme de
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
lucru implică ideea de "valoare" a operei literare care este redată prin intermediul capacității sale de a fi literară: nu toate scrierile sunt literare. O eliminare a experienței estetice presupune analiza operei literare sub forma obiectului artistic. Stratificarea operei literare presupune stratificarea obiectului său, înțeles ca obiect real spațio-temporal. Urmând ca orice concretizare ontologică a obiectului să fie făcută prin contemplație, adică prin experiența estetică. Literatura este în mod necesar lingvistică și se distinge de alte forme de artă prin folosirea limbajului
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
se interpune în structura sa interioară, dar oferă spațiul de manifestare al valorii estetice prin intermediul construcției sale ontologice 20. Opera literară apare ca un întreg complet și unic în percepția contemplatorului, numic din compoziția sa nu se schimbă. 1.1. Stratificarea operei literare Trebuie să subliniem de la început că ideea de stratificare 21 a operei literare este înțeleasă prin raport cu structura de bază a obiectului literar - literalitatea, precum și cu natura obiectului de care dispune. Prin ideea de "strata" se dorește
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
al valorii estetice prin intermediul construcției sale ontologice 20. Opera literară apare ca un întreg complet și unic în percepția contemplatorului, numic din compoziția sa nu se schimbă. 1.1. Stratificarea operei literare Trebuie să subliniem de la început că ideea de stratificare 21 a operei literare este înțeleasă prin raport cu structura de bază a obiectului literar - literalitatea, precum și cu natura obiectului de care dispune. Prin ideea de "strata" se dorește arătarea caracteristicilor esențiale a ceva ce poate fi înțeles ca operă
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
prin rolul pe care fiecare îl joacă între celelalte, pentru concretizarea operei literare. Prin urmare, stratul poate fi material și individual, în timp ce opera de artă se prezintă ca o structură organică a cărei uniformitate constă în caracterul fiecărui strat. Prin stratificare se urmărește descrierea unei anatomii esențiale a literaturii, caracteristică, însă, doar obiectului artistic literar. Opera literară este o formație pur intențională. Ingarden consideră stratul unităților de înțeles ca jucând un rol central pentru întreaga schemă structurală a operei. Toate celelalte
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
straturi își au baza ontică în el și sunt dependente, prin conținutul lor, de calitățile stratului unităților de înțeles. Percepția estetică ține tot de stratul unităților de înțeles. Prin urmare, opera se prezintă ca un construct polifonic existent prin posibilitatea stratificării obiectului de artă. Stratul este definit de o dublă acțiune, contribuie la concretizarea operei și se află în relație cu alte straturi. Dubla funcție a stratului duce la înțelegerea lor ca individualități particulare ce au loc în totalitatea compozițională a
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
calități specifice esteticii. Astfel, unitatea calității de valoare estetică este constituită prin intermediul varietăților de calități de valoare. După cum am arătat deja, datorită esenței literaturii putem dispune de mai multe genuri literare precum romanul, poezia, drama etc. Astfel, schema ontologică a stratificării literaturii se aplică în egală măsură fiecărei forme literare în parte, lăsând loc de apariție unor noi straturi, în funcție de genul literar. 1.1.1 Stratul sunetelor cuvintelor și al formațiunii fonetice de ordin superior Opera literară este, prin excelență, lingvistică
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
află în armonie cu natura și duc la emoții și sentimente puternice. Datorită experienței, ele nu sunt private de universaliate, ci dobândesc o natură dublă subiectiv-universală prin care devin elemente centrale în cadrul esteticii. 1.2. Clarificări și obiecții pentru teoria stratificării ingardiene Pentru Ingarden, cele patru straturi ontologice sunt esențiale în înțelegerea existenței și posibilității obiectului literar. Pentru că obiectul operei este caracterizat de modul său de a fi, și la rândul lor, obiectul și modul său sunt instanțiate de natura sa
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
și posibilității obiectului literar. Pentru că obiectul operei este caracterizat de modul său de a fi, și la rândul lor, obiectul și modul său sunt instanțiate de natura sa, respectiv de atributele sale, opera devine un construct complex față de care nicio stratificare nu o poate cuprinde pe deplin. Acest lucru se întâmplă și în schematismul ingardian. Toate cele patru straturi sunt caracterizate de valori estetice, printre care valorile ritmului, aliterația sau difuziunile sunetului. La care se adaugă armonia, frumosul sau caracteristicele personajului
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]